Thilo Parg/Wikimedia Commons

Denisovanii, strămoșii oamenilor de azi, au prosperat pe platoul tibetan timp de 160.000 de ani7 min read

De Adriana Moscu 05.07.2024

Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.

Cercetătorii au studiat peste 2.500 de oase găsite în peștera carstică Baishiya, situată la 3.280 de metri (10.760 de picioare) deasupra nivelului mării, în care au fost găsite anterior rămășițe fosile de Denisovan.

Oamenii de știință au analizat proteinele antice găsite pe rămășițele umane și au descoperit că denisovanii exploatau diverse animale pentru carnea și pielea lor. De asemenea, au excavat și identificat un os costal de la un individ denisovan datând de acum 48.000-32.000 de ani – cea mai tânără fosilă denisovană cunoscută până acum.

CITEȘTE ȘI: Ce dezvăluie craniul de 35.000 de ani din Peștera Muierii despre evoluția umană?

Majoritatea oaselor au fost identificate ca aparținând oilor albastre, numite și bharal, o specie care încă se mai întâlnește pe munții cu pante înalte și pe stâncile din Himalaya. Alte resturi osoase au provenit de la rinoceri lânoși, iaci, mamifere mici precum marmotele, păsări și chiar de la hiena pătată, un carnivor mare care dădea târcoale regiunii numite Bazinul Ganjia.

Peisajul era acoperit de iarbă cu mici zone împădurite, plin de viață în ciuda condițiilor dure. Animalele erau măcelărite pentru carne, conform urmelor de tăieturi găsite pe diverse oase, și existau dovezi ale activităților de extragere a măduvei osoase și de jupuire. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, patru unelte confecționate din oase de animale, modelate pentru a fi utilizate la prelucrarea carcaselor.

Este pentru prima dată când s-au înțeles comportamentele de subzistență ale denisovanilor, arătând că aceștia erau foarte capabili să acceseze și să utilizeze o gamă largă de resurse animale. Această cercetare a fost condusă de Frido Welker, antropolog molecular la Universitatea din Copenhaga, și a fost publicată în revista Nature.// „Middle and Late Pleistocene Denisovan subsistence at Baishiya Karst Cave”, nature.com/articles //

Din punct de vedere genetic, se știe că denisovanii s-au desprins de neanderthalieni în urmă cu aproximativ 400.000 de ani. Denisovanii sunt cunoscuți doar din resturi dentare și fragmente osoase găsite în peșterile Karst Baishiya și Denisova, precum și în Peștera Cobra din Laos. Prezența lor în aceste locații îndepărtate demonstrază o răspândire geografică largă.

În plus, prezența lor la o latitudine ridicată în Siberia, la altitudine mare pe Platoul Tibetan și într-o zonă subtropicală din Laos, sugerează că denisovanii aveau o mare flexibilitate în adaptarea la medii diferite. O mandibulă inferioară a unui adolescent denisovan, descoperită anterior în Karst Baishiya, are o vechime de 160.000 de ani. Cercetătorii suspectează că denisovanii au fost prezenți acolo încă de acum 200.000 de ani. Noul fragment de coastă identificat arată că denisovanii au existat până acum 48.000-32.000 de ani.

Nu se știe dacă coasta aparținea unui adult sau unui copil, nici sexul genetic al acesteia. Este pentru prima dată când un specimen de coastă a fost identificat ca fiind denisovan. Resturile anterioare erau toate dentare, craniene sau mandibulare.

Specia actuală, Homo sapiens, nu a populat Platoul Tibetan până acum aproximativ 40.000 de ani, apărând pentru prima dată în Africa cu puțin peste 300.000 de ani în urmă.

Ce s-a întâmplat cu denisovanii rămâne o întrebare deschisă pentru că, în prezent, se cunosc foarte puține despre acest subiect. Se știe, de exemplu, că denisovanii s-au încrucișat cu oamenii moderni, pe baza unor secvențe de ADN denisovan prezente în genomurile unor oameni moderni de astăzi. Însă când, unde și de ce au dispărut denisovanii rămâne, deocamdată, necunoscut.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Jumătate din decesele provocate de căldură în Europa în 2022 au fost cauzate de criza climatică

De
Schimbările climatice au provocat peste 68.000 de decese în Europa, în vara lui 2022. Cercetătorii estimează că 38.000 de persoane ar fi supraviețuit dacă atmosfera nu ar fi fost poluată cu gaze cu efect de seră. Acest număr este de zece ori mai mare decât cel al crimelor comise în Europa în același an.
ȘTIINȚĂ|FYI

Universul timpuriu surprins de telescopul James Webb: quasari solitari și găuri negre supermasive

De
Un studiu recent arată că, la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang, universul era mult mai complex decât se credea, cu quasari solitari alimentați de găuri negre supermasive.
MEDIU|FYI

Raport: Gazele cu efect de seră au atins niveluri record în 2023

De
Poluanții din atmosferă care încălzesc planeta au atins un record în 2023, spune Organizația Meteorologică Mondială. Dioxidul de carbon se acumulează mai rapid ca niciodată, cu o creștere de peste 10% în două decenii.
SĂNĂTATE|FYI

Studiu: Pacienții tratați cu Ozempic ar putea avea un risc mai scăzut de Alzheimer

De
Medicamentul popular pentru diabet și obezitate pare să aibă efecte benefice și pentru bolile neurodegenerative.