Evenimentele astronomice din 2021: conjuncții, planete în opoziție și ploi de meteori22 min read

Un calendar al evenimentelor care te vor faci să te uiți spre cer anul acesta, dacă e senin.

La sfârșitul lui 2020, un eveniment astronomic spectaculos – Jupiter și Saturn s-au aflat la cea mai mică distanță din ultimii 400 de ani pe cer – nu a putut fi văzut din România, din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Vestea bună este că 2021 aduce alte fenomene astronomice  pe tot parcursul anului, vizibile și din România. Cel puțin până când Elon Musk și sateliții lui vor bloca accesul la cer în schimbul internetului de mare viteză.

Până atunci, iată câteva reguli universal-valabile pentru „stargazing”: ai nevoie de un cer senin sau cu foarte puțini nori și de un loc de observare care să ofere cât mai puțină poluare luminoasă. Merg și parcurile ceva mai mari din orașe, cu excepția cazului în care un fenomen necesită vedere către un anumit orizont. În acel caz, ai nevoie ca acesta să nu fie blocat de clădiri, forme de relief înalte sau copaci.

Iată un calendar al celor mai notabile evenimente astronomice din 2021, dar și cum le poți vedea, în cazul în care condițiile meteo sunt favorabile.

Alinieri de planete/conjuncții

Conjuncție între Venus și Jupiter

Data: 11 februarie

Cei care se trezesc dimineața pe 11 februarie vor avea șansa să observe o aliniere între cele mai strălucitoare planete de pe cer, Venus și Jupiter. Pentru câteva minute, cele două corpuri vor fi cât-de-cât observabile cu ochiul liber, fix înainte de răsăritul Soarelui. Cel mai recomandat este un telescop, care le-ar putea prinde în același cadru.

Va fi necesar un loc de observare care să nu fie obstrucționat de clădiri, forme de relief sau copaci către porțiunea de sud-est a orizontului. Planetele vor fi vizibile ca două puncte luminoase, la est de punctul din care răsare Soarele. Alinierea poate fi observată fix înainte ca lumina solară să înăbușe complet acea porțiune a cerului, lăsând o fereastră de aproximativ 15 minute din punctul în care apar pe orizont, la ora 7:05, și răsăritul Soarelui, la 7:20.

Imaginea este simulată cu ajutorul Stellarium.org pentru a arăta perspectiva conjuncției din România. În acest caz, am folosit funcția de zoom, pentru a distinge planetele; în realitate, se vor vedea mult mai greu cu ochiul liber.

Conjuncția cvadruplă (Mercur, Jupiter, Saturn și Luna)

Data: 10 martie

Mult mai vizibilă cu ochiul liber va fi o conjuncție cvadruplă care va avea loc cu puțin timp înainte de răsăritul de pe 10 martie. Mercur, Jupiter și Saturn se vor alinia în apropierea unei semiluni în creștere, în regiunea de sud-est a cerului, oferind o imagine extrem de spectaculoasă.

Cele trei planete vor apărea pe orizontul dinspre sud-est în jurul orei 5:45, iar alinierea va fi ușor de observat timp de aproximativ jumătate de oră. Cu un binoclu, vei putea vedea și cele mai mari patru luni ale lui Jupiter, în timp ce inelele lui Saturn vor putea fi observate printr-un telescop pentru amatori.

Stellarium

Conjunctie între Marte și Venus

Data: 12 iulie

Marte și Venus vor trece și ele destul de aproape une de cealaltă pe 12 iulie. Alinierea va fi vizibilă imediat după apus, la orizontul vestic. Venus va apărea ca punctul mai strălucitor, iar o semilună în creștere va fi și ea observabilă deasupra lor, oferind o imagine spectaculoasă.

La fel ca în cazul conjuncției dintre Venus și Jupiter, ambele planete vor putea fi observate în același cadru printr-un telescop. Evenimentul va putea fi văzut după apusul de la ora 21, iar planetele vor rămâne pe cer până spre 22:30, când vor dispărea după linia orizontului.

Conjuncție între Marte și Mercur

Data: 18 august

Cea mai apropiată planetă de Soare, Mercur, va fi extrem de aproape de Marte pe cer în seara de 18 august. Evenimentul va fi dificil de văzut cu ochiul liber, deoarece va avea loc în proximitatea apusului, iar cele două planete dispar de pe orizont aproape în același timp cu lumina solară. Vei avea nevoie o vedere neobstrucționată către orizontul vestic, iar cele două corpuri vor apărea ca puncte mici, luminoase, după apusul de la 20:16.

Mercurul este iluminat mai puternic de către Soare și va apărea ca punctul mai strălucitor dintre cele două. Prin intermediul unui telescop, planetele vor putea fi văzute detaliat una lângă cealaltă.

Stellarium

Planete în opoziție cu Soarele

O planetă este considerată a fi în opoziție cu Soarele atunci când acestea și Pământului formează o linie aproximativ dreaptă (numită și sizigie). Momentul coincide, aproximativ, cu distanța minimă dintre planeta respectivă și Pământ,„What is an opposition?”, earthsky.org iar fața corpului este iluminată complet de către Soare, marcând momentul de strălucire maximă pe cer. Ceea ce se traduce în oportunități excelente de a le observa cu ochiul liber sau prin intermediul unui telescop.„Astronomy Calendar of Celestial Events for Calendar Year 2021”, seasky.org

Din perspectiva noastră, doar planetele mai îndepărtate de Soare se pot afla în opoziție; Mercur și Venus pot fi doar în conjuncție cu astrul. Patru din celelalte cinci planete se vor situa în opoziție cu Soarele pe parcursului lui 2021; singura excepție este Marte, în cazul căreia fenomenul va avea loc în decembrie 2022.

Saturn

Data: 2 august

Planeta inelară se va afla în opoziție cu Soarele pe 2 august și va fi vizibilă de la apus până la răsăritul din ziua următoare. Corpul va apărea la orizontul estic, va traversa cerul către sud și va dispărea la sud-vest la scurt timp după răsărit. Inelele lui Saturn vor putea fi văzute printr-un telescop de dimensiuni medii sau mari, împreună cu o parte dintre sateliții mai strălucitori ai acestuia.

Jupiter

Data:19 august

La scurt timp după Saturn, și cea mai mare planetă din Sistemul Solar va intra în opoziție, urmând aproape același traseu pe cer cu planeta inelară. Saturn va rămâne și el destul de vizibil în această perioadă, iar cele două planete vor fi acompaniate pe cer de o lună aflată în primul pătrar, oferind oportunități pentru fotografii spectaculoase. Cele mai mari patru luni ale gigantului gazos vor putea fi observate cu ajutorul unui binoclu, ca puncte strălucitoare situate la dreapta și stânga planetei. Un telescop de mărime medie ar putea arăta și anumite detalii din grupările de nori de pe Jupiter.

Stellarium

Neptun

Data: 16 septembrie

Neptun este cea mai distantă planetă de la Soare din Sistemul Solar și este dificil de identificat pe cer și cu un telescop puternic – practic, imposibil de distins ochiul liber.„Ice Giants: Neptune and Uranus”, skyandtelescope.org Dar, atunci când va intra în opoziție. pe 16 septembrie, va putea fi distinsă chiar și printr-un binoclu. Gigantul de gheață va fi vizibil la scurt timp după apus (aproximativ după ora 20), strălucind albastru în apropierea constelației Vărsătorul – în apropierea lui Phi Aquarii, un sistem solar binar destul de strălucitor din constelație.

Stellarium

Uranus

Data: 5 noiembrie

La fel ca Neptun, distanța foarte mare a lui Uranus față de Pământ înseamnă că doar cele mai puternice telescoape vor distinge planeta ca ceva mai mult decât un punct luminos. Chiar dacă e ceva mai strălucitoare decât Neptun, planeta este dificil de observat cu ochiul liber, așa că tot vei avea nevoie de un binoclu. Corpul va apărea ca un punct albastru-verde la orizontul nord-estic, la ceva timp după apusul de pe 5 noiembrie (aproximativ după 17:40). Uranus va fi situat la dreapta roiului stelar Pleiadele, unul dintre „coarnele” constelației Taurul.

„Super lunile”

Data: 28 martie, 27 aprilie, 26 mai, 24 iunie

Super Luna e un termen mai degrabă popularizat de astrologie, folosit ca să descrie momentele în care orbita Lunii se află la cea mai apropiată distanță medie de Pământ Numită perigeu, este calculată la aproximativ 363.300 de km. Se folosește o medie, pentru că orbita Lunii nu este perfectă, dar și pentru că metodele de calcul ale distanței nu sunt 100% exacte și se află în același timp în fază plină. Văzută de pe Pământ, Luna plină aflată la perigeu are un diametru ceva mai mare, ocupând aproximativ 14% mai mult spațiu pe cer„What is a Supermoon?”, nasa.gov comparativ cu momentele în care satelitul se află la distanța medie față de Terra. Luna este și mai strălucitoare decât de obicei, completând o prezență destul de impunătoare pe cer.

Termenul e folosit însă să descrie și lunile pline care sunt aproape de perigeu. Pentru că „super luna” nu există în literatura de specialitate, câteodată e greu de clasificat când intră satelitul în această categoria. Fred Espenak, un astrofizcian care a lucrat la Centrul Spațial Goddard al NASA, le definește„Full Moon at Perigee (Super Moon): 2001 to 2100”, astropixels.com ca „luni pline care trec la cel puțin 90% din cea mai apropiată distanță de Pământ în cadrul orbitei”.

După această definiție, am avea astfel de „super Luni” pe 28 martie, 27 aprilie, 26 mai și 24 iunie. Luna din seara lui 26 mai va fi cea mai mare, iar fenomenul poate fi observat cel mai bine atunci când satelitul se află încă aproape de orizont, (între aproximativ 21:15 și 21:30).

Stellarium

Ploile de meteori din 2021

Printre cele mai spectaculoase evenimente observabile de-a lungul anului, ploile de meteori – mai bine cunoscute ca „ploi de meteoriți”, dar denumirea nu este corectă –Rămășițele lăsate în urmă de alte corpuri sunt numite meteoroizi. Acestea conțin bucăți de diverse dimensiuni; cele care iau foc și se dezintegrează în atmosferă, de obicei de mărimi foarte mici, sunt numite meteori. Meteoriții sunt bucăți de dimensiuni mai mari, care nu ard complet în atmosferă și ajung pe suprafața terestră, nasa.gov sunt formate din rămășițe ale cometelor care trec prin Sistemul Solar, ce ajung pe orbita Pământului. Ele intră atmosfera planetei la viteze extrem de mari și se încălzesc la temperaturi de mii de grade, lăsând dâre luminoase pe cer.

Mai jos sunt o parte din ploile Umai semnificativ de pe parcursul anului. n calendar complet este oferit de Societatea Americană a Meteorilor, amsmeteors.org

Lyridele

Data:21/22 și 22/23 aprilie

Primul astfel de eveniment ceva mai consistent, cel a Lyridelor, va fi observabil între 16 și 25 aprilie, cu un apogeu în noaptea dinspre 22 și 23, când va produce aproximativ 20 de meteoriți pe oră. Anul acesta va coincide însă cu o Lună plină, ceea ce înseamnă că doar cei mai strălucitori meteori vor putea fi vizibili pentru câteva secunde.

Majoritatea vor apărea dinspre constelația Lira (cunoscută la noi și ca Oierul sau Ciobanul cu Oile), dar pot apărea oriunde pe cer. Meteoriții sunt rămășițe ale cometei lung periodice /O cometă cu orbită extrem de lungă, în acest caz aproximativ 415 ani/ C/1861 G1 (Thatcher).

Perseidele

Data: 12/13 august

Una dintre cele mai spectaculoase ploi cu meteoriți, Perseidele au loc anual între 17 iulie și 24 august. În 2021, vor avea un apogeu în noapte de 12/13 august, când până la 60 de meteori vor putea fi observați pe oră. Cu atât mai mult cu cât semiluna în creștere va apune destul de devreme, lăsând cerul destul de întunecat pentru a le observa.

Produse de cometa Switf-Tuttle, Perseidele vin la pachet cu o cantitate mare de meteori destul de strălucitori. Par să emane dinspre constelația Perseu, dar pot apărea oriunde pe cer. Sunt cel mai vizibile după miezul nopții.

Geminide

Data:13/14 decembrie

O altă ploaie de meteori destul de intensă, poate avea până la 120 de meteori multicolori pe oră la apogeu. Acesta va fi atins în noaptea de 13 spre 14 decembrie, dar întreg fenomenul va fi observabil între 7 și 17 decembrie. Chiar și cu o semilună în creștere la acea dată, cantitatea ridicată de meteori strălucitori va face fenomenul relativ ușor de observat, mai ales după miezul nopții. Meteorii vor origina dinspre constelația Gemeni, dar pot apărea oriunde pe cer.

Originea meteorilor este diferită față de cea a altor ploi de meteori, fiind lăsați în urmă de un asteroid, 3200 Phaeton, și nu de o cometă.