Misiunea Europa Clipper – pe urmele sondei Cassini5 min read

De Vasile Decu 03.06.2019

Cu oceanul ei uriaș, ascuns sub gheața de la suprafață, lună joviană Europa a fost considerată mult timp cel mai probabil loc din sistemul solar unde am putea descoperi viață extraterestră (distincția a fost preluată în ultimi ani de mica lună Enceladus, a lui Saturn, care are și ea un ocean uriaș, dar ascuns sub un strat de gheață mai subțire decât cel de pe Europa, și jeturi demonstrate care pot fi „gustate” de o sondă fără să fie nevoită să aterizeze).

Așa că astronomii au implorat NASA timp de mulți ani să finanțeze o misiune de explorare a acestei lumi fascinante, formată dintr-un satelit pe orbită și un lander care să ajungă pe suprafața ei. Din păcate, dezbaterile politice și bugetare au tot amânat această misiune (de vreo 2 miliarde de dolari), care a fost ruptă în cele două componente ale sale: landerul a fost amânat, pe termen nedefinit, dar orbiter-ul a intrat în această primăvară în faza de design.  

Botezată Europa Clipper, după celebrele nave din secolul 19 (cliperele fiind ambarcațiuni mari, dar foarte rapide și eficiente), misiunea ar urma să fie lansată pe la jumătatea deceniului 2020 și va ajunge în sistemul jovian după o călătorie de câțiva ani. Deoarece Europa orbitează Jupiter într-o zonă cu un nivel foarte mare de radiații, din cauza câmpului magnetic uriaș al acestei planete, sonda va intra pe niște orbite largi (vezi graficul) urmând să survoleze Europa de până la 45 de ori în prima fază a misiunii (care ar putea fi prelungită dacă totul va merge bine), o dată la două săptămâni, la distanțe între 2700 și 25 de kilometri de suprafața ei. Sonda va avea un arsenal foarte puternic de instrumente științifice, precum camere optice și spectrometre cu care să obținem imagini de mare rezoluție a suprafeței (în căutarea celor mai bune zone pentru viitorul lander). Cu ajutorul radarului, vom vedea grosimea gheții la nivel global iar o cameră termală va căuta zonele „calde”, cu posibile fisuri prin care apa oceanului subteran iese în spațiul cosmic, putând fi analizată din zbor.

Europa Clipper va fi lansată cu viitoarea super-rachetă SLS, aflată în construcție, care este suficient de puternică pentru a trimite sonda către Jupiter în mai puțini ani decât misiunea-soră europeană JUICE, care are nevoie de 8 ani și asistență gravitațională de la mai multe planete pentru a ajunge în sistemul jovian. Însă, racheta SLS se confruntă cu multe probleme și amânări în serie, așa că Europa Clipper ar putea fi lansată abia spre sfârșitul anilor 2020. Noi, europenii, suntem în grafic și este foarte probabil să fim primii acolo. Astfel de rivalități științifice sunt excelente, mai ales pentru noi, publicul, așa că le ținem pumnii tuturor.

Orbita sondei și zonele de radiații din jurul lui Jupiter.

 

ȘTIINȚĂ|TURNING POINT

Albinele și rădăcinile robotice oferă speranțe pentru un mediu mai sănătos și hrană suficientă

De
Cercetătorii dezvoltă roboți miniaturali care imită organismele vii, pentru a explora și susține ecosisteme reale.
ȘTIINȚĂ|FYI

Sci-Memo: Cel mai vechi impact dovedit al unui meteorit cu Pământul

De
Mostre de rocă vechi de 3,48 miliarde de ani, prelevate în vestul Australiei par să fie cele mai vechi dovezi de până acum ale unui meteorit care a lovit Pământul.
ȘTIINȚĂ|UCRAINA

Cum sunt create punți între cercetătorii din Ucraina și cei din UE

De
În perspectiva viitoarei reconstrucții a Ucrainei, Europa ajută cadrele universitare din această țară să-și reia viața normală.
ȘTIINȚĂ|QUICK QUESTION

De ce să nu-i dai câinelui niciodată ciocolată? 

De
Chiar dacă gustul ciocolatei este plăcut și pentru și pentru oameni, și pentru câini, cei din urmă n-ar trebui s-o consume niciodată.