Explorarea spațială se învață (și) în peșteri6 min read

De Vasile Decu 21.10.2019, ultima actualizare: 19.03.2020

La propriu și la figurat. OK, exagerăm destul de mult pentru efect artistic, dar peșterile sunt importante pentru astronauți, mai ales pentru cei care vor locui și lucra în viitoarele baze de pe Lună ori Marte. În afara faptului că sunt locuri foarte interesante de explorat, peșterile extraterestre ne vor oferi, printre altele, o protecție foarte importantă împotriva radiațiilor, a impacturilor (micro) meteoriților și a fluctuațiilor uriașe de temperatură, de pe Lună, de exemplu.

Așa că ne-am apucat de ceva timp să căutăm și să studiem, de la distanță, peșterile de pe alte corpuri din sistemul solar, precum tuburile goale de lavă de pe Lună ori de pe Marte. Iar până când vom ajunge să le studiem de aproape, ne antrenăm în peșterile de pe Pământ, un mediu destul de similar spațiului, unde nu ai lumină naturală, nici prea mult spațiu, te confrunți cu pericole și trebuie să te bazezi aproape complet pe echipament.

Agenția spațială europeană (ESA) are un program numit CAVES (în traducere, „peșteri”), în care trimite în fiecare an astronauți să se antreneze în peșteri din Italia, timp de două săptămâni, dintre care 6 zile consecutive sunt petrecute în peșteri, unde învață să lucreze în echipă, fac experimente și testează și tehnologii.

Un exemplu este această dronă, creată de compania elvețiană Flyability, special pentru explorarea unor zone greu accesibile oamenilor ori periculoase, ca reactoarele nucleare. Drona constă din camere și senzori, protejate de o carcasă sferică, ce-i permite să se lovească, fără să se strice, de pereți ori de obiecte din jur, putând astfel să navigheze prin spații înguste ori aglomerate.

PROCESUL CLASIC AL ÎNVĂȚĂRII Mica dronă a fost programată să se lovească intenționat de pereții peșterii, pentru a o putea cartografia și ca să poată învăța să navigheze singură și să se descurce și în locuri periculoase pentru oameni. Foto: ESA/Natalino Russo

„Drona și-a folosit camera termală pentru a cartografia peștera, până într-o zonă neexplorată, cu apă, imposibil de vizitat de către oameni”, explică Francesco Sauro, coordonatorul misiunii, geolog și speolog experimentat. „Aceste teste ne vor ajuta să înțelegem ce tehnologii putem folosi în explorările viitoare ale tuburilor de lavă de pe Marte, de exemplu.”

Dronele autonome vor fi esențiale pentru explorarea a astfel de locuri, începând cu cele de pe Lună, pe care o vom coloniza înaintea planetei Marte. Chiar dacă roboții vor fi controlați într-o anumită măsură de astronauți (de pe teren, alături de ei, ori de pe stații spațiale pe orbita Lunii), va trebui ca aceste drone să se poată descurca cât mai bine și singure, deoarece au unele talente care nouă ne lipsesc, precum abilitatea de a ajunge în locuri foarte periculoase ori de a „vedea” cu mulți senzori ultramoderni. Așa că strategia ESA ia în calcul o cooperare foarte extinsă între astronauți și roboți pentru a explora sistemul solar și pentru a construi apoi colonii acolo.

ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

2024, anul spațiului în cercetarea românească

De
În 2024, primul experiment românesc a ajuns pe Stația Spațială Internațională, iar inteligența artificială a fost pusă în slujba monitorizării pacienților și albinelor. În plus, a fost dezvoltat primul raport extins despre Starea Climei în România. 
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Secretul numerelor prime

De
„Particule elementare“ ale aritmeticii, numerele prime apar în multe probleme nerezolvate de secole. Chiar și așa, securitatea cibernetică din întreaga lume se bazează pe ele.
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Știința în 2024: Descoperiri despre originea vieții, cele mai detaliate hărți ale creierului și soluții revoluționare pentru HIV și boli autoimune

De
O recapitulare a celor mai importante povești științifice din 2024, de la terapii revoluționare la descoperiri care ar putea schimba lumea electronicelor.
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în noiembrie: AI-ul devine ajutor de bucătar

De
În noiembrie, contribuțiile românești în cercetare au ajutat la înțelegerea mai bună a modului în care creierul nostru face curățenie, crearea mai rapidă a rețetelor alimentare, dar și la producerea în siguranță a combustibilului în spațiu.