China National Space Agency

Vara misiunilor spre Marte (II): Misterioasa lansare din China19 min read

De Ionuț Preda 23.07.2020

În goana de a reduce decalajul față de programul spațial american, China încearcă o misiune fără precedent către Marte.

Până acum 13 ani, China nu reușise nici măcar să trimită vreun vehicul în orbita Lunii. Miercuri dimineață, și-au lansat, la pachet, prima sondă și primul rover către Marte. Ar putea deveni al doilea stat după SUA care explorează suprafața Planetei Roșii, după ce anterior a pus primele vehicule de după Războiul Rece pe Lună. Într-o vară în care lansările sondei emiriene Amal și a roverului NASA Perseverance au ținut și vor continua să țină capul de afiș, complicata misiune chineză Tianwen-1 e cea care ar putea avea cele mai mari semnificații pentru cursa spațială care se conturează în viitorul apropiat.

CITEȘTE ȘI: Cursa spațială în 2020 (II): Când ajungem pe Marte?

Spre Marte, dar cu tape delay

Dacă celelalte două lansări de misiuni spre Marte din această vară au avut parte de destulă promovare mediatică, China a păstrat un oarecare mister asupra propriului efort. Oficialii care dirijează misiunea nu au dat interviuri pentru publicații de profil, comunicatele privind stadiul lansărilor au fost păstrate, în mare, pe  Weibo,O rețea socială de microblogging populară în China iar până și data lansării a fost o necunoscută – se știa că fereastra ar începe pe 23 iulie, însă existau speculații că ar putea avea loc mai degrabă în august.„Long March 5 rolled out for July 23 launch of China’s Tianwen-1 Mars mission”, spacenews.com

Cu toate acestea, racheta Long March 5 menită să propulseze încărcătura de peste cinci tone a misiunii Tianwen-1Denumită după un poem al politicianului-poet Qu Yuan, datat în secolul III î. Hr., în traducere aproximată „Întrebări către ceruri” sau „Întrebări cerești” a fost lansată, miercuri dimineață, de la un centru spațial de pe insula Hainan, în Marea Chinei de Sud. În lipsa vreunui stream oficial, pasionații de lansări au fost nevoiți să apeleze la filmări de amator. Din ce s-a putut vedea pe filmări și din ce-au transmis ulterior contractorul spațial chinez„China successfully launches interplanetary mission to Mars with rover in tow”, theverge.com și varianta internațională a televiziunii de stat,Imagini înregistrate au fost difuzate ca fiind „live” la aproximativ două ore de lansare, youtube.com lansarea pare să fi avut loc cu succes.

Principalele detalii tehnice au fost publicate pe 13 iulie într-un articol din Nature Astronomy,„China’s first mission to Mars”, nature.com semnat de către cercetători implicați în misiune. Ansamblul Tianwen-1 are trei componente: o sondă menită să orbiteze planeta, un rover pentru cercetări de suprafață și un vehicul care să ducă roverul pe Marte. Misiunea ar trebui să intre în orbita planetei vecine cândva prin februarie 2021, după care sonda va începe o misiune de cercetare și observare pe durata a cel puțin unui an marțian (687 de zile). La două-trei luni după intrarea în orbită, vehiculul care duce roverul pe planetă va fi detașate pentru a încerca o amartizare, cel mai probabil în zona Utopia Planitia.O zonă plată din regiunea Utopia, cel mai mare crater de impact cunoscut de pe Marte și din Sistemul Solar. Vehiculul NASA Viking-2 a amartizat în aceeași zonă în 1976.

În cazul unui succes, roverul va începe o misiune care ar trebui să dureze în jur de 90 de zile marțiene (aproximativ 92 de zile pe Pământ) în regiunea adiacentă zonei de amartizare. Vehiculul va face observații geologice la suprafață, va încerca să investigheze distribuția de gheață subteranăNASA a anunțat în 2016 că regiunea Utopia Planitia are o cantitate ridicată de gheață subterană, nasa.gov, va analiza compoziția materialelor de suprafață și va face măsurători ale climatului și a câmpurilor gravitaționale și electromagnetice ale planetei.

Roverul și sonda sunt dotate cu un total de 13 instrumente pentru măsurători științifice. Ambele vehicule au câte două camere, senzori meteo, radare pentru măsurători ale subsolului și senzori de analize ale ionilor și particulelor neutre și de energie, printre altele.

Pot fi recuperate decalaje de decenii în câțiva ani?

Tianwen-1 nu este prima tentativă a Chinei de a ajunge pe Marte. În 2011, chinezii au vrut să trimită o sondă de explorare orbitală, Yinghuo-1, la pachet cu o misiune rusească către Phobos, unul din cei doi sateliți naturali ai planetei. Tentativa a fost un eșec total;„Failed Russian Mars Probe Crashes Into Pacific Ocean: Reports”, space.com racheta care transporta sondele nu a reușit să scape din orbita Pământului, iar componentele s-au dezintegrat deasupra Oceanului Pacific la începutul lui 2012, odată cu reintrarea în atmosferă. E de înțeles de ce Beijingul a optat, de data aceasta, pentru o misiune 100% proprie.

Spre deosebire de misiunile Amal și Perseverance, scopurile declarate ale Tianwen-1 nu aduc ceva nou în cercetarea Planetei Roșii – deși  încă un set de date„Countdown to Mars: three daring missions take aim at the red planet”, nature.com pentru comparații cu măsurătorile precedente e binevenit. Importanța misiunii e conferită mai degrabă de context. China, deși a atins stadiul de superputere de câteva decenii, încă nu a reușit să trimită o misiune interplanetară, în condițiile în care până și India sau Rusia și-au atins această țintă în 2014 și 2016, respectiv. Pe lângă acestea, doar NASA, agenția spațială sovietică și Agenția Spațială Europeană (ESA) au mai reușit să intre pe orbita planetei Marte. Iar doar primele două au reușit să și aterizeze vehicule pe suprafața planetei, în timp ce NASA e singura care a efectuat misiuni cu rovere.

Concept grafic al roverului chinez pe Marte/China National Space Agency

Titlul de al doilea stat după SUA care explorează suprafața altei planete e un plus de imagine în sine, dar cel mai inedit este modul „pe-repede-înainte” în care Beijingul abordează situația.„China’s First Mars Rover Launch Could Make History”, wired.com Până acum, nicio misiune către Marte nu a inclus, concomitent, toate cele trei componente ale Tianwen-1. NASA a reușit misiuni de succes cu toate, însă la distanțe de timp semnificative: prima sondă care a intrat în orbita planetei a fost Mariner 9, în 1971, prima amartizare a fost reușită  de Viking 1, în august 1975, iar primul rover trimis pe Planeta Roșie a fost Sojourner, în 1996.

Accelerarea ambițiilor spațiale chineze nu este întâmplătoare: profitând de letargia programului spațial american, aflat în continuă reorganizare de la retragerea fostelor navete spațiale în 2011, Beijingul a semnat în ultimul deceniu primele aselenizări „China On the Moon! A History of Chinese Lunar Missions in Pictures”, space.com de la apogeul Cursei Spațiale încoace. În ceea ce privește Marte, regimul chinez își propune o a doua misiune, până în 2028, care să readucă mostre de pe suprafața planetei pe Pământ. Intră astfel într-o cursă cu NASA și ESA, care și-au propus să atingă în colaborare același obiectiv tot până în 2028, „Concepts for Mars Sample Return, nasa.gov cu ajutorul lui Perseverance, care va aduna și depozita mostrele pentru a fi recuperate de o viitoare misiune ESA.

CITEȘTE ȘI: Cursa spațială în 2020 (I): Când revenim pe Lună?

China are, însă, și alte motive pentru care are nevoie de date de pe Marte, iar acestea explică în același timp și lipsa de deschidere în privința unor misiuni care, în mod normal, ar aduce Beijingului un plus de imagine.

Poză făcută de vehiculul NASA Viking 2 în zona Utopia Planitia în 1976. Misiunea chineză optează spre a-și amartiza roverul în această zonă, însă ar putea schimba regiunea în funcție de datele obținute de pe orbită/NASA

Interzis la datele NASA

Misiunile spațiale chineze au fost mereu tratate cu un aer oficial și iz de secretomanie.„China Will Answer ‘Heavenly Question’: Can It Land on Mars?”, nytimes.com În general, misiunile efectuate cu succes sunt prezentate în montaje înregistrate difuzate ulterior, precum în cazul Tianwen-1. Ttransmisiunile în direct sunt excepții. „China’s Chang’e-4 Launches on Mission to the Moon’s Far Side”, nytimes.com Asta scade riscul de a avea de-a face cu dezamăgiri publice – în special în acest caz, unde atâtea premiere simultane pentru cercetarea spațială chineză cresc din oficiu riscul ca ceva să meargă prost. Problema mai importantă e că, spre deosebire de celelalte puteri spațiale, care fac o distincție între ingineria aerospațială civilă și militară, China e acuzată că ar combina ambele aspecte,„China’s Growing Ambitions in Space”, theatlantic.com utilizând programul spațial ca să dezvolte tehnologii anti-satelit, printre altele.

Subiectul a fost un alt motiv de conflict cu Statele Unite, mai ales în urma unui episod petrecut în 1998. Un raport prezentat în Congresul SUA „Cox Report on Spying by China Is Taking Big Toll on Relations”, wsj.com a susținut că Beijingul a folosit informații tehnice împărtășite de companii private americane legate de dezvoltarea sateliților comerciali pentru a-și îmbunătăți tehnologiile de rachete balistice intercontinentale. Temerile au revenit în 2007, după ce China a testat o rachetă„China’s Anti-Satellite Test: Worrisome Debris Cloud Circles Earth”, space.com pe un satelit meteo defunct aflat în orbita inferioară a Pământului, punând în pericol sateliți militari americani. Ca răspuns, din 2011, legislatorii americani au interzis oficialilor NASA„Here’s why NASA won’t work with China to explore space”, businessinsider.comau interzis oficialilor NASA„Here’s why NASA won’t work with China to explore space”, businessinsider.com să încheie orice fel de acorduri bilaterale sau să facă schimburi de date cu agenții spațiale chineze sau indivizi afiliați statului chinez.

De aici și nevoia de a-și aduna propriile date despre Marte, în vederea unor misiuni viitoare. Programul spațial chinez nu este total izolat: „China’s Tianwen-1 Mars rover mission gets a boost from international partners”, space.com în cazul Tianwen-1, ESA va face disponibilă rețeaua proprie de antene pentru comunicare în spațiu, și au pus la dispoziție și propria sondă, aflată în prezent în orbita planetei, Mars Express, ca backup pentru a menține comunicarea între rover și Pământ în cazul unei defecțiuni a sondei chineze; iar instituții din Franța, Argentina sau Austria au contribuit la diferite părți ale realizării componentelor și instrumentelor utilizate în misiune.

Dar, cel puțin pentru moment, China rămâne exclusă de la colaborări spațiale de amploare, cum ar fi Stația Spațială Internațională. O eventuală reușită a misiunii Tianwen-1, în condițiile lipsei experienței misiunilor spre Marte, ar poziționa programul spațial chinez în fermă competiție cu NASA și în explorarea interplanetară, după ce Beijingul a luat deja fața Statelor Unite în privința revenirii pe Lună. Și probabil va recrea un al doilea pol de putere în spațiu, la multe decenii după ce scaunul a fost abandonat de Uniunea Sovietică.

DIN ACEEAȘI SERIE:

Vara misiunilor spre Marte (I): Ce vor șeicii cu Planeta Roșie?

Vara misiunilor spre Marte (III): NASA, Perseverance și căutarea vieții în rocile marțiene



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

ȘTIINȚĂ

De ce e atât de periculos azotatul de amoniu?

De Mihai Ghiduc 05/08/2020
Explozia din Beirut a fost provocată de un îngrășământ larg utilizat în agricultură, ajuns acolo cu un vapor sub pavilion moldovenesc. Iată de ce e o substanță atât de complicată.
ȘTIINȚĂ|LONGREAD

Vara misiunilor spre Marte (III): NASA, Perseverance și căutarea vieții în rocile marțiene

De Ionuț Preda 29/07/2020
Cu Perseverance, NASA își lansează cea mai ambițioasă misiune către Marte și își îndreaptă toată atenția către viitor.
ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

5 lucruri inteligente pe care le fac copacii

De Valentina Nicolae 17/07/2020
Copacii colaborează, își transmit semnale când sunt atacați de prădători, împart mâncarea, își donează surplusul de nutrimente când simt că sunt aproape de moarte, dar pot juca și murdar.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF FOOD

Știința de a găti sous vide

De Eric Stevens 16/07/2020
Tehnica de gătit sous vide își are originile mult mai devreme decât cei mai mulți dintre noi ne-am fi imaginat, cu mult înainte să devină un trend modern.