Ilustrație de Walker C. Weyland.

O fosilă de acum peste 500 de milioane de ani schimbă viziunea asupra evoluției vieții complexe6 min read

De Elisabeta Gedő 28.10.2024

Quaestio simpsonorum, o creatură descoperită în Australia, care a trăit acum 555 de milioane de ani, oferă primele dovezi ale evoluției asimetriei în lumea animală.

Un studiu// „A new motile animal with implications for the evolution of axial polarity from the Ediacaran of South Australia”, onlinelibrary.wiley.com // recent a adus la lumină un animal unic, vechi de 555 de milioane de ani, numit Quaestio simpsonorum. Creatura, cel mai vechi animal cunoscut cu corp asimetric, oferă noi perspective despre evoluția vieții complexe pe Pământ. Fosilele au fost descoperite în Parcul Național Nilpena Ediacara,// Site oficial: parks.sa.gov.au // un sit paleontologic din Australia de Sud.

Quaestio simpsonorum, care se hrănea cu alge și bacterii microscopice, a fost supranumit de către cercetătorii „Roomba marin”, datorită modului în care se deplasa pe fundul oceanului preistoric, similar cu mișcările unui aspirator robotic. Ceea ce a atras atenția cercetătorilor a fost o proeminență distinctivă pe spate, în forma unui semn de întrebare inversat. Această trăsătură unică face din Quaestio simpsonorum primul animal cunoscut cu un model asimetric al corpului, un pas esențial în evoluția vieții complexe.

Asimetria corporală observată la Quaestio impsonorum reprezintă o inovație evolutivă importantă. În timp ce majoritatea organismelor simple din acea perioadă aveau corpuri simetrice, dezvoltarea asimetriei a permis apariția unor structuri mai complexe și mai funcționale. De exemplu, la oameni, asimetria corporală a făcut posibilă poziționarea organelor vitale, precum inima pe partea stângă și ficatul pe partea dreaptă.

Animalele moderne folosesc aceleași mecanisme genetice pentru a dezvolta structuri asimetrice, iar aceste gene erau probabil active și la Quaestio acum peste o jumătate de miliard de ani, explică Scott Evans,// Despre el, aici: eoascollections.create.fsu.edu // paleobiolog la Florida State University și autorul principal al studiului.// „Florida State University scientist discovers one of the earth’s earliest animals in Australian outback”, news.fsu.edu // 

„Animalul este de dimensiunea unei palme și prezintă o formă distinctă de semn de întrebare în mijlocul corpului, care separă clar partea stângă de cea dreaptă. Nu există alte fosile din această perioadă care să arate un astfel de model de organizare corporală atât de clar”, explică Evans.

Perioada ediacarană,// „Ediacaran”, en.wikipedia.org // în care a trăit Quaestio simpsonorum, se întinde între 635 și 541 de milioane de ani în urmă, cu mult înainte de Explozia Cambriană, care a dus la apariția majorității grupurilor moderne de animale. Asimetria observată la această creatură sugerează că animalele erau capabile să dezvolte caracteristici complexe mult mai devreme decât se presupunea anterior.

Fosilele descoperite oferă indicii nu doar despre anatomia lui Quaestio, ci și despre comportamentul său. Urme fosilizate găsite în spatele uneia dintre creaturi indică faptul că animalul era capabil să se deplaseze pe fundul oceanului, o descoperire importantă, deoarece majoritatea organismelor din acea perioadă erau fie staționare, fie se mișcau foarte puțin.

„Este unul dintre primele animale cunoscute care avea capacitatea de a se deplasa pe cont propriu”, adaugă Evans. Mișcarea era esențială pentru a aduna hrana în mediul oceanic din perioada Ediacaran, unde Quaestio se hrănea cu alge și bacterii.

Mary Droser, paleontoloagă la Universitatea din California, Riverside, și coautoare a studiului, subliniază importanța acestor descoperiri pentru înțelegerea evoluției vieții pe Pământ. „Suntem singura planetă cunoscută care susține viața, așa că, pentru a căuta viață în alte lumi, trebuie să ne uităm la istoria evoluției vieții pe Pământ.”

Fosilele din perioada ediacarană sunt cruciale pentru înțelegerea originilor animalelor complexe. Quaestio simpsonorum este doar unul dintre multele organisme descoperite în Parcul Național Nilpena Ediacara.



Text de

Elisabeta Gedő

Este interesată de subiecte legată de artă, mediu și gastronomie. A mai scris în Men's Health și Glamour.

MEDIU|FYI

Furtuni, secetă, valuri de căldură. Fenomenele extreme domină Planeta și în 2025

De
Trei noi analize științifice fac portretul unei lumi tot mai afectate de schimbările climatice severe. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Oase cu urme de tăieturi vechi de 1,95 milioane de ani, descoperite în România

De
Urme fine lăsate de unelte de piatră pe oase de animale descoperite în Oltenia arată că strămoșii omului erau în România acum aproape 2 milioane de ani. E cea mai veche dovadă clară din Eurasia. 
MEDIU|FYI

În timp ce Parisul închide străzile pentru mașini, Bucureștiul rămâne printre cele mai poluate capitale din UE

De
În ultimii 20 de ani, Parisul a trecut printr-un proces amplu de transformare urbană. Administrația locală a eliminat aproximativ 50.000 de locuri de parcare, a restricționat traficul auto și a investit în extinderea pistelor pentru biciclete și a spațiilor verzi. 
ȘTIINȚĂ|TRAVELING MINDS

Manuela Boatcă, cercetătoarea care face lumină asupra colonialismului

De
Trăiește în Germania, unde cercetează inegalitățile globale, teoriile dependenței și ale modernității și scrie despre cum ideile despre putere, identitate și colonialism se oglindesc în istoria Europei de Est.