Nu, România nu are „aur monoatomic” și nici „toate metalele rare posibile și imposibile”13 min read

Spre surprinderea nimănui, Călin Georgescu în continuare debitează aberații vag legate de știință sau complet absurde, precum ideea de aur monoatomic.

Încă o zi, încă o serie de enormități aruncate public de favoritul sondajelor la dubla doi a alegerilor prezidențiale.

De data asta, prezidențiabilul a făcut-o într-un interviu cu Ion Cristoiu, de pe canalul acestuia din urmă de Youtube // Poate fi vizionat pe youtube.com (link cu timestampul declarației) // – care, evident, l-a lăsat pe Georgescu să zică tot ce-i trece prin cap, fără vreo intervenție sau clarificare.

”[România] are cele mai importante elemente ale tabloului (sic) lui Mendeleev, alea ultimele”, a spus Călin Georgescu în emisiunea lui Cristoiu.) „România are toate metalele rare posibile și imposibile din tabelul lui Mendeleev. Avem aurul monoatomic. Nici nu există pe tabloul lui Mendeleev. Toate elementele rare și foarte rare ale tabloului lui Mendeleev există în România.”

Nu toate metalele rare sunt în România. Iar din cele care există, nu toate  sunt exploatabile

Prima parte a afirmației lui Călin Georgescu este complet falsă. Dacă prin „ultimele” elemente din tabelul (nu tabloul) lui Mendeleev acesta se referă la cele cu numărul atomic cel mai ridicat, ultimele trei ar fi livermoriul, tennesinul și oganessonul.

Acestea sunt elemente supergrele care au fost sintetizate doar în ultimele decenii, într-un număr restrâns de experimente de laborator – niciunul desfășurat în România.

De exemplu, până acum s-au produs cu succes doar câțiva atomi de oganesson, pentru perioade de doar câteva milisecunde – prea puțin chiar și pentru a efectua experimente cu structura chimică a elementului.//„Oganesson: A Noble Gas Element That Is Neither Noble Nor a Gas”, nih.gov //

Apoi, ideea că „toate elementele rare și foarte rare ale tabelului Mendeleev” se află în România este la fel de falsă, chiar și dacă le excluzi pe cele complet sintetice. Este de ajuns să menționez astatinul și franciul, cele mai rare elemente chimice observate în natură, // „Discovery of the astatine, radon, francium, and radium isotopes”, sciencedirect.com // care există în cantități de maximum câteva zeci de grame în întreaga scoarță terestră.

Franciul este chiar clasificat ca metal, ceea ce deja arată că afirmația că în România „s-ar afla toate metalele rare și posibile și imposibile”, este și ea falsă.

Corbis via Getty Images

În plus,clasificarea de „metale rare” este foarte inexactă, și acesta este unul din modurile în care o afirmație precum cea a lui Georgescu creează, probabil intenționat, confuzie.

Termenul este, de multe ori, folosit pentru a se referi la pământurile rare, un grup de 17 elemente// Lantan (La), Ceriu (Ce), Praseodim (Pr), Neodim (Nd), Prometiu (Pm), Samariu (Sm), Europiu (Eu), Gadoliniu (Gd), Terbiu (Tb), Disprosiu (Dy), Holmiu (Ho), Erbiu (Er), Tuliu (Tu), Yterbiu (Yb), Lutețiu (Lu), Ytriu (Y), Scandiu (Sc) // care sunt necesare în producția multor electronice moderne (și nu numai).

Astfel de metale pot fi extrase doar din anumite zăcăminte, precum cele de monazit și bastnasit. Și este adevărat că în România există depozite în care se pot găsi metale rare.

De altfel, strategia națională pentru resurse miniere până în 2035, publicată de Ministerul Economiei în 2022, //Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, gov.ro (PDF) // trece în revistă locațiile în care astfel de depozite au fost semnalate.

Documentul menționează două astfel de surse din care s-ar putea extrage pământuri rare în România: zăcăminte care conțin monazit, precum și nisipuri minerale în care s-ar putea afla astfel de zăcăminte.

Însă mai important este faptul că acestea sunt trecute la categoria „resurse geologice neevaluate și cu un potențial moderat”. Ceea ce înseamnă că, fără cercetări geologice serioase, este imposibil de prezis ce elemente sunt prezente în locațiile respective și în ce cantități.

În rocile de monazit, de exemplu, se găsesc doar pământuri rare ușoare –  cele cu numere atomice mai mici// Lantan, ceriu, praseodim, neodim, prometiu, samariu, europiu și gadoliniu. // – adică doar cel mult  opt din cele 17 tipuri de pământuri rare.

În plus, faptul că o resursă rară este observată într-o zonă, de obicei în urma extragerii unor alte zăcăminte mai comune, nu înseamnă și că aceasta este prezentă în cantități suficiente pentru a justifica costurile și efectele asupra mediului care ar presupune o operațiune de extragere.

De exemplu, același document notează „perspective reduse de descoperire a unor resurse semnificative de cobalt, galiu sau indiu”, deși indică și zonele din România în care au fost găsite cantități mici.

Aurul monoatomic: Prafurile albe nu sunt elixirul tinereții

Dacă prima parte a afirmațiilor lui Georgescu măcar are o legătură vagă cu știința, aceasta este aruncată direct pe geam atunci când a fost adus în discuție „aurul monoatomic”.

Aurul monoatomic face parte dintr-o teorie a conspirației atât de fringe, încât nici măcar nu este ușor de găsit în mediul online, dar care probabil reapare sezonier prin cercuri naturopate sau ale fanilor emisiunilor cu extratereștri antici de pe History Channel .

Este vorba așa-numitele „Elemente Monoatomice Orbital Rearanjate”,//„What Monatomic Elements Are and Why They Exist”, thoughtco.com // pe care un fermier și miner american, David Hudson, susține că le-ar fi descoperit sub formă de pudră albă, în 1976.

Descoperirea ar fi fost făcută în timp ce acesta făcea analize de sol, deși, cu vorbele lui, „nu eram fizician sau chimist și habar nu am avut ce era materialul respectiv”.

Hudson a susținut că este vorba de aur care există într-o stare monoatomică, adică în care atomii individuali din aurul obișnuit nu formează legăturile care îl transformă în metal – motiv pentru care ar forma o pudră.

El a susținut că asta i-ar conferi elementului capacități exotice, de la supraconductibilitate până la levitație și alte proprietăți mistice. Hudson a legat rapid presupusa substanță de teorii despre „alchimia antică” sau extratereștri, ba chiar  a încercat să o patenteze în Statele Unite.

În timp, ideea lui  a căpătat viață proprie și a fost adoptată în cercurile de medicină holistică ca soluție pentru tot felul de afecțiuni și boli, inclusiv cancer. Noi adepți spuneau chiarcă ar fi substanța din care sunt alcătuite, printre altele, piatra filozofală sau elixirul tinereții.

Evident, nimic din ceea ce a susținut Hudson nu a apărut în vreun studiu experimental serios efectuat în sistem peer-review. Și nici nu are cum, pentru că o astfel de substanță nu poate exista stabil în mod natural, conform regulilor chimiei și fizicii.

Singurele elemente monoatomice care pot exista stabil în natură sunt gazele nobile.// Heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon // Atomii celorlalte elemente sunt prea instabili și trebuie să formeze legături cu alți atomi pentru a se stabiliza. Și nici nu s-ar prezenta sub formă  de pudră.

Aurul poate deveni un gaz monoatomic dacă este încălzit până la starea de plasmă, însă asta se întâmplă doar temporar – atomii se recombină din nou atunci când temperatura scade sub punctul de fierbere de 2,836 °C. Astfel de experimente au loc pentru diverse cercetări, însă pot fi efectuate doar în condiții speciale de laborator.//„ Enhanced photocatalytic activity of single-atom Au1/TiO2 catalysts prepared using cold plasma”, rsc.org //

Cu alte cuvinte, existența aurului monoatomic în pământ este o bazaconie cât casa. Iar dacă cineva îți oferă un praf alb despre care spune că ar funcționa ca „elixirul tinereții”, mai degrabă ar trebui să-l dai ca pont la DIICOT.