Explorarea spațială se învață (și) în peșteri6 min read

De Vasile Decu 21.10.2019, ultima actualizare: 19.03.2020

La propriu și la figurat. OK, exagerăm destul de mult pentru efect artistic, dar peșterile sunt importante pentru astronauți, mai ales pentru cei care vor locui și lucra în viitoarele baze de pe Lună ori Marte. În afara faptului că sunt locuri foarte interesante de explorat, peșterile extraterestre ne vor oferi, printre altele, o protecție foarte importantă împotriva radiațiilor, a impacturilor (micro) meteoriților și a fluctuațiilor uriașe de temperatură, de pe Lună, de exemplu.

Așa că ne-am apucat de ceva timp să căutăm și să studiem, de la distanță, peșterile de pe alte corpuri din sistemul solar, precum tuburile goale de lavă de pe Lună ori de pe Marte. Iar până când vom ajunge să le studiem de aproape, ne antrenăm în peșterile de pe Pământ, un mediu destul de similar spațiului, unde nu ai lumină naturală, nici prea mult spațiu, te confrunți cu pericole și trebuie să te bazezi aproape complet pe echipament.

Agenția spațială europeană (ESA) are un program numit CAVES (în traducere, „peșteri”), în care trimite în fiecare an astronauți să se antreneze în peșteri din Italia, timp de două săptămâni, dintre care 6 zile consecutive sunt petrecute în peșteri, unde învață să lucreze în echipă, fac experimente și testează și tehnologii.

Un exemplu este această dronă, creată de compania elvețiană Flyability, special pentru explorarea unor zone greu accesibile oamenilor ori periculoase, ca reactoarele nucleare. Drona constă din camere și senzori, protejate de o carcasă sferică, ce-i permite să se lovească, fără să se strice, de pereți ori de obiecte din jur, putând astfel să navigheze prin spații înguste ori aglomerate.

PROCESUL CLASIC AL ÎNVĂȚĂRII Mica dronă a fost programată să se lovească intenționat de pereții peșterii, pentru a o putea cartografia și ca să poată învăța să navigheze singură și să se descurce și în locuri periculoase pentru oameni. Foto: ESA/Natalino Russo

„Drona și-a folosit camera termală pentru a cartografia peștera, până într-o zonă neexplorată, cu apă, imposibil de vizitat de către oameni”, explică Francesco Sauro, coordonatorul misiunii, geolog și speolog experimentat. „Aceste teste ne vor ajuta să înțelegem ce tehnologii putem folosi în explorările viitoare ale tuburilor de lavă de pe Marte, de exemplu.”

Dronele autonome vor fi esențiale pentru explorarea a astfel de locuri, începând cu cele de pe Lună, pe care o vom coloniza înaintea planetei Marte. Chiar dacă roboții vor fi controlați într-o anumită măsură de astronauți (de pe teren, alături de ei, ori de pe stații spațiale pe orbita Lunii), va trebui ca aceste drone să se poată descurca cât mai bine și singure, deoarece au unele talente care nouă ne lipsesc, precum abilitatea de a ajunge în locuri foarte periculoase ori de a „vedea” cu mulți senzori ultramoderni. Așa că strategia ESA ia în calcul o cooperare foarte extinsă între astronauți și roboți pentru a explora sistemul solar și pentru a construi apoi colonii acolo.

ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Telescopul submarin de mare adâncime al Europei în căutarea originilor universului

De
În adâncurile Mării Mediterane, oamenii de știință au înregistrat particula neutrino cu cea mai mare energie detectată vreodată. Acum aceștia lucrează pentru a descoperi ce ar putea dezvălui această particulă greu de detectat despre universul în care trăim.
ȘTIINȚĂ|FYI

Pentru ce s-au acordat Premiile Nobel pentru știință în 2025?

De
Cercetări care au schimbat înțelegerea despre sistemul imunitar, experimente care au dus fizica cuantică în lumea tangibilă și materiale făcute de la zero care pot capta extrem de eficient alte molecule sunt descoperirile științifice premiate de Academia Nobel în 2025.
ȘTIINȚĂ|FYI

Comoară romană de acum 1.900 de ani, descoperită într-o locuință arsă din vechea cetate Histria

De
O echipă de arheologi din România a scos la lumină o adevărată comoară, formată din monede și podoabe din metal prețios, topite în urma unui incendiu produs în urmă cu aproape două milenii. 
ȘTIINȚĂ|HOT TAKE

Cum a ajuns un promotor al rasismului științific să laude fabricile de olimpici românești într-o publicație pentru tech bros?

De
Ceea ce pare inițial o analiză corectă a unui sistem care produce elite abandonând restul elevilor duce la concluzia bizară că „mai multe țări ar trebui să învețe de la România”. Dacă te uiți la autor și publicație, înțelegi mai clar unde bate.