Insectele vor intra în meniul europenilor26 min read

O decizie recentă a Comisiei Europene introduce insectele pe lista produselor alimentare. Dacă alte culturi le folosesc de mult, pentru europeni acest lucru e inedit și oarecum controversat.

În 2012, Chef René Redzepi de la Noma Copenhaga, considerat cel mai bun restaurant din lume, a uimit prin introducerea furnicilor în meniu – o noutate și o delicatesă deopotrivă pentru europeni, însă o banalitate culinară pentru majoritatea Asiei și Americii de Sud. Din acest an, produsele care folosesc insecte ar putea deveni o banalitate și pentru rafturile magazinelor europene.

La începutul lunii mai 2021, Comisia Europeană a aprobat consumul unor insecte, mai exact folosirea viermilor de făină galbeni uscați (Tenebrio molitor larva) ca aliment nou.„Novel food catalogue”, ec.europa.eu Știrea a bucurat și supărat deopotrivă mai multe tabere de consumatori, principala problemă ridicată fiind legată de obiceiurile de consum ale fiecărui popor în parte.

Această primă autorizare de comercializare a insectelor pe piața UE ca alimente noi vine după o evaluare științifică „Safety of dried yellow mealworm (Tenebrio molitor larva) as a novel food pursuant to Regulation (EU) 2015/2283”, efsa.europa.eu efectuată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Demersul a fost susținut și de International Platform of Insects for Food and Feed (IPIFF),Site oficial: ipiff.org o asociație de 78 de instituții formată din producători de insecte, instituții academice și centre de cercetare, producători de echipament și tehnologie care promovează creșterea insectelor pentru hrană umană și animală. 

Cu ocazia aprobării, Comisia a specificat și modul în care noul aliment se poate consuma. Poți mânca viermii de făină galbeni uscați ca gustare, sub formă de insecte uscate întregi sau îi poți găsi sub formă de ingredient al unor produse alimentare – de exemplu, ca pudră, în produse proteice, biscuiți sau alte produse pe bază de aluat.

Shake pe bază de concentrat proteic din insecte. Foto: protifarm.com

Creșterea insectelor nu este o noutate în Uniunea Europeană

Insectele au fost crescute în această regiune, dar nu pentru consumul direct. Apicultura a fost practicată încă din cele mai vechi timpuri, încă de acum 4.500 de ani, dar au existat și alte insecte cărora li s-a acordat o atenție deosebită. „Unele specii de insecte au fost crescute pentru producția de mătase, sericicultura fiind prezentă în Europa încă din secolele XII-XIII”, spune Constantin Muraru, responsabil de comunicare și cercetare al IPIFF. „Mai recent, insectele sunt folosite pentru combaterea dăunatorilor prin metode biologice. Insecte cu un rol benefic în natură sunt răspândite în mod intenționat pe terenuri agricole sau în medii controlate, precum serele, pentru a combate diverși dăunători. De exemplu: buburuzele sunt utilizate pentru combaterea afidelor, Subordin de insecte homoptere cuprinzând păduchii de plante mici, cu forme aripate și nearipate ca un substitut al insecticidelor toxice.”

În acest moment, la nivel global, legislația din Uniunea Europeană este cea mai avansată în ceea ce privește standardele pentru creșterea insectelor și utilizarea acestora în hrana umană și animală. „Numeroase produse pe bază de insecte pentru hrană umană sau produse animale hrănite cu insecte sunt deja pe piața europeană”, adaugă Constantin Muraru. „Votul recent, care va duce la autorizarea larvelor uscate de vierme de făină și a produselor derivate, reprezintă un semnal politic puternic din partea statelor membre – inclusiv a României, care a susținut această decizie.”

În ceea ce privește produsele de origine animală, în acest moment se comercializează păstrăvi hrăniți cu insecte în Franța,„Doubly sustainable: the trout fed on insects AND algae”, fishfarmingexpert.com iar în Olanda s-au făcut experimente încă din 2012 cu pui și găini hrăniți cu insecte.„The benefits of insect-based poultry feed”, poultrynews.co.uk 

Pentru hrana umană, chiar și înaintea intrării în vigoare a Regulamentului pentru alimente noi (novel food),„Regulation 2015/2283 of the European Parliament and of the Council on novel foods”, eur-lex.europa.eu la 1 ianuarie 2018, anumite state membre au acceptat comercializarea produselor pe bază de insecte la nivel național, ca o măsură tranzitorie – cu condiția ca aceste produse alimentare să respecte normele de igienă și siguranță valabile la nivelul Uniunii Europene. Primele state au fost Belgia, Danemarca, Finlanda și Olanda.  Recent, acestora li s-au alăturat Cehia, Suedia, Estonia și Lituania. 

„State precum Suedia sau Lituania și-au reevaluat interpretarea statutului de «aliment nou» al insectelor ca urmare a deciziei Curții Europene de Justiție din 1 octombrie 2020Disponibilă aici: eur-lex.europa.eu și permit comercializarea pe piața națională a produselor pe baza de insecte”, explică Constantin Muraru. „Aceste state oferă o posibilitate producătorilor locali să-și comercializeze produsele la nivel național cu două condiții: produsele să se afle deja pe piața națională a unui alt stat UE și să fie parte dintr-un dosar în curs de evaluare la nivelul EFSA.” 

Toate aceste decizii oferă o posibilitate producătorilor din Europa Centrală și de Est să inoveze în domeniul producerii insectelor comestibile, ceea ce duce la dezvoltarea unui nou segment agricol și creează noi locuri de muncă în mediul rural sau urban. „În România, există deja câteva inițiative în domeniul creșterii insectelor”, spune Muraru. „De asemenea, anumite centre de cercetare din România sunt implicate în proiecte în acest domeniu, cele mai active fiind cele de la Universitățile din Cluj și Iași. La nivel european, România are un potențial agricol uriaș, iar condițiile climatice și poziția geografică sunt aspecte care pot face din țara noastră un lider la nivel european, inclusiv în domeniul creșterii insectelor.”

Cine inovează în industria creșterii insectelor

Primele care au intrat pe această nouă piață au fost companiile active în creșterea insectelor pentru combaterea dăunătorilor sau în producția de hrană pentru animale de companie exotice. Acestea și-au creat linii de producție pentru hrana umană și/sau animală, după modelul unor sisteme agricole care pot fi găsite în Asia de Sud-Est, pentru care au identificat specii de insecte întâlnite pe continentul european care dau cel mai bun randament în ceea ce privește transformarea unor produse secundare/reziduale din domeniile agri-food. „Cojile de fructe/legume, reziduuri rezultate în urma fermentației – precum cele din industria vinului sau a berii, sau foste produse alimentare, ca excedentul de producție, produse deformate sau alimente cu termenul de valabilitate expirat care au fost produse în conformitate cu legislația UE în domeniul alimentar sunt cel mai adesea folosite”, adaugă Constantin Muraru.

CITEȘTE: 8 alimente care distrug planeta. De ce cidrul e mai bun decât berea

Un alt aspect important al creșterii insectelor este extinderea unor asemenea activități agricole care pot contribui la reducerea cantităților de deșeuri alimentare (ex: produsele alimentare care nu sunt vândute în supermarketuri pot fi transformate prin procesul de upcycling) – iar în același timp, oferă soluții locale fermierilor interesați să reducă amprenta de mediu a creșterii animalelor.

Mai mult, în contextul unor provocări agricole la nivelul Uniunii Europene cum este cea a gradului scăzut de autosuficiență alimentară, statele membre și autoritățile din Bruxelles și-au arătat sprijinul pentru idei care pot aduce o contribuție benefică – în primul rând prin susținerea cercetării în acest domeniu. „Succesul sectorului insectelor se datorează unei colaborări prolifice între industrie și mediul academic, dar și prin cofinanțarea unor parteneriate între actorii implicați în creșterea insectelor și industria agroalimentară. Nu în ultimul rând, susținerea cea mai importantă a autorităților a fost și este la nivel legislativ – domeniul în care Uniunea Europeană este un lider la nivel global în ceea ce privește standardele pentru creșterea insectelor sau, bunele practici pentru igiena și siguranța alimentară”Disponibile aici: ipiff.org continuă Constantin Muraru. 

Burger cu fibră și proteine rezultate din insecte. Foto: protifarm.com

Cum ajung insectele alimente

La momentul actual, EFSA evaluează o serie de dosare privind alimentele noi, iar produsele care pot fi autorizate în următoarele luni sunt diverse: de la semințe de chia sau rapiță la microalge sau alte insecte. Aceste produse sunt considerate alimente noi pentru că până la momentul intrării în vigoare al primului Regulament pentru alimentele noi, în 1997, nu erau produse sau folosite la nivelul Uniunii Europene. 

Pentru ca o insectă să ajungă aliment, procesul de autorizare arată astfel: mai întâi, este elaborat un dosar științific și trimis către Comisia Europeană, apoi, aceste este evaluat de către EFSA, care adoptă o opinie științifică, iar în cele din urmă este autorizat de statele membre și inclus pe lista de alimente noi autorizate la nivel european.

CITEȘTE ȘI: O să înlocuiască vreodată carnea de laborator tăiatul porcului?

În prezent, prin autorizarea viermilor de făină, la începutul lunii mai, s-a trecut o nouă etapă în dezvoltarea acestui sector. „În viziunea IPIFF, această aprobare va facilita procesul de autorizare al altor produse pe bază de insecte. În domeniul hranei umane, obiectivul primar al asociației noastre este crearea unui teren uniform, la nivel european, în ceea ce privește punerea pe piață a produselor evaluate momentan de EFSA”, spune Constantin Muraru.

În curs de autorizare este și  folosirea proteinelor din insecte în furajele pentru păsări și porci, două dintre cele mai importante piețe din domeniul creșterii animalelor, ceea ce va face ca interesul celor din agri-food să crească. Se speră că această aprobare va duce la o triplare a investițiilor în sectorul insectelor. 

„Până în prezent, operatorii activi în domeniul insectelor au strâns în jur de un miliard de euro. Aceasta suma poate depăși trei miliarde de euro, până în 2025, conform informațiilor pe care le avem din cercetările noastre”, „An overview of the European market of insects as feed”, ipiff.org (PDF) adaugă Constantin Muraru.

Printre speciile de insecte care urmează să fie autorizate pentru consum sunt greierii, lăcustele, larvele de muscă soldat și viermele de făină. Aceste specii de insecte pot fi autorizate pentru a fi utilizate ca pudră bogată în proteine sau încorporate în produse de panificație, hamburgeri și produse similare cu cele pe bază din carne sau paste fainoase cu conținut ridicat de proteine. 

Viermele de făină (Tenebrio molitor larva). Foto: Fernando Trabanco/Getty Images

Mai multe întrebuințări ale insectelor

Există diverse studii pe tema utilizării proteinelor sau lipidelor extrase din insecte în alimentația umană. De exemplu, cercetătorii de la Universitatea din Gent, Belgia, au evaluat„Consumers’ perception of bakery products with insect fat as partial butter replacement”, sciencedirect.com potențialul utilizării lipidelor din insecte ca substitut parțial de unt în gofre belgiene, demonstrând că uleiul de insecte poate substitui până la 25% din cantitatea de unt utilizată. 

„Un domeniu fascinant este utilizarea insectelor în industria farmaceutică, în principal pentru extragerea de substanțe cu rol antibacterian sau antiviral. Insectele conțin chitină – utilizată pentru producerea de chitosan –, o substanță folosită pentru oprirea sângerărilor sau ca agent antibacterian”, adaugă Muraru.

De asemenea, studii recente„Sustainable use of Hermetia illucens insect biomass for feed and food: Attributional and consequential life cycle assessment”, sciencedirect.com confirmă amprenta de mediu redusă a creșterii insectelor. „În funcție de tehnologia folosită, amprenta insectelor poate fi până la jumate din cea a cărnii de pui sau a produselor din soia. Avantajele principale ale creșterii insectelor sunt suprafața scăzută necesară construcției unei ferme – deoarece aceste ferme sunt dispuse vertical – și cantitatea infimă de apă folosită, pentru că aceste specii obțin apa necesară din hrana pe care o consumă”, mai spune Constantin Muraru. 

CITEȘTE ȘI: Alimentația oferă indicii despre economie, politică și cultură

Mai mult, chiar pe 26 mai 2021, delegații statelor membre din cadrul Comitetului Permanent al UE pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje„Standing Committee on Plants, Animals, Food and Feed”, ec.europa.eu au susținut un proiect de regulament care vizează stabilirea standardelor de referință ale UE pentru valorificarea insectelor ca îngrășământ.„IPIFF hails the EU authorities’ move to set up standards for insect frass as a major step forward for the European insect sector”, ipiff.org (PDF) Similar cu compostul sau alte tipuri de gunoi de grajd animal, frass-ul, adică excrețiile insectelor, conține substanțe nutritive și micronutrienți relevanți, precum și chitină, care ar putea stimula creșterea bacteriilor benefice în sol. Aceste proprietăți fac din frass o soluție valoroasă pentru fermierii, care vor putea acum să îl folosească pentru fertilizare.

Valoarea nutritivă a unei insecte

Datorită conținutului ridicat de proteine și aminoacizi esențiali, insectele pot contribui la înlocuirea ocazională a produselor pe bază de carne. „De exemplu, 100 de grame de insecte pot conține în jur de 60 de grame de proteine – aproape de trei ori mai mult decât 100 de grame de piept de pui”, explică Constantin. „Scopul nu este însă înlocuirea cărnii sau a produselor animale din dieta umană, ci diversificarea surselor de hrană.

Și alte sectoare care erau o nișă în trecut, precum sectorul organic sau cel al produselor vegane, au crescut foarte rapid în ultimii ani. 

O dată cu apariția acestor alimente noi, devine popular și conceptul de entovegan,„Core Tenets of the Entovegan Philosophy”, entovegan.com adică acele persoane care încorporează ocazional insecte în dieta lor, alături de produse de origine vegetală. În acest mod, insectele completează proteinele vegetale, contribuind la o dietă echilibrată. 

Piață de insecte, Vientiane, Laos. Foto: Godong/Universal Images Group via Getty Images

Viitorul alimentației

La momentul actual, europenii consumă numeroase produse care au fost introduse gradual în cultura culinară locală. 

Până de curând, nu erau consumate nici semințe de chia sau rapiță, dar astăzi fac parte din foarte multe diete și obiceiuri alimentare. „Pentru cei pentru care un consum ridicat de proteine este necesar, insectele vor putea fi una dintre soluții”, adaugă Constantin Muraru.

Poate pentru europeni este ciudat, dar oamenii din Africa, Asia și America Latină consumă insecte zi de zi, un obicei alimentar păstrat încă din cele mai vechi timpuri. În prezent, peste două miliarde de oameni mănâncă insecte ca parte din alimentația lor zilnică, fiind recunoscute pentru consum uman aproximativ 1.900 de specii. Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care aparține Națiunilor Unite, sprijină consumul de insecte,„FAO releases a comprehensive guide to sustainable cricket farming”, fao.org promovând un ghid pentru antreprenorii interesați de fermele de greieri, una dintre cele mai consumate insecte pe mapamond.

Conform experților Națiunilor Unite, populația planetei poate atinge zece miliarde de oameni în jurul anului 2050. Prin urmare, nevoia de a produce suficientă hrană pentru încă două miliarde de oameni este urgentă. Pe lângă sistemele agricole existente, este clar că va fi nevoie și de unele noi și inovative, precum cultivarea algelor sau creșterea insectelor. Decizia Uniunii Europene e doar un prim pas în această direcție.