Fira Kwan/500px via Getty Images

Gecko are un simț ascuns capabil să simtă vibrațiile5 min read

De Elisabeta Gedő 17.10.2024

Gecko deține un „al șaselea simț” care îi permite să detecteze vibrațiile cu ajutorul saculei, arată un studiu recent. Această descoperire ar putea schimba modul în care sunt înțelese simțurile animalelor.

Cercetători de la Universitatea din Maryland au publicat un studiu// „Auditory pathway for detection of vibration in the tokay gecko”, cell.com // care arată că sacula gecko-ului poate detecta vibrații de frecvență joasă, între 50 și 200 Hz, frecvențe pe care urechea normală nu le poate capta. Sacula, o componentă a urechii interne, este cunoscută pentru rolul său în echilibru și orientare, dar acum se dovedește că ea are și o funcție suplimentară. Aceasta completează auzul convențional, ceea ce îi oferă gecko-ului abilitatea de a detecta vibrațiile din mediu – fie din sol, apă sau aer.

„Este o reminiscență a sistemelor senzoriale ancestrale, pe care le observăm la pești și amfibieni”, a explicat Catherine Carr, profesoară de biologie la Universitatea Maryland și coautoare a studiului. De asemenea, această descoperire ar putea dezvălui felul în care au evoluat sistemele auditive ale vertebratelor.

Dawei Han, autorul principal al studiului, adaugă că această descoperire ar putea să se extindă și la alte specii de reptile, considerate anterior „surde” sau incapabile să vocalizeze. De exemplu, multe specii de șerpi și șopârle, despre care se credea că nu au capacități auditive sofisticate, ar putea folosi același sistem pentru a percepe vibrațiile și a comunica între ele. 

Acest mod de percepție a vibrațiilor poate modifica semnificativ felul în care oamenii de știință înțeleg comunicarea și comportamentul la reptile. Descoperirea contribuie și la înțelegerea evoluției treptate a vertebratelor terestre de la mediile acvatice la cele terestre, ocazie cu care au dezvoltat mecanisme auditive mai sofisticate. Carr susține că această descoperire arată că mecanismele senzoriale implicate în echilibru și auz sunt mai strâns legate decât se credea anterior.

Chiar dacă studiul nu este direct aplicabil auzului uman, cercetătorii consideră că există paralele interesante. De exemplu, Carr compară această sensibilitate la vibrații cu ceea ce poți simți la un concert rock, când sunetele puternice fac corpul să vibreze. Gecko ar putea simți vibrațiile într-un mod similar, ceea ce sugerează că și sistemele vestibulare și auditive umane ar putea interacționa într-un mod asemănător. Această cercetare ar putea deschide noi drumuri în înțelegerea tulburărilor de echilibru și auz la oameni. 

Cercetătorii speră că aceste descoperiri vor încuraja studii suplimentare asupra simțurilor mamiferelor. „Pe măsură ce înțelegem mai bine aceste mecanisme, obținem o imagine mai completă a modului în care animalele percep mediul și, în același timp, învățăm mai multe despre propriile noastre experiențe senzoriale”, a concluzionat Han.



Text de

Elisabeta Gedő

Este interesată de subiecte legată de artă, mediu și gastronomie. A mai scris în Men's Health și Glamour.

MEDIU|FYI

Furtuni, secetă, valuri de căldură. Fenomenele extreme domină Planeta și în 2025

De
Trei noi analize științifice fac portretul unei lumi tot mai afectate de schimbările climatice severe. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Oase cu urme de tăieturi vechi de 1,95 milioane de ani, descoperite în România

De
Urme fine lăsate de unelte de piatră pe oase de animale descoperite în Oltenia arată că strămoșii omului erau în România acum aproape 2 milioane de ani. E cea mai veche dovadă clară din Eurasia. 
MEDIU|FYI

În timp ce Parisul închide străzile pentru mașini, Bucureștiul rămâne printre cele mai poluate capitale din UE

De
În ultimii 20 de ani, Parisul a trecut printr-un proces amplu de transformare urbană. Administrația locală a eliminat aproximativ 50.000 de locuri de parcare, a restricționat traficul auto și a investit în extinderea pistelor pentru biciclete și a spațiilor verzi. 
ȘTIINȚĂ|TRAVELING MINDS

Manuela Boatcă, cercetătoarea care face lumină asupra colonialismului

De
Trăiește în Germania, unde cercetează inegalitățile globale, teoriile dependenței și ale modernității și scrie despre cum ideile despre putere, identitate și colonialism se oglindesc în istoria Europei de Est.