Un model matematic explică modul în care opiniile politice devin din ce în ce mai împărțite4 min read

Credințele și obiceiurile sunt modelate de tendința oamenilor de a urma sau respinge normele. Un nou model matematic ajută la înțelegerea polarizării politice și a dezinformării.

Un studiu// „Conformity to continuous and discrete ordered traits”, phys.org // publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences propune un model matematic care arată cum conformitatea (tendința de a urma majoritatea) și anti-conformitatea (alegerea de a se opune deliberat) influențează transmiterea trăsăturilor culturale în societate. Cercetarea, condusă de Kaleda Denton de la Santa Fe Institute, împreună cu colegi de la Universitatea Stanford, din SUA, analizează efectele acestor comportamente asupra fenomenelor sociale precum polarizarea politică sau răspândirea dezinformării.

Modelul propune o metodă nouă de reprezentare a deciziilor individuale. Spre deosebire de modelele clasice, care sugerează că oamenii tind să adopte trăsături considerate obișnuite în grupul din care fac parte, acesta analizează cum indivizii se aliniază la trăsături grupate în „clustere” (ex.: convingeri politice extreme) sau, în cazul anti-conformiștilor, cum evită trăsăturile majorității. Simulările arată că astfel de comportamente duc la diversitate culturală și polarizare, mai degrabă decât la uniformitate.

Un rezultat important al cercetării este că grupurile nu ajung de obicei la o singură trăsătură, decât dacă toți ar copia perfect comportamentele altora. În schimb, chiar și mici variații între indivizi pot menține diversitatea culturală. Conformitatea, în anumite condiții, poate susține această diversitate, în timp ce anti-conformitatea amplifică polarizarea.

Autorii consideră că modelul ar putea fi aplicat pentru a înțelege mai bine comportamentul electoral, tendințele din social media sau modul în care se formează opiniile colective. 

În cazul comportamentului electoral, de exemplu, grupurile de alegători se formează în jurul unor idei politice similare. În loc să existe un punct de vedere general acceptat, oamenii se pot aduna în jurul unor opinii extreme, atât pe stânga, cât și pe dreapta spectrului politic, ceea ce contribuie la polarizarea alegerilor. Modelul ar putea ajuta la prezicerea modului în care grupurile politice se formează și evoluează în timp, pe baza preferințelor și influențelor din mediul social.