Descoperiri din România: un dinozaur nou și un împărat roman uitat 12 min read

În noiembrie, am aflat că cercetătorii au investigat trecutul – de la o analiză fără precedent a secetei din ultimii 700 de ani până la transpirația lui Vlad Țepeș pe o scrisoare –, dar au propus și tratamente medicale pentru viitor.

O monedă de aur de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu considerată în trecut drept fals, a fost autentificată alături de altele asemănătoare„Comunicat de presă”, brukenthalmuseum.ro de cercetători de la Universitatea din Glasgow. Aceste monede ar putea conține imaginea unui împărat roman uitat, numit Sponsian. Până în prezent, se cunosc doar patru monede cu imaginea lui Sponsian, toate provenind din același tezaur. Sponsian ar fi putut fi un ofițer care a preluat comanda în timpul războiului civil și haosului din Dacia în jurul anului 260 d.Hr. Monedele provin dintr-un tezaur descoperit în Transilvania în 1713, colecția aflându-se în prezent atât la Sibiu, cât și la Hunterian Museum din Glasgow.

Tot orașul Sibiu a fost gazda unor analize„Document Detectives Use Smudges and Bloodstains to Investigate the Past”, smithsonianmag.com realizate pe o scrisoare din 1475, trimisă de Vlad Țepeș. Observațiile au vizat identificarea urmelor biologice ale domnitorului. Doi cercetători – din Israel și Italia – au dezvoltat o metodă specială de extragere și de analiză a unor fragmente foarte fine din transpirație, salivă și lacrimi de pe documente vechi. Acele molecule care se pot găsi pe hârtie, le-ar putea oferi informații despre viața din acea perioadă, precum dacă a avut loc foamete, stres sau boli precum sifilis sau variola. 

Dinozaurul din Transilvania

O echipă internațională de cercetători, printre care s-au numărat și cercetători ai Universității din București, a descoperit o nouă specie de dinozaur erbivor, numită Transylvanosaurus platycephalus.„O nouă specie de dinozaur, Transylvanosaurus platycephalus, „Reptila cu cap turtit din Transilvania”, descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului de o echipă internațională de cercetători”, unibuc.ro Acest dinozaur a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, avea aproximativ doi metri lungime și se deplasa pe două picioare. Numele său înseamnă „reptilă cu cap turtit din Transilvania”. 

Identificarea speciei s-a făcut pe baza unor fosile de doar 12 cm lungime, care includeau partea din spate a craniului și cele două oase frontale, găsite pe actualul teritoriu al Geoparcului Țara Hațegului. În mod surprinzător, rudele cele mai apropiate ale acestui dinozaur trăiau pe teritoriul de azi al Franței, ridicând o întrebare importantă: cum a ajuns această specie să populeze teritoriul actual al Transilvaniei? 

Un scenariu posibil, descris în lucrarea științifică, este că dinozaurii s-ar fi răspândit de la estul Europei spre vest, iar mai târziu anumite specii s-ar fi putut întoarce spre est. O altă teorie sugerează că diferite grupe din această familie de dinozauri ierbivori s-ar fi dezvoltat în paralel în cele două regiuni. 

Secetele fără precedent afectează vinul

Cercetătorii din Suceava au constatat că secetele de vară observate în Europa de Est în ultimii 150 de ani sunt fără precedent în ultimii 700 de ani. Ei au realizat cea mai lungă reconstituire a informațiilor legate de secetă din partea de est a Europei, analizând inelele arborilor. Analiza s-a concentrat pe un anumit tip de oxigen din celuloza inelelor anuale de creștere a arborilor. Studiul, publicat în Nature Communications Earth & Environment,„ A ~700 years perspective on the 21st century drying in the eastern part of Europe based on δ18O in tree ring cellulose”, nature.com avansează ideea că această perioadă de secetă a fost cauzată de o schimbare în circulația atmosferică la scara largă, ce a avut loc la sfârșitul micii ere glaciare, în jurul anului 1850, și a mărit presiunea atmosferică în Europa centrală și de Est. 

Această secetă fără precedent ajunge chiar și în paharele de  vin, arată un studiu intern„Schimbările Climatice și influența acestora asupra vinului Românesc- Cazul Dobrogei”, infoclima.ro al cercetătorilor de la Murfatlar. Uitându-se pe datele din ultimii 30 de ani (1992-2021), ei au observat că strugurii ajung să fie recoltați cu aproximativ două săptămâni mai devreme în an, deoarece se maturizează mai rapid. În plus, din cauza condițiilor meteo, strugurii devin mai dulci, ceea ce îi face mai potriviți fie pentru vinuri demidulci și dulci, fie pentru vinuri care au un conținut ridicat de alcool. 

Mai multe orașe românești au anunțat însă că își vor construi, cu ajutorul experților științifici, planuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Municipiul Câmpulung a anunțat o colaborare cu cercetătorii în geografie de la Universitatea din București,„UB, prin Facultatea de Geografie, partener principal în proiectul Planul de atenuare și adaptare la schimbările climatice în municipiul Câmpulung, finanțat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor”, unibuc.ro iar orașul Tulcea va lucra împreună cu cercetătorii de la Institutul pentru Protecţia Mediului.Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, facebook.com În planul de mediu, ei vor acorda atenție sporită refacerii și păstrării zonele umede, precum și adaptării intravilanului la schimbările din mediul înconjurător.

Cercetări promițătoare pentru tratamentul infarctului, paradontozei și cancerului

Mai multe rezultate științifice din domeniul medical au fost anunțate public în luna noiembrie, unele cu potențial în dezvoltarea unor tratamente noi. 

Cercetătorii de la Institutul de Biologie și Patologie Celulară din București au investigat cum pot ajuta inima să se recupereze mai ușor după un infarct, blocând o parte din funcțiile unei proteine din organism.„Proiectul INNATE-MI”, icbp.ro 

Cercetătorii clujeni au găsit o modalitate de a detecta cancerul de vezică urinară cu o precizie de 92%.„Nanomateriale magnetoplasmonice multifunctionale pentru aplicații de tip point of care”, brainmap.ro. Cercetătorii clujeni lucrează„Membrana nanocompozită eliberatoare de substanțe cu efect antimicrobian pentru tratamentul parodontitei”, umfcluj.ro la o soluție care ar putea îmbunătăți tratamentul paradontozei. Ei au creat o membrană care ar ajuta țesutul afectat să se vindece și care eliberează în mod treptat medicamente împotriva microbilor. 

Tot în luna noiembrie, cercetătorii din Timișoara au anunțat că au creat„Senzori stocastici bazaţi pe grafene pentru diagnosticul molecular al cancerului tractului gastrointestinal superior”, brainmap.ro o nouă generație de senzori care ar putea ajuta la diagnosticarea mai rapidă a cancerului gastro-intestinal superior prin analize de sânge, salivă sau urină. 

Toate aceste rezultate sunt încă departe de stadiul de a fi utilizate în medicină. Majoritatea sunt concepte validate prin experimente pe țesuturi sau șoareci.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Cercetătorii întreabă: filmele socialiste voiau succes la box office?