Explorarea spațială se învață (și) în peșteri6 min read

De Vasile Decu 21.10.2019, ultima actualizare: 19.03.2020

La propriu și la figurat. OK, exagerăm destul de mult pentru efect artistic, dar peșterile sunt importante pentru astronauți, mai ales pentru cei care vor locui și lucra în viitoarele baze de pe Lună ori Marte. În afara faptului că sunt locuri foarte interesante de explorat, peșterile extraterestre ne vor oferi, printre altele, o protecție foarte importantă împotriva radiațiilor, a impacturilor (micro) meteoriților și a fluctuațiilor uriașe de temperatură, de pe Lună, de exemplu.

Așa că ne-am apucat de ceva timp să căutăm și să studiem, de la distanță, peșterile de pe alte corpuri din sistemul solar, precum tuburile goale de lavă de pe Lună ori de pe Marte. Iar până când vom ajunge să le studiem de aproape, ne antrenăm în peșterile de pe Pământ, un mediu destul de similar spațiului, unde nu ai lumină naturală, nici prea mult spațiu, te confrunți cu pericole și trebuie să te bazezi aproape complet pe echipament.

Agenția spațială europeană (ESA) are un program numit CAVES (în traducere, „peșteri”), în care trimite în fiecare an astronauți să se antreneze în peșteri din Italia, timp de două săptămâni, dintre care 6 zile consecutive sunt petrecute în peșteri, unde învață să lucreze în echipă, fac experimente și testează și tehnologii.

Un exemplu este această dronă, creată de compania elvețiană Flyability, special pentru explorarea unor zone greu accesibile oamenilor ori periculoase, ca reactoarele nucleare. Drona constă din camere și senzori, protejate de o carcasă sferică, ce-i permite să se lovească, fără să se strice, de pereți ori de obiecte din jur, putând astfel să navigheze prin spații înguste ori aglomerate.

PROCESUL CLASIC AL ÎNVĂȚĂRII Mica dronă a fost programată să se lovească intenționat de pereții peșterii, pentru a o putea cartografia și ca să poată învăța să navigheze singură și să se descurce și în locuri periculoase pentru oameni. Foto: ESA/Natalino Russo

„Drona și-a folosit camera termală pentru a cartografia peștera, până într-o zonă neexplorată, cu apă, imposibil de vizitat de către oameni”, explică Francesco Sauro, coordonatorul misiunii, geolog și speolog experimentat. „Aceste teste ne vor ajuta să înțelegem ce tehnologii putem folosi în explorările viitoare ale tuburilor de lavă de pe Marte, de exemplu.”

Dronele autonome vor fi esențiale pentru explorarea a astfel de locuri, începând cu cele de pe Lună, pe care o vom coloniza înaintea planetei Marte. Chiar dacă roboții vor fi controlați într-o anumită măsură de astronauți (de pe teren, alături de ei, ori de pe stații spațiale pe orbita Lunii), va trebui ca aceste drone să se poată descurca cât mai bine și singure, deoarece au unele talente care nouă ne lipsesc, precum abilitatea de a ajunge în locuri foarte periculoase ori de a „vedea” cu mulți senzori ultramoderni. Așa că strategia ESA ia în calcul o cooperare foarte extinsă între astronauți și roboți pentru a explora sistemul solar și pentru a construi apoi colonii acolo.

ȘTIINȚĂ|FYI

Denisovanii, strămoșii oamenilor de azi, au prosperat pe platoul tibetan timp de 160.000 de ani

De
Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în iunie: Cum devine AI-ul autoritar cu bătrânii

De
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.
ȘTIINȚĂ|FYI

Cutremurele majore ar putea fi detectate cu până la 19 zile în avans, prin date de satelit

De
Un studiu de caz bazat pe date de satelit din regiunea cutremurului de 7,8 care a avut loc în Turcia și Siria în 2023 ar putea deschide calea pentru avertizări foarte timpurii ale seismelor majore.
ȘTIINȚĂ|PORTRET DE CERCETĂTOR

Laura Bouriaud, cercetătoarea în silvicultură care a așezat Suceava pe harta cercetării internaționale

De
Cercetarea silvică de la Suceava este cunoscută internațional datorită Laurei Bouriaud, care a atras, în ultimii 15 ani, 1,8 milioane de euro pentru proiecte în care i-a implicat pe studenții ei doctoranzi. Își propune să-i formeze cu o atitudine morală față de cercetare, pentru că aceasta va duce la o gestionare durabilă a pădurilor.