Fum alb, fum negru. Știința din spatele fumului care anunță alegerea unui nou papă13 min read

Fumul alb pentru alegerea papei nu e o tradiție atât de veche precum ai putea crede, iar obținerea lui a fost de multe ori o provocare pentru conclavele papale

În următoarele zile, mare parte din lume va sta cu ochii asupra unui coș de fum, instalat de curând deasupra Capelei Sixtine din Vatican.//„The Vatican installs chimney to signal the selection of the next pope”, npr.org //

Conclavul pentru alegerea unui nou papă este, poate, cea mai strict reglementată adunare din toată lumea. Începând de miercuri, 7 mai, cardinalii se vor izola în Capela Sixtină și în câteva zone restrânse din Vatican, fără a avea acces la telefoane, internet, televiziune, ziare sau orice ar putea însemna legătură cu lumea exterioară.

De maximum patru ori pe zi, cardinalii vor vota pentru alegerea unui nou papă. Procesul va continua până când se va atinge o supermajoritate de două treimi pentru unul dintre candidați. Singura comunicare către restul lumii va fi prin intermediul fumului care apare din arderea buletinelor de vot, după fiecare rundă. Fumul negru semnalizează un vot nereușit, iar cel alb consensul pentru un nou papă.

Ce e mai puțin știut, însă, este că obținerea fumului de culoarea dorită nu a fost mereu simplă, iar practica este chiar una relativ recentă în istoria Bisericii Catolice.

Instalarea coșului de fum pe Capela Sixtină. Vatican Media/Getty Images.

Știința unui semnal prin fum

Conform informațiilor publicate chiar de către biroul de presă al Vaticanului, în 2013,//„Vatican Reveals Recipes for Conclave Smoke”, nytimes.com // pentru conclavul în care a fost ales Papa Francisc s-a folosit un aparat secundar care scotea fum de culoarea dorită, care a funcționat în tandem cu soba în care s-au ars buletinele de vot. Vaticanul nu a anunțat, până acum, vreo intenție de a modifica practica pentru conclavul din 2025.

În soba secundară, pentru a obține fumul negru, s-a folosit o mixtură de clorat de potasiu, antracen și sulf. Fumul alb, semnalul unei alegeri reușite, este obținut din clorat de potasiu, lactoză și colofoniu.

Știința este similară celei folosite pentru obținerea fumigenelor://„Science behind the Vatican’s smoke signal explained”, bbc.com // îți trebuie un agent oxidant care să întrețină arderea, un compus bogat în carbon care să ardă în nuanța dorită și altul care să contribuie la densitatea fumului.

În ambele cazuri, cloratul de potasiu este folosit ca agent oxidant, iar celelalte ingrediente oferă nuanța.

Pentru voturile nereușite, sulful, ingredient folosit tradițional în praful de pușcă, arde ușor, creează multe funingine și face mixtura să ardă mai stabil. Antracenul, găsit în gudronul de cărbune, arde incomplet și produce un fum opac și dens. Ambele produc particulați de dimensiuni mari atunci când ard, ceea ce dă fumului densitate și nuanța întunecată.

În schimb, pentru obținerea fumului deschis la culoare care anunță un nou papă, se folosește lactoza, glucida prezentă în mod natural în lactate. Lactoza arde mai „curat”, producând un fum cu particule cu particule mult mai fine, ceea ce dă impresia unui fum alb. Pentru densitate, se adaugă și colofoniul, o rășină de culoarea chihlimbarului obținută din conifere.

O tradiție veche, dar nouă

Deși folosirea fumului pentru a anunța rezultatul unui vot papal pare o tradiție veche, ea este una relativ nouă în istoria Bisericii Catolice, după cum explică istoricul Frederic Baumgartner în Behind Locked Doors: A History of the Papal Elections. // Detalii pe springer.com //

Izolarea cardinalilor de restul lumii, pentru a evita, pe cât posibil, interferențele externe, datează încă din secolul al XIII-lea. Una din metodele pentru a asigura confidențialitatea votului a fost arderea buletinelor de vot. Nu se știe exact când a început practica, dar există mențiuni ale acesteia încă de la conclavul din 1417.

Alegerea unui nou papă era anunțată, tradițional, prin clopote și salve de tun. Numai că fumul rezultat în urma voturilor a început să fie remarcat de mulțimile de oameni din piața din fața Capelei Sixtine, dornici să afle cât mai rapid rezultatul votului. Apariția fumului era motiv de speculație asupra rezultatului votului.

În secolul al XIX-lea, se credea chiar, eronat, că lipsa fumului după un vot însemna alegerea unui nou papă (când, de fapt, era posibil să fie doar o ardere slabă sau ca acesta să fie împrăștiat de vânt). În orice caz, fumul rezultat din conclavele papale avea la acea vreme chiar și o denumire proprie, sfumata, ulterior transformată în fumata.

Pentru a da semnale mai clare publicului, la începutul secolului XXI, s-a început adăugarea paielor peste hârtiile cu voturi, pentru a crea un fum mai dens. Însă anunțarea alegerii prin fum alb ar putea să fi fost, de fapt, pornită accidental.

La conclavul din 1914, votul după alegerea papei Benedict al XV-lea a produs fum mult mai dens și mai deschis la culoare decât cel de după voturile eșuate. Motivul real era că, la ordinul fostului papă, Pius al X-lea, pentru prima dată s-au ars la final toate documentele legate de conclav, nu doar hârtiile folosite pentru vot.

De atunci, Vaticanul a încercat să formalizeze culoarea fumului ca mod de a anunța rezultatul alegerilor. Dar asta a fost mai ușor de stabilit decât de realizat. //„Conclave smoke signals a bit of a gray area”, nbcnews.com //

În prima jumătate a secolului trecut, s-a încercat folosirea paielor umede pentru a „înnegri” fumul după voturile nereușite, însă rezultatele nu erau întotdeauna clare.

La Conclavul din 1958, de exemplu, după ce fumul din alegeri nereușite a ieșit de mai multe ori cu o tentă deschisă, au fost aduse chiar fumigene pentru a evita confuziile. Însă acestea au inundat Capela Sixtină cu fum, punând în pericol frescele de valoare culturală inestimabilă din interiorul acesteia.

În căutarea unei variante definitive, s-au folosit, pe rând, fumigene militare de semnalizare – care au creat, câteodată, fum mai mult gri – sau au fost  adăugați aditivi chimici în sobă, dar care au creat chiar și fum toxic pentru cardinali în interiorul Capelei.

Sistemul cu un aparat adițional sobei în care se ard voturile a fost instalat abia în 2005, la conclavul în care a fost ales Benedict al XVI-lea – însă, chiar și atunci, fumul care a anunțat alegerea papei a fost de culoare gri. //„When World Held Its Breath: The Grey Smoke That Shrouded 2005 Pope Election”, ndtv.com //

Vatican Media/Getty Images

Înapoi în viitor

Ai putea spune că fumul de la Conclavele Papale este mai degrabă folosit pentru a accentua importanța ocaziei și a ține atenția asupra Vaticanului pe timpul procesului, mai degrabă decât pentru vreun motiv practic, și, n-ar fi neapărat greșit. Însă la fel de adevărat este că, atunci când cardinalii au dat-o în bară cu fumul, precum în 1958, s-au creat și teorii ale conspirației că voturi care au atins o supermajoritate ar fi fost suprimate.// Detalii pe wikipedia.org//

În orice caz, modul în care se organizează un conclav papal este complet atipic pentru 2025. Într-o lume în care informația circulă chiar și înainte să apară și zeitgeistul se schimbă de la o zi la alta, sute de cardinali se izolează de lumea exterioară, timp de câteva săptămâni, luni sau poate chiar ani (cel mai lung astfel de conclav a durat peste 1.000 de zile) și comunică procesul de alegere liderului religios a peste 1,5 miliarde de oameni doar printr-un coș de fum.