AI_Recap002. Apple nu va pierde cursa AI12 min read

De Radu Stochița 19.03.2025

La capitolul AI, Apple pare să rămână în urmă la partea de software, dar compensează cu hardware-ul. Google avansează cu roboți inteligenți care ar putea transforma industrii întregi, dar totul depinde de bani. Posibilitatea unei recesiuni afectează viitorul tehnologiei.

La ceremonia de învestire a lui Donald Trump, Jeff Bezos, Elon Musk, Mark Zuckerberg și Sundar Pichai au fost în primul rând alături de președintele care promisese prosperitate, reducerea reglementărilor și să pună America din nou pe primul loc. La rândul lor, tech bros au promis ochelari cu AI, mai multe servere pentru AI, mașini cu AI, căutări cu AI, mai puțin fact-checking, tot cu AI.

Ulterior a apărut DeepSeek, care i-a făcut pe liderii din Silicon Valley să-și pună o întrebare esențială: „Chiar e nevoie să cheltuim atât de mult pe inteligența artificială?”. În același timp, frica de recesiune provocată de schimbările imprevizibile cauzate de politicile Trump-Musk au dus la o scădere a apetitului de business din SUA. Atlanta Fed// Parte a Rezervei Federale // și-a schimbat radical prognoza pentru creșterea economică din 2025Q1: o scădere masivă de la 2,3% la -2,4% în doar câteva săptămâni.// „GDPNow – Federal Reserve Bank of Atlanta”, atlantafed.org //

În ciuda anxietăților, OpenAI anunța recent că ChatGPT rămâne jucătorul dominant pe piață, cu 400 milioane de utilizatori activi săptămânal și a sărbătorit prin a anunța planurile pentru viitor: un model de 20.000 de dolari pe lună care să înlocuiască un cercetător doctorand.// „OpenAI Plots Charging $20,000 a Month for PhD-Level Agents”, theinformation.com // Poate mai simplu ar fi, totuși, să angajeze oamenii, pentru că un cercetător doctorand american câștigă în medie 74.124 de dolari pe an conform platformei de recrutare GlassDoor, cu 70% mai puțin față de agentul OpenAI. 

Până una alta, pare că cele mai importante lupte în lumea AI se dau la Apple, rămas în urmă pe partea de software și la Google, care vede un viitor al roboților industriali.

Unde se poziționează Apple în cursa de înarmare AI

În urmă cu 15 ani, Apple lansa Siri, asistentul digital care a schimbat radical modul de interacțiune cu un telefon. Pe atunci, era o funcție impresionantă: îmi amintesc de-o colegă de școală cu un iPhone 4S care se folosea de asistentul vocal ca să-și sune părinții, să treacă evenimente în calendar sau să-i spună glume. Între timp, fiecare smartphone are integrat un asistent inteligent. 

Siri nu mai e demult ceva cu care să te lauzi. În continuare știe să seteze un temporizator când gătesc paste, dar pentru niște întrebări mai specifice, se blochează, caută pe net și-mi arată rezultatul pentru a-l citi. La polul opus, Amazon, Google sau OpenAI se folosesc de asistenți digitali capabili să interpreteze informațiile și să le livreze înapoi într-un format vocal. 

De exemplu, Amazon a anunțat la finalul lunii februarie Alexa+, un serviciu care poate să facă rezervări la restaurant, să planifice excursii și să cumpere bilete de avion, în timp ce Siri rămâne blocată la apeluri, temporizatoare și vreme.// „Introducing Alexa+, the next generation of Alexa”, aboutamazon.com // 

Informații recente au arătat că Apple va întârzia până în 2026// „Leaked Apple meeting shows how dire the Siri situation really is”, theverge.com // cu unele îmbunătățiri bazate pe inteligența artificială pentru Siri, ceea ce a dus la scăderea semnificativă a acțiunilor. Nu e însă cazul să le plângi de milă: Apple rămâne cea mai valoroasă companie din lume, iar modul ei de funcționare a presupus dintotdeauna să îi lase pe alții să vină cu tehnologii și funcții noi înainte de a le perfecționa.

Compania din Cupertino are toate capacitățile de-a rămâne în joc și, spre deosebire de companii precum OpenAI, care nu dețin infrastructură fizică de pe care să le operezi modelele, are tot la îndemână: peste 200 de milioane de telefoane vândute anul în lume, laptop-uri, iMac-uri în campusuri universitare, ceasuri inteligente, căști sau boxe.

În ultimele săptămâni, când toată atenția a fost în jurul eșecului Siri, un detaliu esențial rămâne neglijat. Pe 5 martie, Apple a lansat Mac Studio 3, în două variante: cu cip M3 Ultra și M4 Max, iar dacă e să te iei după spusele lor, nu există pe piață momentan niciun alt calculator personal care să ofere mai multă putere de procesare pentru modele AI.// „Apple unveils new Mac Studio, the most powerful Mac ever, featuring M4 Max and new M3 Ultra”, apple.com. // Sigur, puterea de calcul, deși considerabilă, nu se compară cu cea a unor plăci grafice Nvidia H100 sau H200, dar acest computer are un avantaj: e de aproape trei ori mai ieftin decât oricare dintre aceste modele. 

Google vrea să dicteze viitorul roboților

În celălalt colț al Silicon Valley, Google continuă să-și arate colții, lansând un nou model de inteligență artificială pentru robotică.// „Gemini Robotics – Google Deepmind”, deepmind.google // Dincolo de asistenți virtuali care pot scrie eseuri în câteva minute, lupta AI care riscă să afecteze profund relațiile de muncă se dă în domeniul roboticii. În luna ianuarie, Bank of America anunța că „Robots are coming” și își declara pesimismul cu privire la impactul direct asupra lucrătorilor care vor fi înlocuiți în lanțul de aprovizionare și nu se vor putea integra la fel de repede în alte joburi.// „The new wave: Agentic AI”, institute.bankofamerica.com //

O lună mai târziu, aceeași Bank of America contempla asupra unui nou viitor industrial unde oamenii sunt mai degrabă accesorii într-o hală dominată de roboți.// „The world in 2030, Part 1”, institute.bankofamerica.com // Cu toate astea, acest scenariu este mult mai îndepărtat din cauza costurilor ridicate și a lipsei de competențe generale în rândul roboților. Robotica industrială este dezvoltată pentru sarcini extrem de specifice, de la ambalatul pâinii până la vopsitul mașinii, cu foarte mici variațiuni. 

Viitorul propus de Google cu modelul Gemini este unul cu roboți adaptați mediului înconjurător, cu identificarea  ușoară a obstacolelor din fața lor și care pot fi mutați dintr-un proces industrial în altul fără prea multe dificultăți. 

Numărul roboților industriali este în continuă creștere, iar în perioada pandemiei saltul a fost considerabil, de la 390.000 în 2020 la 526.000 în 2021. Principala provocare este stabilitatea economică, iar aceasta afectează și mediul investițional. Dorința de investiții și inovare poate exista, dar dacă nu există companii dornice să cumpere și să se folosească de roboți, nu poate exista un rezultat tangibil. În timp ce atenția investitorilor de la marile bănci americane la începutul anului era asupra evoluției inteligenței artificiale, astăzi, îngrijorările față de recesiune, dar și de-un război comercial domină rapoartele de cercetare.



Tet de

Radu Stochița

Radu Stochița este jurnalist freelancer și a scris despre tech, economie și lumea muncii pentru Hotnews, Libertatea, Jacobin, Nation, Al Jazeera. În paralel, face cercetare economică pentru Cartel ALFA. Radu a absolvit Bowdoin College, din SUA, și este Watson Fellow.

ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Criptografie #4: La voia întâmplării

De
Ți-ai lăsa parolele și alte informații sensibile într-o bază de date protejată cu numere aleatorii și irepetabile?
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Ai făcut un test genetic pe 23andMe? Șterge-ți datele cât încă mai poți.

De
23andMe, una dintre cele mai mari companii care oferă teste genetice pentru stabilirea originii etnice, a intrat în procedura de faliment. Dar mai are ceva ce poate valorifica: datele genetice ale clienților.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Revoluția supersonică: ce-am avut, ce-am pierdut și ce urmează

De
Un zbor de la Londra la New York durează în jur de opt ore, dar a existat o vreme în care aceeași distanță o puteai parcurge în doar trei. De ce nu mai se mai poate zbura mai repede decât sunetul?
SOCIETATE|OVERVIEW

Manosfera. Din SUA în România, o afacere profitabilă bazată pe misoginie

De
Studiile recente arată că algoritmii rețelelor sociale recomandă din ce în ce mai des conținut misogin tinerilor bărbați vulnerabili. Aceasta e însă doar una dintre metodele prin care manosfera – o rețea de comunități online care glorifică masculinitatea – își crește audiența.