Cartea egipteană a morților. Corbis via Guliver/Getty Images
De acum, poți să citești și să scrii cu hieroglife8 min read
Unul dintre cele mai vechi sisteme de scriere din lume poate fi acum înțeles de oricine, cu ajutorul unui program de machine learning dezvoltat de Google.
Google Arts & Culture, unul dintre cele mai interesante proiecte ale companiei care ne ajută să găsim lucruri pe internet, a lansat astăzi un program care te ajută să descifrezi hieroglifele, folosind machine learning și inteligența artificială. Numit Îl poți accesa aici: artsexperiments.withgoogle.com programul a fost creat împreună cu specialiști de la universitatea australiană Macquarie și de la British Museum, printre alții, este mobile-first și Codul ar trebui să fie disponibil aici: github.com și va avea, pe lângă versiunea în engleză, și una în arabă.
Am participat la o prezentare – desigur, virtuală – a acestui nou instrument digital, făcută de Chance Coughenour, arheolog digital la Google Arts & Culture. Numele vine de la arheologul german Georg Fabricius, wikipedia.org spune el, nu e adresat doar publicului, ci și specialiștilor egiptologi sau studenților (varianta ceva mai complexă, pentru desktop). Programul e necesar pentru că, adesea, hieroglifele găsite sunt puternic avariate de timp și intemperii, dar și fiindcă egiptenii foloseau un sistem de scriere cursiv – asemănător scrisului de mână actual –, cu forme simplificate ale desenelor complexe pe care le vedem în mormintele faraonilor, care necesită timp să fie descifrate.
Proiectul a pornit – destul de greu de bănuit – de la un joc celebru: Assassin’s Creed Origins. Cei de la Ubisoft au colaborat atunci cu egiptologi pentru recrearea unui Egipt virtual cât mai apropiat de realitate. Cu ocazia asta, au lansat, împreună cu British Museum, The Hieroglyphics Initiative – un proiect care folosea softul de machine learning Cloud AutoML, „Cloud AutoML – Custom Machine Learning Models”, cloud.google.com
Cu 221 de ani în urmă…
Data lansării lui Fabricius nu e aleasă aleatoriu. Acum mai bine de două secole, pe 15 iulie 1799, ofițerul francez Pierre-François Bouchard descoperea unul dintre cele mai importante documentele ale lumii antice, în timp ce lucra la reconstrucția unui fort militar francez din Egipt. Piatra descoperită de el era inscripționată cu un decret dat în Memphis, Egipt, în anul 196 BC, în numele regelui Ptolemeu al V-lea și e importantă pentru că decretul a fost scris folosind două limbi și trei alfabete. Părțile superioare erau scrise în egipteana antică, cu hieroglife și Un alfabet mai simplu care s-a impus în timp ca alfabet oficial, wikipedia.org iar cea de jos în greaca veche. Numită „The Rosetta Stone”, google.com după numele orașului în care a fost descoperită, a fost piesa lipsă care a dus, două decenii mai târziu, la descifrarea hieroglifelor de către Jean-François Champollion.
Piatra de la Rosetta. Juan Naharro Gimenez/Guliver/Getty Images
Cu ajutorul lui Champollion am aflat că hieroglifele erau folosite pentru cuvinte, silabe sau sunete individuale, iar de atunci încoace, descifrarea a început să fie mai simplă, deși metoda utilizată în traducere n-a fost modificată în timp. Am trecut însă de la copierea hieroglifelor, la fotografii și, iată, acum la inteligența artificială.
Învață mai multe despre Egipt
Cum Google Arts & Culture avea deja nenumărate proiecte legate de Egipt, odată cu lansarea Fabricius le-a pus la un loc într-o pagină dedicată acestei civilizații străvechi, intituală O poți accesa aici: artsandculture.google.com
Poți citi despre istoria hieroglifelor, despre pasiunea egiptenilor pentru pisici, despre faraoni și mumii, dar poți și să explorezi virtual platoul Giza, acolo unde sunt cele mai faimoase piramide și Sfinxul. Scopul declarat al proiectului este să vină și în ajutorul profesorilor care vor să le explice elevilor mai multe despre Egipt cu ajutorul tehnologiei moderne. Motiv pentru care există chiar și teste care pot fi distribuite pe Le poți accesa pe acest link: artsandculture.google.com
Ce urmează?
Hieroglifele nu sunt singura scriere străveche care are nevoie de ajutor în transcriere. Conform lui Coughenour, este destul de probabil ca Fabricius să fie folosit, pe viitor, pentru descifrarea mai rapidă și a altor sisteme de scriere antice, precum cuneiformele sau scrierea mayașă.
Ca o paranteză, Fabricius nu este primul proiect în care este implicat Chance Coughenour care folosește tehnologia modernă în moduri aparte. Spre exemplu, după distrugerea de către ISIS a exponatelor străvechi din muzeul din Mosul, Irak, acesta a ajutat la recrearea digitală a exponatelor pierdute, folosind o tehnologie care poate genera obiecte virtuale 3D pornind de la analiza unor fotografii ale respectivelor obiecte. O prezentare a acestuia „How your pictures can help reclaim lost history”, ted.com explică mai bine procesul. Respectivele obiecte, pierdute acum, pot fi văzute într-un Îl poți vizita aici: youtube.com cu ajutorul ochelarilor 3D.
