Cel mai prost moment să-ți faci un PC de gaming. Lansările NVIDIA au fost un fiasco31 min read
Plăci video mai scumpe decât inele de diamant, performanță mai proastă decât hardware mai vechi și stoc aproape inexistent în România.
În 2018, de Crăciun, am făcut una dintre cele mai bune achiziții: am cumpărat un (acum deja legendar) GTX 1070 pentru doar 900 de lei. Nu era nou, nu avea garanție, dar fusesese utilizat de o cunoștință a unei cunoștințe într-un rig de minat criptomonede, în perioada în care de-abia se termina prima nebunie cu Bitcoin (contrar înțelepciunii populare de pe internet, plăcile video SH folosite la minat // Plăcile video folosite în ferme de crypto sunt, de obicei, modificate pentru a funcționa la viteze și frecvențe mai mici, precum și la temperaturi scăzute, pentru a păstra un randament constant. Asta nu degradează semnificativ mai mult durabilitatea lor, comparativ cu folosirea pentru gaming intens, pcworld.com // și venise momentul unei lichidări rapide de stoc.
Pe atunci, prețul un plăci GTX 1070 noi era de 2.500 de lei. Iar această placă a atins, în timp, un statut de clasic de cult (dacă se poate spune asta despre hardware) pentru raportul preț-performanță și longevitate – chiar și acum, se lansează jocuri pe care le poți duce cu aceasta, la nouă ani de la apariție, dacă nu te deranjează absența ray-tracingului sau să pui setările grafice pe calitate low-medium.
În anul de grație 2025, o achiziție ca asta pare un vis îndepărtat. NVIDIA tocmai și-a lansat noua generație de plăci video 5000, cu numele de cod Blackwell, și echivalentul 1070-ului, RTX 5070, se vinde, în România, cu mai mulți lei decât numărul de produs – asta în timp ce este recenziile spun că // Un megathread cu recenzii este disponibil pe reddit.com //
Cronica unui dezastru pentru consumatori
Așa cum se obișnuia cu fiecare lansare, de mulți generații încoace, NVIDIA își lansează plăcile etapizat, de la cele mai performante la variantele de buget.
Primul a fost flagshipul RTX 5090, despre care nu prea are rost să discut – așa cum obișnuiește NVIDIA, de când a introdus denominația xx90 (înainte numită Titan), placa a venit cu performanțe, consum de energie și prețuri la fel de obscene, are un preț de cinci cifre în lei și țintește segmentul de piață al oligarhilor ruși, deținătorilor de Bitcoin din 2010 și băieților deștepți din energie.
A venit, apoi, 5080-ul, care trebuia să fie varianta high-end de masă. Precedenta generație, RTX 4080, oferea un upgrade semnificativ față de flagshipul anterior, 3090, în materie de performanță pură, dar și noi jucării în materie de software.
Acum, însă, primele benchmarkuri de performanță independente au început să ridice semne de întrebare: 5080-ul putea întrece 4090 doar în câteva scenarii izolate, în care folosea funcționalitatea multi frame generation – o componentă software specifică generației Blackwell, dar care // Frame generationul folosește acceleratoarele AI de pe placa video pentru a crea și insera cadre adiționale într-un joc, crescând FPS-ul acestuia. Multi frame generation, disponibil exclusiv pe generația 5000, poate insera chiar și până la trei cadre create cu AI pentru fiecare cadru randat în mod clasic. Dar consecința inserării unor cadre „false” este că acțiunile jucătorului sunt reprezentate cu întârziere, creând așa-numitul input lag. // Ca putere reală, fără upscalere și alte chichițe, //„ Nvidia’s RTX 5080 doesn’t dethrone the RTX 4090”, digitaltrends.com //
E drept, am scris anterior despre unul din posibilele motive pentru care NVIDIA ar putea limita puterea efectivă a următoarelor modele comerciale – un ordin executiv din Statele Unite, dat pe ultima sută de metri de administrația Biden, care ar limita exportul de plăci video ultraperformante pentru mare parte din glob, cu accent pe plăcile dedicate centrelor de date pentru antrenarea AI-ului, dar a cărui definiție include și cele mai performante plăci dedicate pentru gaming.
CITEȘTE ȘI: Restricțiile americane privind exportul de plăci video vor afecta și gamerii din România
Și la fel de adevărat e că MSRP-ul – acel preț sugerat de către producători pentru retaileri – 5080-ului este la jumătatea celui cu care s-a lansat 4090. O placă video la jumătate de preț, care poate acoperi deficitul de performanță printr-un software care va fi, probabil, îmbunătățit în timp, nu sună ca o propunere deloc rea. Asta dacă chiar s-ar vinde la jumătate de preț.
Captură Emag, 13 martie
Pentru piața din România, NVIDIA însăși susține că noile 5080-uri au un preț de pornire de 5.829 de lei. Care, pus în context, e destul de ridicat – până la generația 3000, inclusiv, plăcile de tip xx80 aveau, în general, un MSRP de vreo 700-800 de euro pentru piețele europene, de multe ori până în 4.000 de lei, poate puțin mai scump dacă-ți luai o variantă cu îmbunătățiri semnificative de la un producător third party.
Numai că, de la pandemie încoace, MSRP-ul a devenit o glumă proastă. El se aplică strict doar plăcilor de tip FE, Founder’s Edition, produse direct de NVIDIA, într-un număr foarte limitat. Mare parte din plăcile care ajung pe piață sunt asamblate de producători terți ca ASUS, Gigabyte sau MSI, care își stabilesc propriile MSRP-uri și umblă puțin pe la specificații ca să justifice prețuri mai mari.
Dar, în România, ia un 5080 FE de unde nu-i. E o problemă care a fost raportată în întreaga lume, chiar și în Statele Unite – stocurile de plăci la MSRP //„Color me not-shocked: RTX 5090 and RTX 5080 goes out of stock across the US and UK in 5 minutes”, pcgamer.com // Iar cele third party au venit cu adaosuri aproape impresionant de nesimțite – deși, ca să fiu corect, prețurile au fluctuat așa de mult, chiar și cu sute de euro pentru același model, încât e greu să vezi de unde începe prețul setat de producătorul terț și unde se termină adaosul retailerului.
Cert e că ce-a fost disponibil în România //„Preț și disponibilitate NVIDIA GeForce RTX 5080 în România”, mobilissimo.ro // iar ce era la acel preț s-a vândut imediat. Acum, la mai bine de o lună de la lansare, singurele variante de plăci 5080 noi în România, în afară bișnițarilor de pe OLX, se găsesc la câțiva furnizori de la retailerii mari, iar prețul se apropie sau chiar trece de sume cu cinci cifre.
Midrange la prețuri de lux
În fine, să zicem că 5080-ul e pierdut pentru oricine nu e dispus să arunce cu bani pentru a-și satisface FOMO-ul – nu e sfârșitul lumii.
O parte majoră din vâlva provocată de anunțul generației Blackwell la CES 2025 a fost dată de prețurile variantelor midrange: 5070 și 5070ti. Acestea aveau MSRP-uri mai scăzute decât omoloagele din generația anterioară – un gest făcut exact pentru a sugera gamerilor că NVIDIA încă are ceva bunăvoință și capacitate de a oferi un raport preț-performanță avantajos.
În România, asta s-a tradus în cel puțin 3.200 de lei pentru 5070 și 4.365 de lei pentru 5070ti – prețuri care duceau mai degrabă spre modelele xx80 de odinioară, dar hei, măcar sunt sub salariul mediu net pe economie.
Din nou, doar pe hârtie. NVIDIA a recunoscut de la început că 5070 Ti nu va avea o variantă FE, deci MSRP-ul ar putea la fel de bine să fie ales aleatoriu. În practică, când s-a lansat modelul la sfârșitul lui februarie, prețul nu a coborât sub 5.500 de lei, iar ce mai e acum pe stoc costă de la 6.000 de lei (foarte) în sus.
Iar RTX 5070 s-a lansat oficial pe 5 martie, dar n-ai ști asta dacă te-ai uita la retailerii români, care pare că s-au uitat doar la varianta mai scumpă și au zis pas la varietate. Pe PC Garage, de exemplu, sunt doar trei listări de plăci 5070 la momentul în care scriu, variante de la MSI și ASUS, una la 4.700 RON, iar celelalte la peste 5.000.
Captură PC Garage, 13 martie
Nici acum nu s-a găsit în sălbăticie vreo placă FE, dar de data asta vina a fost chiar la NVIDIA. Pentru că, cu câteva ore înainte de lansare, NVIDIA a anunțat că //„Nvidia: Sorry, Founders Edition GeForce RTX 5070 Won’t Arrive on Launch Day”, pcmag.com // Dacă ar exista premii pentru maximizarea FOMO-ului, schema asta cu siguranță ar câștiga aurul.
Și apoi ajungi să te și uiți pe benchmarkurile pentru aceste plăci mid-range, ca să-ți dai seama că problema limitării performanței lui 5080 s-a rostogolit înspre ele.
//„ Do Not Buy: NVIDIA RTX 5070 Ti GPU Absurdity (Benchmarks & Review)”, gamersnexus.net // are performanțe mai slabe decât RTX 4080, și doar puțin mai bune – aproape insesizabil cu ochiul liber – decât cel mai puternic midrange din generația anterioară, 4070 Ti Super.
Iar 5070-ul e o poveste și mai horror. CEO-ul NVIDIA, Jensen Huang, s-a lăudat că modelul ar atinge, pentru doar 550 de dolari (MSRP în Statele Unite, calculat înainte de taxe), performanțe similare cu 4090, odată ce folosești noul upscaler DLSS 4 și funcția multi frame generation.
O declarație care bătea serios la ochi, având în vedere faptul că placa avea doar 12 GB de VRAM. 1070-ul de care vorbeam la început avea, acum nouă ani, 8 GB de VRAM – e drept, e mai puțin performantă. Dar nu contează cât de mult optimizezi viteza și frecvența VRAM-ului, pentru că te lovești de bariere fizice – multe jocuri de buget mare modern pur și simplu cer peste 12 GB de VRAM pentru a randa corect texturi la 1440p sau 4K și pentru a putea rula ray tracing-ul costisitor.
Minciuni despre performanță
Ei, ce să vezi, recenziile au venit, și miracolul la preț mic nu s-a produs.
Teoretic, sunt situații în care un 5070, cu toate chichițele software și AI integrate, atinge performanța nativă, fără upscaling, a unui 4090. Însă, pentru că placa e semnificativ mai slabă la capitolul hardware, FPS-ul de bază e extrem de scăzut în astfel de situații, iar upscalerul DLSS 4 trebuie să reconstruiască imaginea de la cea mai mică rezoluție posibilă.
Rezultatul //„ NVIDIA is Selling Lies | RTX 5070 Founders Edition Review & Benchmarks”, youtube.com // o calitate a imaginii cu iz de pictură în ulei, ghosting pe aproape orice cadru în mișcare, input lag atât de masiv că ai avea nevoie de un clarvăzător ca să joci eficient și stuttering frecvent din cauza limitei scăzute de resurse, precum cei 12 GB de VRAM.
Okay, dar dacă generația Blackwell are prețuri atât de scăpate de sub control pentru puțin sau deloc plus la performanță reală, de ce să nu te orientezi către mult mai apreciata generație 4000? Problema e că, de câțiva ani, NVIDIA, a adoptat practica de a sista producția generației anterioară în ajunul lansării unei noi serii, //„Nvidia has reportedly killed production of all RTX 40 GPUs apart from the 4050 and 4060 as affordable 50-series GPUs could arrive earlier than expected”, pcgamer.com //
Efectul se vede în faptul că orice placă peste cele entry-level tot costă cu mii de lei peste MSRP, deși e vorba de hardware lansat în 2022. Și nici pe piața second-hand lucrurile nu stau cu mult mai bine.
Mirajul AI-ului strică visul unui PC nou
E clar că lansarea generației Blackwell a fost un fiasco, care nu va fi salvat nici de o improbabilă lansare fără cusur a variantelor entry level 5060 și 5060 Ti. Aș zice chiar că e unul dintre cele mai mari și prelungite degete mijlocii arătate consumatorilor de un producător de hardware dedicat din istoria nu foarte lungă a tehnologiei de consum.
Partea cea mai tristă e că nu sunt nici măcar convins că a fost vorba de o strategie intenționată. Ci, pur și simplu, de unul dintre cele mai proaste scenarii pe care diversele părți aflate în mișcare într-o piață liberă o poate oferi unui consumator de rând.
De la o cursă în doi în anii 2010, în care avea avantaj, dar trebuia totuși să inoveze constant față rivalii de la AMD, NVIDIA a ajuns acum să aibă un cvasimonopol pe piața plăcilor video dedicate pentru gaming – în 2024, // „NVIDIA’s AIB Market Share Grows To 90% As Total GPU Shipments Declined By 14.5% In Q3 2024”, wccftech.com //
E o dominație, ce-i drept, meritată. În ultimii ani, NVIDIA a tot inovat în materie de ray tracing, upscaling și alte tehnologii AI, în timp ce AMD, cu focusul pe cipuri pentru console și piața emergentă a dispozitivelor de gaming portabile, a rămas mereu cu una sau două generații în urmă la plăcile video clasice. A ajutat destul și perioadele lungi de hype cu minarea criptomonedelor, în care NVIDIA, înainte de AI, își găsise o piață secundară profitabilă.
Numai că AI-ul generativ a transformat NVIDIA într-un gigant tech cu acte în regulă, care a reușit chiar să depășească recent Apple. //„NVIDIA Announces Financial Results for Fourth Quarter and Fiscal Year 2024”, nvidia.com // arată că 90% din încasările NVIDIA vin acum din vânzarea de plăci video către centre de date, care generează de zece ori mai multe încasări decât segmentul de gaming.
Practic, NVIDIA este un gigant tech care are monopol în două zone, din care una este infinit mai profitabilă și cu potențial de creștere mai mare. Nu ai nevoie de licență în business ca să observi că, financiar, NVIDIA nu are motive să facă eforturi prea mari pe segmentul de gaming în momentul de față. Personal, bănuiesc că asta a contribuit mai mult la fiasco-ul Blackwell decât vreo dorință de a-și stoarce consumatorii de ultimul ban.
Un exemplu grăitor sunt câteva din problemele tehnice întâlnite deja la plăci cumpărate cu prețuri astronomice, care par să fi apărut mai mult din neglijență. O parte din plăcile 5090, 5080 și 5070 Ti au fost produse cu mai puține render output units (ROP) – una dintre componentele fizice ale plăcilor care contribuie cel mai mult la performanța acesteia – decât prevedeau specificațiile, //„NVIDIA’s RTX 50 Laptop GPUs also hit by missing ROPs, production delays expected”, videocardz.com //
Iar cei care au dat bani buni pe un 5090 au descoperit //„Nvidia’s RTX 5090 power connectors are melting”, theverge.com // cu care s-au confruntat, în 2022, și cumpărătorii de 4090.
Evident, fără informații din interior de la NVIDIA, asta rămâne doar o speculație, dar nu m-aș mira ca astfel de incidente și decizii de a limita semnificativ stocul sau de a opri producția de plăci video vechi să fie o consecință a faptului că gigantul tech prioritizează aproape total piața dedicată AI-ului, ale cărei plăci se bat pe aceleași linii de producție și resurse ca cele de gaming.
Desigur, asta nu face situația actuală mai ușoară pentru pasionații de gaming. E unul dintre cele mai proaste momente din istorie de a-ți face un build sau un upgrade de PC, din punct de vedere financiar. În România, // Precum multe thread-uri de pe subreddit-ul românesc r/Jocuri, reddit.com // discută serios despre cum, în unele situații, e mai rentabil să cumperi plăci video de pe Amazon, din Germania, decât de pe eMag sau PC Garage. Și, în orice caz, posibilitatea de a cumpăra o placă midrange cu 900 de lei, chiar și second-hand, e acum mai improbabilă decât marele premiu la 6/49.
Există, totuși, o sclipire de moment la capătul tunelului: AMD a lansat, chiar în această perioadă, plăcile Radeon RX 9070 și 9070XT, menite să concureze cu 5070/Ti. // Un megathread pentru ambele este disponibil pe reddit.com // iar AMD pare în sfârșit să fi progresat la capitolul upscaling, deși noile plăci suferă în continuare în scenariile de ray-tracing comparativ cu NVIDIA.
Au fost aceleași probleme cu stocul, mai ales în Europa, și tot a existat un adaos deloc semnificativ, dar ceva mai tolerabil la retailerii din România: // AMD a anunțat doar un MSRP pentru Statele Unite, de 600 de dolari, dar care nu include taxele. Transformând în euro și adăugând TVA-ul de 19%, acesta ar trebui să fie în jurul a 660 de euro pentru România. // care ar fi MSRP-ul unui 9070XT, au fost ceva listări sub 4.000 de lei.
Probabil că cea mai bună opțiune, dacă nu ești un entuziast, este să tragi de setupul pe care îl ai acum cât poți. Dar e clar că, fără un impuls din partea competiției, care măcar să facă NVIDIA să se prefacă să ia în serios piața de gaming, viitorul gamingului pe PC nu va fi foarte roz, dacă nu ești dispus să-ți pui ipotecă pe casă ca să joci cele mai noi jocuri cu majoritatea setărilor grafice la maxim.
