Erik Lucero/Google
Tehnologia în 2024: și mai mult AI, procesoare cuantice și alegeri influențate de rețelele sociale
Cele mai importante zece evenimente din tehnologie în 2024, de la avansurile în inteligența artificială la reglementările BigTech.
În 2024, inteligența artificială a fost în continuare cel mai urmărit trend în tehnologie. Au beneficiat de asta producătorii de tehnologie, în special de telefoane, care și-au văzut vânzările din nou la valori pozitive, după ce le-au dotat cu diverse forme de AI, dar mai ales Nvidia, ajunsă lider pe piața cipurilor.
Între timp, lumea tehnologiei s-a mutat la tribunale: se încearcă reglementarea social media, devenită un jucător important în alegerile electorale și s-au câștigat primele procese antimonopol. Bătălia geopolitică a influențat și ea lumea tehnologică, atât pe Internet, cât și pe piața mașinilor electrice.
TikTok, tot mai aproape de a fi interzis
Companiile de social media au un an greu, în special TikTok. Aflată la un pas de a fi interzisă în SUA – pe 19 ianuarie 2025 – pentru că a refuzat să-și vândă acțiunile unei companii americane, firma de social media cu origini chinezești are probleme și în restul lumii, unele dintre ele declanșate chiar de alegerile din România.
În SUA, printr-un // „Preventing Access to Americans’ Bulk Sensitive Personal Data and United States Government-Related Data by Countries of Concern”, federalregister.gov // al președintelui Biden, dat sub pretexul protejării datelor sensibile a cetățenilor americani, TikTok ar putea dispărea din magazinele de aplicații. Asta dacă nu intervine Donald Trump, după învestire, sau Curtea Supremă, care a acceptat să judece cazul drept // „Supreme Court will hear arguments over the law that could ban TikTok in the US if it’s not sold”, apnews.com //
În Europa, TikTok a fost arătat cu degetul ca principală platformă de influențare a alegerilor, cu ajutorul algoritmului său adictiv și a intervenției unor actori străini – în general, e vizată Rusia, dar se fac trimiteri și către China. După ce România a anulat cel de-al doilea tur al alegerilor, Comisia Europeană a deschis o investigație pentru încălcarea //„Commission opens formal proceedings against TikTok under DSA”, ec.europa.eu //
Nu este singura companie mare investigată de comisie. De exemplu, fostul Twitter, // „Commission sends preliminary findings to X for breach of DSA”, ec.europa.eu // a fost cercetat și s-a determinat că felul în care marcheză utilizatorii valoroși (cu bifă albastră) e înșelător, că regulile privind publicitatea sunt neclare și că accesul cercetătorilor la rețea e limitat. Compania lui Elon Musk ar putea fi amendată cu până la 6% din cifra de afaceri anuală globală. Și compania de comerț electronic Temu // „Commission opens formal proceedings against Temu under DSA”,ec.europa.eu // pentru vânzarea de produse neconforme pieței europene, design adictiv și, din nou, lipsa accesului cercetătorilor la rețea.

Foto: Justin Sullivan/Getty Images
OpenAI a renunțat la blana non-profit
În 2024, OpenAI s-a transformat într-o companie comercială, controlată de Sam Altman, și a renunțat la pretențiile că cercetează inteligența artificială în folosul întregii omeniri. Preluarea a fost marcată de mai multe plecări, inclusiv a cofondatorilor Ilya Sutskever, în mai, și John Schulman, în august. // „Mira Murati, OpenAI’s technology chief, becomes the latest exec to leave the company”, cnn.com // a părăsit compania și Mira Murati, CTO-ul Open AI, care a fost esențială în păstrarea lui Altman în companie în 2023.
Între timp, OpenAI e investigată de // „SEC Investigating Whether OpenAI Investors Were Misled”, wsj.com // pentru că și-ar fi păcălit investitorii, iar Altman a fost // „Elon Musk Sues OpenAI and Sam Altman for Violating the Company’s Principles”, nytimes.com // pentru încălcarea principiilor inițiale ale companiei.
În 2024, avansurile OpenAI în domeniul AI-ul generativ au fost interesante, dar mai degrabă incrementale. // Site oficial: sora.com // un model care generează video din text, anunțat în februarie, a avut o lansare limitată abia în decembrie, iar o1, care promite că ar fi capabil de „rațiune avansată”, a fost introdus // Detalii pe openai.com // S-au semnat însă destule parteneriate, atât cu publicații, pentru acces la informație, cât și cu Apple, care oferă acum acces la ChatGPT prin intermediul asistentului Siri.
Însă au crescut semnificativ și prețurile: // Detalii pe chatgpt.com // costă acum 200 de dolari pe lună, de zece ori mai mult ca varianta Plus, dar include și Sora în țările unde modelul e disponibil.
Toată lumea te momește cu AI generativ
Și concurența s-a mișcat bine. Anthropic, care îl are pe chatbot-ul Claude, // „Amazon and Anthropic deepen strategic collaboration”, aboutamazon.com // Meta continuă să joace rolul băiatului bun și // „Introducing Llama 3.1: Our most capable models to date”, meta.com // în timp ce se joacă cu ochelarii Ray Ban, până și Grok de la X // Detalii pe x.ai //
Dar vestea mai importantă e că, din 2024, toate sistemele majore de operare, desktop sau mobile, au acces la o formă sau alta de inteligență artificială, folosită în general pentru asistenți vocali, programe de office, generare și editare de imagini sau e-mail. Microsoft a integrat soluții de la OpenAI în Windows prin // Detalii pe copilot.microsoft.com // Apple a adus AI-ul și ChatGPt în iOS și macOS, ba chiar a încercat un takeover pe inițiale. În vară, a fost anunțat // „Apple Intelligence is available today on iPhone, iPad, and Mac”, apple.com // dar încă n-am văzut pe nimeni să folosească prescurtarea AI.
CITEȘTE ȘI: Apple își însușește AI-ul generativ cu un truc de marketing
Androidul a primit inteligență artificială de la Google, diverse modele de Gemini, ceea ce a permis producătorilor de telefoane mobile să se laude cu asta, de la Samsung la Xiaomi. Mai mult, AI-ul generativ a fost promisiunea care a dus la o creștere semnificativă a // „Worldwide Smartphone Market Forecast to Grow Nearly 6% in 2024, Driven by Stronger Growth for Android in China and Emerging Markets, According to IDC”, idc.com // chit că unii dintre producători cochetează cu ideea unor abonamente. Cum dispozitivele mobile care oferă doar AI au fost un eșec – Humane AI Pina fost declarat universal drept // „Remember the year’s biggest AI flop? The Humane AI pin’s public failure has a silver lining”, laptopmag.com // –, piața mobilelor e fericită.
AI-ul generativ – în special cel de imagine sau video a ajuns și în aplicații, cel mai bun exemplu este cel de la // „Welcome to Generative AI”, adobe.com // suita de programe folosită de majoritatea creatorilor profesioniști. Însă rămân folosite și soluții stand-alone, ca recent anunțatul Veo2 de la // Detalii pe veo2.org //

Foto: Nvidia
Nvidia a devenit cel mai de succes producător de cipuri
La finalul anului 2024, // „Analysis: Nvidia Made A Lot More Money Than Intel, AMD Combined Last Quarter”, crn.com // ar putea avea venituri duble față de anul trecut și cu circa 64% mai mari decât Intel și AMD la un loc. Asta s-a întâmplat doar pentru că această firmă care ar fi trebuit să facă procesoare grafice pentru editare video și jocuri s-a nimerit să aibă tehnologia necesară avansurilor de pe piața criptomonedelor, mai întâi, și a inteligenței artificiale, în ultimii ani.
Creșterea financiară a fost ajutată și de faptul că, în martie, Nvidia anunța o nouă platformă pentru procesoarele sale grafice, // „NVIDIA Blackwell Platform Arrives to Power a New Era of Computing”, nvidia.com // capabilă să scadă de 25 de ori costurile și energia folosită în AI-ul generativ.
Blackwell are 208 miliarde de tranzistori, e creat din mai multe chipuri conectate între ele cu o legătură de 10 TB/s și folosește o tehnologie pe 5 nanometri de la TSMC.
Nvidia este // „NVIDIA Releases cuPyNumeric, Enabling Scientists to Harness GPU Acceleration at Cluster Scale”, nvidia.com // și în dezvoltarea supercomputerelor folosite în știință, meteorologie, medicină, prin intermediul unei librării, cuPyNumeric, create pentru a oferi cercetătorilor posibilitatea utilizării cât mai eficiente a accelerării grafice a chipurilor companiei.

Foto: Google
Premieră promițătoare pentru dezvoltarea computerelor cuantice
Google // „Meet Willow, our state-of-the-art quantum chip”, blog.google // la finalul anului prototipul unui procesor cuantic cu 105 cubiți, capabil să corecteze erorile de calcul sub un prag considerat esențial pentru ca un cip cuantic să fie funcțional, stabilit în 1985 într-o lucrare publicată de // „Scheme for reducing decoherence in quantum computer memory”, journals.aps.org //
Cei de la Google au constat că, pe măsură ce numărul de cubiți crește, cantitatea erorilor este înjumătățită, iar pragul este atins, o premieră pentru astfel de procesoare suficient de importantă încât să fie publicată de// „Quantum error correction below the surface code threshold”, nature.com //
Noul cip, care vine după alte tentative cuantice, ca mai vechiul proiect Sycamore, a fost capabil să rezolve // „Validating random circuit sampling as a benchmark for measuring quantum progress”, research.google // folosită ca test standard pentru calculul cuantic în sub cinci minute. Un supercomputer obișnuit ar putra face asta în zece septilioane de ani, o timp semnificativ mai mare decât vârsta universului.
Anunțul Google este unul de interes mai ales pentru cercetători. Șansele ca în viitorul apropiat procesoarele cuantice să fie folosite în aplicații practice sau în proiecte comerciale sunt, în continuare, extrem de scăzute.

Foto: Anna Moneymaker/Getty Images
X a câștigat alegerile din SUA
Dacă TikTok e în atenția politicienilor, în SUA sau în Europa, și X a fost esențial în alegerea președintelui Donald Trump, în special prin eforturile lui Elon Musk. Într-un studiu publicat în // „Musk’s Political Posts — Center for Countering Digital Hate”, counterhate.com // Centrul pentru Contracararea Urii Digital (CCDH) a descoperit că postările politice ale proprietarului X au adunat mai multe vizualizări decât întregul set disponibil de reclame electorale din SUA.
De fapt, Elon Musk are cel mai urmărit cont de pe platformă, cu peste 205 milioane de urmăritori. El s-a poziționat vocal de partea lui Trump, i-a finanțat campania și a fost răsplătit cu un potențial post în guvern, în fruntea unui departament de „eficientizare” pe care l-a numit după o criptomonedă inspirată de o memă, DOGE.
Un efect secundar a fost însă pierderea nu doar de utilizatori, care au început să migreze către // „Elon Musk’s X loses users after Trump’s election win, as Bluesky gains”, qz.com // după alegerile din noiembrie, ci și a unor publicații, care au renunțat să posteze pe X, precum // „Why the Guardian is no longer posting on X”, theguardian.com // ceea ce începe să se vadă și în calitatea informațiilor de pe platformă, care e mai degrabă un motor de răspândit propagandă și dezinformări decât o sursă rapidă de știri despre evenimente de tip breaking news.
Google e un monopol. Ar trebui spart?
În august 2024, un judecător american // „Google has an illegal monopoly on search, US judge finds”, reuters.com // că Google are un monopol ilegal asupra căutărilor de pe internet. Este doar o primă concluzie la care s-a ajuns după ce autoritățile americane au deschis mai multe procese antimonopol împotriva Google, inclusiv unul care vizează dominația de pe piața reclamelor online, care s-a încheiat // „Google’s US antitrust trial over online ad empire draws to a close”, reuters.com // – decizia încă e așteptată.
Departamentul de justiție cochetează cu o posibilă soluție. Google ar putea fi obligat să vândă // „Justice Department calls for breakup of Google and sale of Chrome”, cbsnews.com // dar și să ia măsuri pentru a nu mai favoriza motorul propriu de căutare pe Android.
Lupta va fi una lungă, după cum poate fi văzut din bătăliile pe care Google le duce în Europa. În septembrie, compania americană // „Google loses €2.4bn EU antitrust case for favouring its own shopping service”, euronews.com // un proces împotriva unei amenzi de 2,4 miliarde de euro, pentru promoții anticompetitive pe pagina de Shopping. Totuși, a reușit să anuleze // „Google wins challenge against $1.7 billion EU competition fine”, cnn.com // primită în 2019, de 1,7 miliarde de euro, pentru abuz de putere dominantă pe piața reclamelor online.
Nu e singura companie Big Tech afectată de amenzi. Apple trebuie // „Apple told to pay Ireland €13bn in tax by EU”, bbc.com // 13 miliarde de euro Irlandei, după ce UE a considerat că această țară i-a oferit facilități fiscale ilegale. Procesul datează din 2016.
Internetul e fragil, fie că e vorba de atacuri sau de greșeli
În iulie, o companie care ar fi trebuit să prevină problemele de securitate pe Internet a blocat // „CrowdStrike IT outage affected 8.5 million Windows devices, Microsoft says”, bbc.com // din întreaga lume cu un simplu update de securitate pentru Microsoft 365. Situația a dus la anularea a sute de zboruri și tot felul de alte probleme – un blocaj care a fost însă rezolvat destul de repede.
CITEȘTE ȘI: Lecțiile cazului CrowdStrike. Internetul e vulnerabil fiindcă nu e destul de divers
Ca în gluma care spune că un IT-ist bun este cel pe care nu-l chemi niciodată, situația a arătat cât de fragil poate fi sistemul interconectat al internetului și cum poate fi acesta afectat masiv chiar și de greșeli neintenționate.
Situația a venit într-un moment în care atacurile de tip ransomware se diversifică, deși în a doua parte a lui 2024 au scăzut în intensitate, pe fondul unor arestări făcute în primăvară. Totuși, conform unui raport // „ESET: RansomHub most active ransomware group in H2 2024”, techtarget.com // se observă o creștere a implicării statelor-problemă de tip Rusia, Iran, Coreea de Nord în astfel de atacuri.

Foto: AOP Press/Corbis via Getty Images
Proprietarul Telegram, arestat în Franța
Pe 24 august, Franța șoca lumea tech atunci când îl aresta pe Pavel Durov, cofondatorul rus al platformelor Telegram și VK. Câteva zile mai târziu, acesta era // „Communiqué de presse”, tribunal-de-paris.justice.fr (PDF) // cu acuzații legate de complicitate în distribuirea de pornografie cu minori și în traficul de droguri. Motivul: lipsa de moderare de pe platforma Telegram, precum și refuzul Telegram de a coopera cu autoritățile occidentale.
CITEȘTE ȘI: Arestarea lui Durov și misterul independenței Telegramului
Cazul e văzut atât ca // „Arrest of Telegram’s Pavel Durov Becomes Free Speech Flashpoint”, nytimes.com // cât și ca o nouă piesă din războiul hibrid dus între Rusia și Occident. Pe de altă parte, alții au atras atenția asupra ipocriziei Rusiei, care se plânge de încălcări ale libertății proprietarului Telegram, în timp ce nu are probleme să cenzureze Internetul acasă.
Oarecum ironic, Telegram este una dintre puținele aplicații în care rușii au acces la informații necenzurate despre ce se întâmplă la ei în țară, deși autoritățile au încercat să o blocheze // „Russia lifts ban on Telegram messaging app after failing to block it”, reuters.com // Pe de altă parte, aplicația e folosită intens în războiul din Ucraina și // „The Kremlin Has Entered Your Telegram Chat”, wired.com // că informațiile despre persoanele care accesează platforma ajung la autoritățile sau chiar serviciile secrete ruse.
China, lider și la mașini electrice autonome?
De câțiva ani, China este lider în producția de mașini electrice, iar spectaculoasa creștere a fost ajutată de stat, prin subvenții. În condițiile în care Volkswagen cochetează cu ideea de // „Volkswagen stands by German factory closure plan”, dw.com // măcar trei dintre fabricile sale din Germania, situația a dus la un conflict cu Uniunea Europeană, care consideră că mașinile electrice venite din China // „EU imposes duties on unfairly subsidised electric vehicles from China while discussions on price undertakings continue”, ec.europa.eu // pe cele europene.
Între timp, China atacă o nouă piață: cea a vehiculelor autonome. Mai multe companii chineze testează deja diverse modele de taxiuri care se conduc singure, similare celor americane, de la Waymo – compania Alphabet care le testează în SUA. Printre acestea, Baidu și Pony.ai, în timp ce producătorul auto // „BYD Is Leading The EV Revolution, & Now Autonomous Driving Too?”, cleantechnica.com // și-a propus să investească 100 de miliarde de yuani în dezvoltarea acestor autovehicule. Chinezii colaborează cu companii din alte țări asiatice, precum Toyota sau Hyundai în dezvoltarea acestor vehicule.
Spre deosebire de mașinile electrice cu șofer, însă, extinderea acestora va dura, pentru că dezvoltarea segmentului de piață al mașinilor autonome ține mult și de reglementarea prezenței acestora pe drumurile publice.