Danemarca folosește legea drepturilor de autor ca să combată deepfake-urile. Ce se întâmplă în România?8 min read
Danemarca vrea să le ofere cetățenilor drepturi de autor asupra propriului chip, ca să oprească folosirea deepfake-urilor – imagini sau videoclipuri false create cu ajutorul inteligenței artificiale, care pot păcăli sau afecta reputația cuiva. Alte țări europene au luat deja măsuri în acest sens, dar România abia începe să contureze o legislație clară.
Proiectul de lege din // „Denmark fights back against deepfakes with copyright protection. What other laws exist in Europe?”, euronews.com // susținut de toate partidele, interzice distribuirea de materiale digitale care folosesc imaginea unei persoane fără acordul ei. Scopul este să oprească dezinformarea și să le dea oamenilor mai mult control asupra modului în care le este folosită identitatea. Autoritățile spun că legea este și un mesaj clar pentru companiile din tech.
În Uniunea Europeană, // „EU AI Act: first regulation on artificial intelligence”, europarl.europa.eu // clasifică materialele create cu ajutorul inteligenței artificiale în patru categorii de risc. minim, limitat, ridicat și inacceptabil. Conținuturile cu risc minim nu sunt reglementate, cele cu risc limitat, cum sunt deepfake-urile, trebuie etichetate clar ca fiind generate de AI, iar sistemele cu risc ridicat sunt supuse unor cerințe stricte de transparență și siguranță. Cele din ultima categorie, considerate inacceptabile, sunt interzise complet.
Așadar, deepfake-urile sunt încadrate la risc limitat, ceea ce impune anumite obligații de transparență. Companiile trebuie să marcheze conținutul AI prin elemente vizuale, cum ar fi watermark-urile, și să indice public seturile de date folosite pentru antrenarea modelelor.
Încălcarea acestor reguli poate atrage amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală. Pentru practici interzise, sancțiunile pot ajunge la 35 milioane de euro sau 7% din venituri. Legea interzice și AI-ul manipulator care afectează capacitatea de decizie a utilizatorilor.
O altă // „High-level summary of the AI Act”, artificialintelligenceact.eu // prevede sancțiuni pentru producerea sau distribuirea fără consimțământ a materialelor cu conținut sexual falsificat prin AI, inclusiv deepfake-uri. Statele membre trebuie să implementeze această regulă până în iunie 2027.
Dar ce măsuri au luat țările membre UE până acum?
Franța a modificat deja // „Protect your image rights”, info.gouv.fr // în 2024, pentru a interzice distribuirea de conținut AI, inclusiv deepfake-uri, fără acordul persoanei vizate. Redistribuirea este permisă doar cu mențiunea clară că este vorba despre conținut generat artificial. Pedeapsa poate ajunge la un an de închisoare și 15.000 de euro amendă, iar în cazul utilizării platformelor online, sancțiunile pot urca la doi ani și 45.000 de euro. Distribuirea de deepfake-uri pornografice atrage pedepse de până la trei ani și 75.000 de euro. Autoritatea franceză pentru audiovizual are dreptul de a cere platformelor eliminarea conținutului ilegal și de a impune îmbunătățirea mecanismelor de raportare.
În Marea Britanie, legea prevede pedepse dure pentru cei care creează sau distribuie imagini deepfake cu conținut sexual. Modificările recente vizează persoanele care fac acest lucru pentru plăcere sau ca să provoace suferință.
Pedeapsa poate include o amendă fără plafon legal și până la doi ani de închisoare, potrivit Legii privind infracțiunile sexuale. Legea // „Crackdown on intimate image abuse as government strengthens online safety laws”, gov.uk // interzice trimiterea sau amenințarea cu trimiterea de imagini sexuale fără acord și obligă platformele să le blocheze dinainte. Dacă nu respectă legea, companiile pot fi amendate cu până la 10% din veniturile globale.
Cu toate acestea, legea nu interzice explicit crearea deepfake-urilor, ceea ce expune în continuare persoanele afectate. Specialiștii în drept digital atrag atenția că este necesară și reglementarea accesului la instrumentele care permit generarea acestor materiale.
În România, fenomenul deepfake-urilor este în creștere, dar cadrul legal întârzie să prindă contur.
În urma apariției mai multor deepfake-uri cu politicieni români, inclusiv cu ministrul Energiei și // „Informare privind tentative de fraudă în numele BNR”, bnro.ro // care păreau să promoveze scheme de investiții false, Parlamentul a accelerat dezbaterea unui proiect de lege ce prevede sancționarea penală a acestor practici.
Însă forma adoptată în Senat, care conținea doar amenzi, a fost modificată în Camera Deputaților, prin introducerea pedepselor cu închisoarea. Această schimbare a fost criticată de mai multe // „Adoptarea „variantei chinezești” a legii deepfake în România a fost amânată. Cum sancționează alte țări trucajele audio & video”, romania.europalibera.org // care au comparat abordarea cu cea a Chinei, în lipsa unor excepții clare pentru pamflet, artă sau publicitate.
Protestele au dus la retrimiterea proiectului în comisii, unde se află și în prezent. Specialiștii și o parte dintre parlamentari avertizează că formulările vagi și lipsa unor distincții între conținutul malițios și cel legitim riscă să ducă la abuzuri și la limitarea libertății de exprimare.
Astfel că România rămâne într-un blocaj legislativ, în timp ce fenomenul continuă să crească și să se diversifice.
