Arestarea lui Durov și misterul independenței Telegramului15 min read

Arestarea CEO-ului Telegram, Pavel Durov, a fost primită cu reacții mixte: este el un campion al libertății de exprimare sau doar a creat o platformă pentru criminalitate?

Pavel Durov (39 de ani), cofondatorul și CEO-ul Telegram, a fost arestat sâmbătă, 24 august, pe aeroportul Le Bourget, în apropiere de Paris, Franța. Poliția franceză susține că, prin lipsa de moderare a aplicației de mesagerie Telegram, se încurajează infracțiuni precum trafic de droguri, terorism, pornografie ilegală etc. Duminică, autoritățile franceze au prelungit arestul lui Durov, care poate fi deținut vreme de 96 de ore până să ajungă în fața unui judecător.

Între timp, în apărarea magnatului ruso-francez – Durov deține ambele cetățenii – au sărit atât apărătorii ideii de libertate de exprimare cu orice preț (de la Elon Musk la Edward Snowden), cât și ambasada rusă din Franța. De partea cealaltă, multă lume îl acuză pe Durov că, în realitate, ar colabora fără probleme cu serviciile secrete ruse. 

Ca de obicei, lucrurile sunt mai complexe.

De la VK-ul rus la Telegramul internațional

Pavel și Nikolai Durov, doi frați ruși din St. Petersburg, au devenit cunoscuți în 2006, când au lansat aplicația de social media VKontakte, mai cunoscută acum ca VK, o replică rusă la Facebook care a prins foarte bine în special în țările ex-sovietice. Ei au pus aplicația pe piață cu ajutorul unor investitori ruso-israelieni. 

Succesul a atras atenția oligarhilor ruși. Dintre ei, Alisher Usmanov s-a arătat cel mai doritor să preia site-ul, și a făcut-o, printr-o serie de manevre financiare, dar mai ales politice. În 2014, când Pavel Durov a fost demis din funcția de CEO,// „Founder of Vkontakte leaves after dispute with Kremlin-linked owners”, theguardian.com // susținea că site-ul ar fi fost preluat de apropiați ai Kremlinului. De atunci, Durov susține că n-a mai călcat prin Rusia.

Între timp, în 2013, frații Durov lansau aplicația de mesagerie Telegram, cea care l-a băgat în belelele actuale cu autoritățile franceze. Aceasta ar avea mai puține legături cu Rusia – sediul e în Dubai –, însă este populară, în principal, tot pe piețele ex-sovietice.

Atât VK, cât și Telegram, au crescut din două motive: fiindcă s-au lansat într-o zonă în care lingua franca era rusa, și pentru că au avut o atitudine laxă față de lucruri pe care alte rețele sociale le interziceau – filme și muzică, torrente, pornografie etc.  

Telegram, care e mai degrabă o rețea socială, datorită canalelor, a atras un public divers, inclusiv opoziția rusă, ucrainenii care s-au organizat în timpul războiului sau comunitățile OSINT// Mai multe, aici: en.wikipedia.org // care urmăresc actualul război din Ucraina. Cumva, Telegram e percepută ca o aplicație sigură, însă situația e ceva mai complexă. Criptarea end-to-end e posibilă doar pentru conversații individuale și doar dacă e activată de utilizator (secret chat), iar „siguranța” e oferită mai degrabă de faptul că firma e greu de contactat și nu prea comunică cu autoritățile. 

CITEȘTE ȘI: Aplicațiile de chat promit confidențialitatea mesajelor. În ce măsură o și oferă?

Colaborează sau nu Telegram cu Kremlinul?

Percepția de independență a Telegram față de Rusia a fost întărită în aprilie 2018, când aplicația a fost blocată în această țară,// Detalii pe en.wikipedia.org // pentru că nu ținea informațiile pe servere rusești. Totuși, deși oficial Telegram era interzisă, aplicația funcționa bine merci și doar o serie de funcționalități nu erau disponibile. Cum China a blocat la rândul său Telegram – și acolo chiar nu funcționează –, iar Rusia n-are o problemă să blocheze Facebook sau Instagram, mulți speculează că totul a fost doar un show mediatic. Restricția a fost ridicată în 2020 de către Roskomnadzor, agenția rusă care monitorizează internetul, pe motiv că Telegram a acceptat să colaboreze cu autoritățile în „investigarea terorismului”.

În 2023, într-un articol din Wired, membri ai opoziției ruse aproape că acuzau Telegram// „The Kremlin Has Entered Your Telegram Chat”, wired.com // că ar fi furnizat datele din aplicație autorităților ruse. Telegram a răspuns acuzațiilor într-un text  de pe blogul propriu.// „9 Errors Wired Chose to Make – Telegraph”,telegra.ph //

Autoritățile occidentale au avut însă mai puțin succes în a colabora cu Telegram, după cum o arată un articol din 2021 din Der Spiegel,// „Messenger Founder Pavel Durov: The Telegram Billionaire and His Dark Empire”, spiegel.de // în care germanii se plâng că, practic, nu au cum să găsească pe cineva cu care să vorbească. Un an mai târziu,// „Telegram blocks over 60 channels in Germany”, dw.com // găseau totuși pe cineva și convingeau Telegram să blocheze 60 de canale extremiste. Ceea ce ar confirma că modul de operare al lui Durov pare a fi de a ignora orice cereri până când se lovește cu capul de tavan și nu mai poate da înapoi.

Practic, lipsa colaborării cu serviciile de informație occidentale e principalul motiv pentru care Durov e văzut drept un campion al libertății de exprimare de apărătorii săi occidentali, dintre care mulți acuză alte platforme de social media că i-ar cenzura sau că au instalat backdooruri pentru autorități și serviciile de informații. Durov a acuzat direct, în 2017,// „The founder of Telegram claimed the US tried to persuade him to build backdoors in his messaging app”, businessinsider.com // americanii că au încercat să-l mituiască ca să le dea acces la aplicație.

Mai există întrebări legate de faptul că aplicația funcționează de un deceniu, deși nu e profitabilă, în ciuda faptului că a încercat să se finanțeze printr-o criptomonedă – în cădere// „Telegram-Linked Crypto Token Sheds $2.7 Billion After CEO Held”, yahoo.com // după arestarea lui Durov – sau că are finanțatori ruși (ca Roman Abramovici). Mai există și o scrisoare publicată în 2021 de Novaya Gazeta// „Руководство «ВКонтакте»: «Мы уже несколько лет сотрудничаем с ФСБ и отделом «К» МВД, оперативно выдавая информацию о тысячах пользователей нашей сети»”, novayagazeta.ru // în care Durov spune că ar colabora cu FSB și că comunicațiile dizidenților sunt monitorizate – Telegram susține însă că scrisoarea ar fi un fals.

Cumva, toate acuzațiile că Telegram ar avea legături cu serviciile secrete ruse sau Kremlinul sunt circumstanțiale și aceasta este principala apărare a celor care susțin că Durov ar fi un simplu apărător al libertății de exprimare, în timp ce platformele similare occidentale colaborează fără probleme cu autoritățile – lucru pe care el nu l-ar face vreodată.

Pe de altă parte, și ideea că Telegram ar apăra libertatea de exprimare sau că ar fi o aplicație sigură sunt la fel de circumstanțiale.

O platformă pentru criminalitate?

Oficial însă, Durov n-a fost arestat pentru colaborarea cu Rusia, ci pentru că platforma sa este folosită pentru lucruri ilegale. Canalele de Telegram sunt utilizate în distribuirea a orice, de la piraterie la pornografie cu minori. Și, deși aplicația se laudă că ia măsuri,// „Telegram bans 2,114 groups, channels related to child abuse on Oct 6”, business-standard.com // e destul de evident că a scăpat acest lucru de sub control. 

Telegram a devenit o variantă mai accesibilă a Silk Road, locul în care se vindea și se cumpăra aproape orice. Lipsa de colaborare cu autoritățile a atras tot soiul de utilizatori dubioși. Cam orice grupare de ransomware// „FBI takes down BreachForums ransomware website and Telegram channel”,theregister.com // folosește Telegram pentru a comunica cu victimele; în timp ce alții îl folosesc pentru a infecta noi victime.// „Telegram App Flaw Exploited to Spread Malware Hidden in Videos”, thehackernews.com // 

Mai grav, Telegram pare să fie aplicația preferată de grupări teroriste// „Terrorists On Telegram”, counterextremism.com //  (precum ISIS) pentru a comunica și pentru a se organiza, dar și pentru a recruta noi membri.

Acuzațiile la adresa lui Durov vin din direcția asta: că nu face suficient pentru a stopa aceste activități ilegale de pe platformă, ceea ce l-ar face complice. 

Interesant este și faptul că Pavel Durov, deși cetățean francez, știa că e căutat de autorități, dar a ales totuși să aterizeze (aparent pentru o cină) la Paris. Iar zborul său fusese unul Baku-Paris. La Baku, în aceeași perioadă, fusese în vizită și președintele rus Vladimir Putin – o nouă coincidență care naște conspirații, mai ales că, acum câteva zile, apăruse zonul că Durov ceruse o întâlnire cu liderul rus, care refuzase însă să-l primească. Zvon care a circulat, desigur, pe Telegram.// „Putin refused to meet with Pavel Durov in Baku”, uran.az //