Crypto-afacerile dubioase ale lui Prodănescu și bogpr, finanțatorul lui Georgescu: morți subite, firme fantomă și clienți păgubiți

Oamenii numiți în documentele desecretizate de CSAT despre campania lui Călin Georgescu au, de ani buni, afaceri în zona criptomonedelor care lasă loc multor interpretări.

În (încă) o mișcare fără precedent din cele mai lungi două săptămâni ale României democrate, președintele Klaus Iohannis a ales să desecretizeze documentele prezentate de serviciile de informații, în CSAT,// Disponibile pe presidency.ro // despre modul în care a fost coordonată și finanțată campania electorală a lui Călin Georgescu din primul tur al alegerilor prezidențiale. 

Rapoartele prezentate de SRI îl menționează pe Bogdan Peșchir, sub pseudonimul „bogpr”, ca principală sursă de finanțare a campaniei, și îi atribuie peste un milion de euro cheltuiți pentru a promova canale și mesaje pro-Georgescu pe TikTok.

Documentele mai menționează că Bogdan Peșchir a lucrat ca programator în două firme brașovene, Globaya Fintech SRL și BitXATM SRL. Ambele firme „ar fi avut legătură cu domeniul criptocurenței” și au fost deținute, printre alții de Gabriel Prodănescu – afacerist care deține și cetățenia Africii de Sud, unde ar fi emigrat în 1995.

De fapt, asta e doar o parte mică a poveștii. 

Colaborarea dintre Bogdan Peșchir și Gabriel Prodănescu, care a început acum peste un deceniu, a creat o încrengătură de firme care activau în domeniul criptomonedelor, înregistrate în mai multe țări, a provocat scandaluri care au adus prejudicii unor clienți în întreaga lume și a stat la baza primei condamnări pentru fraudă cu monede virtuale din istoria României.

Și lasă semne mari de întrebare despre originea banilor folosiți în campania de promovare a lui Călin Georgescu. 

Afaceri internaționale cu bancomate, din mai multe țări

Profilurile de LinkedIn ale lui Bogdan Peșchir// Detalii pe linkedin.com// și Gabriel Prodănescu// Detalii pe linkedin.com // încearcă, deja, să proiecteze o altă poveste față de cea care reiese din documentele SRI.

Ambii și-au trecut în CV-ul virtual că ar fi lucrat la versiuni cu nume puțin diferite ale acelor companii, care ar avea sediul în Londra. În același timp, amândoi ar fi lucrat, inițial la firma brașoveană OCRmo Technology, dar în perioade care nu s-ar fi suprapus.

De fapt, OCRmo Technology și-a schimbat, în jurul lui 2016, numele în BitXATM Technology SRL, conform unor documente juridice dintr-un proces în care compania a fost implicată (mai multe despre asta mai jos).

Înainte de rebranding, OCRmo își promova în România un bancomat smart, numit RemitATM. Acesta oferea posibilitatea de a scoate banii cash fără card sau să transferi bani unei alte persoane, prin telefonul mobil, iar destinatarul să îi poată scoate pe loc.

Bancomatul a fost prezentat chiar de către Prodănescu într-o ediție ILikeIT, difuzată pe ProTV în 2016.//„iLikeIT. Bancomatul prin care trimiti bani fara card, doar cu telefonul. E facut la Brasov si functioneaza pe 5 continente”, stirileprotv.ro //

Următoarele companii la care au activat Prodănescu și Peșchir s-au bazat și ele pe bancomate, însă de data asta unele de criptomonede.

Produsul era numit SumoATM și putea, în funcție de versiune și cerințele clientului, să facă fie doar tranzacții într-o singură direcție – să schimbi bani fizici în monede virtuale – sau să ofere și opțiunea de a scoate bani din portofelele virtuale.

Numai că, pe site-urile specializate în știri de criptomonede,// „BitXatm Launches Optional One- or Two-Way Bitcoin ATM”, coindesk.com // BitXatm era listată drept o firmă germană.

Iar site-ul CoinATM Radar,// „BitXatm cryptocurrency ATM machine producer”, coinatmradar.com // care documentează locațiile globale ale bancomatelor pentru criptomonede, susține că cele 16 bancomate BitXatm aflate încă în funcțiune – toate în Canada – ar fi produse de o firmă germană, Global Funds Transfer GmbH, care apare în registrul firmelor din Germania înființată în 2007 – cu mult înaintea lansării firmei lui Prodănescu.

Răspunsul se leagă de faptul că Gabriel Prodănescu și câțiva asociați internaționali ai acestuia au creat o încrengătură de firme în Marea Britanie, Statele Unite și Germania, care par să nu fi avut alt rost decât gestionarea bancomatelor produse de BitXATM.

De exemplu, Prodănescu nu apare în documentele legate de firma germană. În schimb, printre acționari apare Marcel Bruck,// Detalii pe xing.com // care susține că a fost director și acționar la BitXATM între 2014 și 2015.

În firma germană este menționat ca partener și Mehdi Klouf,// Detalii pe linkedin.com // un antreprenor francez care a fondat mai multe start-up-uri tech și de sustenabilitate. Acesta este asociat cu Gabriel Prodănescu într-o firmă similară, GFT Ventures LTD,// Detalii pe gov.uk // care a activat în Marea Britanie între 2014 și 2016, și între timp a fost radiată.

De altfel, în Registrul Comerțului din Marea Britanie, Prodănescu a co-înregistrat și o firmă BitXATM (dizolvată în 2022), precum și Globaya Limited// Detalii pe gov.uk // (neradiată, dar care nu are activitate recentă). 

Mai devreme, în 2014, o altă variantă BitXATM a fost înregistrată în statul american Nevada// Detalii pe corporationwiki.com // – cu Prodănescu și Bogdan Peșchir ca manageri.

Gabriel Prodănescu (dreapta) prezentând bancomatul RemATM la emisiunea lui George Buhnici. Captură stirileprotv.ro

Grand theft bitcoin

Cu toată încrengătura asta de firme internaționale, ai crede că bancomatele cripto ale firmelor brașovene au avut ceva succes.

În realitate, firmele la care au Prodănescu și Peșchir par să fi dispărut și din nișa criptomonedelor de câțiva ani, fără a fi realizat ceva notabil. Site-urile asociate lor, precum globaya.com,// Accesibil pe globaya.com // bitxatm.com,// Accesibil pe bitxatm.com // precum și domeniul bitcoin.ro// Accesibil pe bitcoin.ro // afișează aceeași imagine de cel puțin câțiva ani, în timp ce canalele de social media au fost lăsate baltă de prin 2017.

Una din ultimele (și puținele știri) care au apărut despre bancomatele cripto ar putea fi un indiciu în acest sens.

În octombrie 2016, site-urile de profil au preluat un comunicat// „18 ATMs of BitXatm Network Sabotaged by Former Employee”, coinidol.com // al variantei din Germania a companiei, care susține că 18 din cele 30 de bancomate BitXATM aflate în circulație la acea vreme au fost afectate de un „sabotaj” al unuia dintre angajați, rezultând în pierderea unei cantități neenumerate de monede virtuale.

Efectele s-au simțit până în Coreea de Sud. John Saeyong Ra, manager al start-up-ului Bitcoin Center Korea care opera un bancomat al companiei, spunea// „Inside Job Theft Cripples Bitheus’ BitXatm Network”, crypto.news // că a intrat în contact cu reprezentanți BitXATM după ce aparatul a încetat să funcționeze mai mult de o săptămână. 

I s-a spus că e vorba de un hack al unui angajat, bancomatul a fost mutat pe rețeaua internă a companiei brașovene, dar balanța de bitcoin era complet ștearsă – iar BitXATM nu a mai răspuns ulterior la mail-uri.

Scandalul avea să continue în instanțele din România . În martie 2017, procurorii DIICOT anunțau// „Comunicat de presă, 10.03.2017”, diicot.ro // arestarea preventivă a unui tânăr Brașov, Ionuț Sorin Niță, pentru că ar fi accesat neautorizat rețeaua unor bancomate de criptomonede, pe o perioadă de mai bine de un an,timp care și-ar fi transferat în jur de 74 de bitcoini (un bitcoin se tranzacționa, la acea vreme, cu aproximativ 1.200 de dolari) în propriile portofele electronice.  

Acțiunea a venit ca urmare a unei plângeri depuse chiar de către Gabriel Prodănescu, ca reprezentant BitXATM (numită, în dosar, fosta OCRMO Technology) – ceea ce arată că activitatea firmei cu multiple sedii internaționale avea, de fapt, loc în România.

Bogdan Peșchir poate fi identificat ca martor în proces// „Procesul primei fraude cu Bitcoin din România a încetat. Prima instanță acordase despăgubiri de 78 bitcoin”, clujust.ro // – el apare în dosar cu inițialele P.B., descris ca „ocupându-se efectiv de partea de software pe care o coordonează” –, adică lead software developer, exact funcția pe care o avea în 2016, conform profilului de LinkedIn.

Conform rechizitoriului, Niță a fost angajat la firma brașoveană pe baza unui anunț postat OLX, în 2015. După câteva luni de la angajare, Peșchir l-a rugat pe Niță să-l ajute cu o problemă tehnică, dându-i acces la unul din cele două calculatoare pe care le folosea.

Acesta din urmă a intrat, însă, și pe al doilea, care conținea datele legate de portofelele electronice ale clienților companiei, le-a copiat și le-a folosit ulterior pentru a sustrage bitcoini în portofelele sale personale.

Ionuț Sorin Niță a fost condamnat, în primă instanță, la doi ani și nouă luni de închisoare, în decembrie 2017, iar instanța l-a obligat la plata a în jur de 78 de bitcoini – în rata de schimb de la momentul plății.

Numai că, la acea vreme, valoarea criptomonodei crescuse semnificativ, un bitcoin ajungând la aproximativ 16.000 de dolari. Ori, Niță deja apucase să schimbe o parte din bitcoini în lei, folosind platforma Bitcoin România, cel mai probabil la un curs mai scăzut.

Iar instanța a decis să nu pună sechestru pe toată suma, ci doar pe bunurile mobile.

Ambele părți au făcut recurs, însă, înainte de judecarea apelului, Niță a decedat subit, în ianuarie 2018. Avea doar 25 de ani.

Clienții nu și-au mai recuperat criptomonedele

E neclar cât de mult – sau dacă – a reușit firma brașoveană să recupereze din prejudiciu, însă cert este că momentul coincide cu cel în care a încetat să-și mai promoveze bancomatele în nișa cunoscătorilor de criptomonede.

Ceea ce, pentru măcar o parte a clienților păgubiți de sabotajul lui Niță, a însemnat că nu și-au mai recuperat banii.

O poveștește, cu lux de amănunt, un utilizator de pe Bitcointalk,// Toată povestea e pe bitcointalk.org //  unul dintre cele mai mari și active forumuri dedicate discuțiilor despre criptomonede, în august 2021.

Postând cu unumele hmel, utilizatorul susține că a deținut unul din bancomatele BitXATM la o cafenea din Sofia, de unde pune și o filmare.

La fel ca în cazul clientului din Coreea de Sud, cel din Bulgaria a observat la un moment dat că aparatul, pe care avea încărcați 9 bitcoini, nu mai funcționează, arătând doar un mesaj că se află sub un atac informatic.

Hmel a aflat despre furtul din cadrul companiei brașovene doar de pe un site de știri de profil, fără să fie contactat de către companie. I-a contactat și firma a început un proces de compensare, însă, de la un punct, mail-urile au început să-i fie ignorate.

Utilizatorul bulgar susține că a încercat să organizeze o acțiune colectivă în justiție împreună cu operatorul coreean și alte victime din Elveția, însă au decis să abandoneze ideea, pentru că au concluzionat că ar costa prea mult, mai ales că exista riscul ca, și dacă câștigă, compania să declare faliment.

El a continuat, însă, să-i scrie lui Gabriel Prodănescu, care, deși susținea că nu mai lucrează pentru BitXATM, răspundea tot la adresa de email asociată firmei. Iar acesta continua să-i spună că dosarul a fost clasat, că inculpatul a murit și că firma brașoveană nu a recuperat nimic.

După mai multe insistențe, Prodănescu i-a trimis chiar și documentele care atestau decesul lui Ionuț Sorin Niță, și încetarea procesului în cauză. În ele, se menționa că acesta a suferit un accident vascular cerebral în timp ce era la domiciliu.

În orice caz, nu există informații publice despre faptul că BitXATM ar fi restituit vreo parte din banii datorați clienților. Mindcraft Stories a contactat părțile vătămate care au fost identificate public, dar încă nu a primit un răspuns.

Imaginea care apare, acum, pe toate site-urilor firmelor lui Prodănescu.

Rebranding cu interlopi și firme fantomă

Prodănescu începuse, însă, încorporarea firmelor cu același nume în Marea Britanie. O face cu BitXATM Technology Limited, în noiembrie 2017, unde apare co-asociat cu un cetățean britanic, Landry Ntahe.// Detalii pe linkedin.com // Acesta avea, din 2015, propria afacere cu bancomate cu criptomonede, BCB ATM Limited,// Detalii pe gov.uk // cu câteva bancomate Londra.

Numai că, la câteva săptămâni după ce s-a parteneriat cu Prodănescu, presa britanică relata// „Bitcoin cash machine boss is a convicted criminal”, dailymail.co.uk // că Ntahe a fost încarcerat, în 2009, pentru că facea parte dintr-o gașcă infracțională. În două din jafurile la care a participat, victimele au fost torturate.

Ntahe a susținut că nu a fost condamnat pentru actele de tortură, ci doar pentru că era șoferul grupului, și între timp a căutat să scape din zona infracțională, intrând în business.

El nu abordează acest subiect într-un interviu din 2021,// „Starting the largest Bitcoin ATM operator in the UK with Landry Ntahe”, coinatmradar.com // dar spune cum a ajuns asociat cu Prodănescu: a intrat în contact cu el când a vrut să schimbe producătorii bancomatelor, și așa a dat peste firma lui din România. Îl consideră pe brașovean „ca pe un mentor” și spune că îl vizitează anual. Ulterior, în clip, vorbește despre experiențele pozitive pe care le-a avut la o convenție Bitcoin din Rusia, fără a preciza dacă a fost acolo cu Prodănescu.

Cert este că relația dintre ei a devenit apropiată, pentru că, în 2020, Ntahe a demisionat din funcția de director al BCB ATM și a fost înlocuit imediat de Prodănescu. Și acesta a plecat după un an, iar compania a fost dizolvată în 2023 – asta în condițiile în care guvernul britanic a interzis bancomatele cu criptomonede, din cauza riscului mare de fraudă și spălare de bani, în 2022.// „The UK has Banned Bitcoin ATMs”, sanctionscanner.com //

Totuși, BCB ATM măcar a dat semne de existență, notând în ultimul raport financiar active imobilizate de peste 500.000 de lire sterline.

În comparație, nici varianta britanică a BitXATM, nici cea a Globaya – înregistrată în regat în decembrie 2018 – nu par altceva decât firme fantomă. Ele au avut un capital de 10.000, respectiv 1.000 de lire sterline care au rămas fixe pe parcursul declarațiilor financiare.

BitXATM// Detalii pe gov.uk // a fost radiată, voluntar, în mai 2022, în timp ce Globaya Limited e considerată, de mai bine de doi ani, companie inactivă – adică există oficial, dar nu desfășoare vreo activitate sau tranzacție notabilă.

Problema e că nici firmele din România nu par să justifice de unde vin banii excesivi pe care îi putea da bogpr în campanie.

Globaya Fintech//Detalii pe listafirme.ro // a funcționat timp de mai mulți ani pe datorie, iar la ultima declarație, dată în 2020, avea doi angajați, active circulante de 20.000 de lei și datorii de 700.000.

BitXATM Technology SRL, în schimb, a declarat în 2021 o cifră de afaceri de peste 1.000.000 de lei, pentru ca anul următor aceasta să scadă la zero.