Corbis via Getty Images
De ce Bobby Kotick este cel mai hulit individ din lumea jocurilor video?38 min read
Pentru mulți pasionați de jocuri video, Bobby Kotick a devenit pe parcursul ultimului deceniu un exemplu al modului în care goana după profituri scoate la suprafață cea mai urâtă față a industriei jocurilor video.
Robert A. Kotick este de trei decenii CEO al Activision Blizzard, companie care până de curând era cel mai valoros distribuitor de jocuri video din lume. Din această postură, a popularizat microtranzacțiile în jocurile de buget înalt, a căutat să integreze în acestea exemple de monetizare excesivă din cele de pe mobil și a făcut dintr-o companie cu renume în istoria gamingului una care stoarce și ultima picătură de venit dintr-o mână de francize consacrate, refuzând orice risc asociat proiectelor originale.
Toate acestea se întâmplă în timp ce Kotick își negociază prime și bonusuri de zeci de milioane de dolari condiționate de criterii de creștere și profitabilitate ale companiei care sunt atinse parțial prin „eficientizarea” diviziilor care nu dau randamentul dorit. În traducere non-PR, sute de angajați au fost concediați din senin, chiar și din România. Și, conform unei „Activision CEO Bobby Kotick Knew for Years About Sexual-Misconduct Allegations at Videogame Giant”, wsj.com în timp ce a lucrat din greu să ascundă un climat de muncă care tolerează și încurajează agresiuni sexuale de la cel mai înalt nivel.
Începuturi umile, alături de Steve Jobs
În ciuda faptului că are o imagine asemănătoare altor CEOs „parveniți”, care își schimbă constant rolurile între giganți financiari și rulează strategii menite să mențină creștere exponențială și investitorii satisfăcuți, Kotick vine dintr-un alt film. Unul la care aspiră mai toți antreprenorii amatori: e investitorul care a luat o companie de renume de pe marginea prăpastiei și a transformat-o în cea mai profitabilă din domeniu.
Nu e de mirare că s-a intersectat cu o altă poveste formidabilă de business din revoluția tehnologică. „Activision CEO: Steve Jobs Convinced Me to Quit College”, wsj.com Steve Jobs a fost cel care l-a convins, la începutul anilor ’80, să se lase de facultate, ratând o carieră în istoria artei, și să intre complet în lumea tech-ului. Recomandarea a venit după ce fondatorul Apple a remarcat un proiect început de Kotick și un alt coleg, un software dezvoltat pentru sistemul Apple II.
Între timp, Activision devenea un nume cunoscut în dezvoltarea jocurilor pentru consolele vremii, care a trecut în doi ani de la un proiect de garaj al unor foști angajați Atari la o companie ce valora „The History of Activision”, ign.com Însă criza pieței de jocuri video de la mijlocul anilor ‘80, urmată de câteva achiziții și tentative de extindere neinspirate, a dus compania aproape de faliment către sfârșitul deceniului.
Drew Angerer/Getty Images
Kotick a văzut o oportunitate în crash-ul pieței de jocuri video și a decis să o speculeze prin cumpărarea unei companii care avea deja un renume. După mai multe tentative, a ajuns la Activision, redenumită între timp Mediagenic, și a cumpărat compania pentru doar $500.000, împreună cu un grup de investitori, în 1991.
De pe marginea prăpastiei la masa bogaților
Oarecum ironic, una din primele măsuri ale proaspătului instaurat CEO este din tiparul celor pentru care este criticat vehement astăzi: o restructurare masivă a companiei, cu concedieri a aproape tuturor celor 150 de angajați. A închis sau vândut aproape toate diviziile și brandurile Mediagenic, a păstrat-o doar pe cea de distribuție de jocuri și a revenit la numele Activision.
Măsurile au dat roade. De la pierderi de zeci de milioane de dolari la momentul instalării sale ca CEO, Kotick a făcut Activision profitabilă către sfârșitul anilor 90, doar pe baza distribuirii unui număr restrâns de titluri. Odată rezolvate problemele financiare, antreprenorul a trecut la strategii de creștere agresivă a companiei, în mare prin achiziții și investiții în studiouri de producție promițătoare.
Sfârșitul anilor ‘90 și mare parte a anilor 2000 a fost ca un fel de goană după aur pe piața jocurilor video, al cărei public continua să crească pe măsură ce tehnologia devenea tot mai accesibilă. Cu sute de producători noi înființați în fiecare an și costuri de producție mult mai mici decât astăzi, publisherii majori aruncau cu bani în mai orice idee puțin răsărită (și în multe care nu prea erau). Nu era ciudat să vezi distribuitori care publicau zeci de jocuri anual, ceea ce astăzi mai fac doar companiile care produc jocuri simpliste, cu buget redus.
Activision n-a ieșit din acest tipar și a finanțat sau distribuit o gamă largă de jocuri, de la francize noi, ca Tony Hawk, True Crime și Soldier of Fortune, la serii renumite, ca Doom și Wolfenstein, sau jocuri licențiate după filme, ca X-Men, Spider-Man și Shrek. Totuși, Bobby Kotick nu era neapărat cunoscut în afara cercurilor de jurnaliști financiari și analiști din industrie, iar Activision nu era nici pe departe cel mai hulit distribuitor, într-o lume în care „Studios EA Has Killed: A History”, heavy.com
Chemarea datoriei către profituri record
Lucrurile au început să se schimbe la Activision către sfârșitul primului deceniu din acest secol, în mare parte sub influența a doi factori majori. Între 2006 și 2007, Kotick a negociat „Vivendi a third wheel in the Activision Blizzard union”, gameindustry.biz cu divizia de jocuri a gigantului media francez Vivendi, care deținea unul dintre cele mai apreciate studiouri de jocuri video de la acel moment. Blizzard Entertainment erau producătorii seriilor Starcraft, Warcraft sau Diablo și se aflau la apogeul popularității cu World of Warcraft, care avea peste 10 milioane de abonați lunar.
Fuziunea a generat o nouă companie-gigant, evaluată pe atunci la aproape 19 miliarde de dolari, care a fost redenumită Activision Blizzard. Kotick a rămas CEO, însă Vivendi a păstrat un pachet majoritar de acțiuni. Doar pentru câțiva ani, însă, pentru că, în 2013, Activision a răscumpărat un pachet majoritar de acțiuni, revenind practic sub controlul lui Bobby Kotick.
Ethan Miller/Getty Images
Concomitent, Activision a dat lovitura cu una din seriile proprii, Call of Duty. Dacă primele jocuri din serie au fost shootere situate în al Doilea Război Mondial, un fel de Salvați Soldatul Ryan sub formă de jocuri video, producătorii au trecut al patrulea titlu în era războaielor contemporane, cu un succes formidabil. Call of Duty 4: Modern Warfare a fost The Highest-Selling Call Of Duty Games, Ranked (& How Much They Sold)”, gamerant.com Au urmat sequeluri aproape anuale cu succes tot mai mare, în special datorită componentei multiplayer, care a transformat franciza într-un fenomen mainstream.
Banii virtuali, ochiul dracului
De aici, s-a cam schimbat filmul, iar Activision Blizzard a început, treptat, să-și pună gamerii în cap. După ce a preluat controlul de la Vivendi, compania a început să tragă pe linie moartă toate seriile care nu erau excesiv de profitabile, până a rămas, practic, doar cu Call of Duty și Crash Bandicoot, pe filiera vechiului Activision, și ce a mai reușit Blizzard să scoată din francizele ei, în special din expansion-urile bienale pentru World of Warcraft.
Asta pentru că a apărut o altă prioritate: piața de jocuri pe mobil, unde Activision și-a făcut intrarea în forță în 2016, prin „Activision Gets Candy Crush in Tax-Saving $5.9 Billion Deal”, bloomberg.org aflat în spatele fenomenului Candy Crush. Între timp, chiar CEO-ul a anunțat că gamingul pe mobil „Activision Blizzard CEO Bobby Kotick says Mobile is Leading Platform, gamedeveloper.com chiar dacă, cu doar câțiva ani înainte, Kotick susținea că „Activision’s Kotick brushes aside the mobile market”, gameindustry.biz
După ce că firma a rămas cu jocuri puține a început și să adopte practici menite să stoarcă cât mai mulți bani de la consumatori. Jocurile Call of Duty, care au scăzut în calitate și apreciere de la an la an, au implementat microtranzacții agresive pe partea de multiplayer, care pentru o perioadă bună de timp au fost bazate pe O metodă controversată de monetizare în care jucătorul plătește pentru cutii din care poate primii chestii aleatorii, de la elemente cosmetice la diverse bonusuri în joc o practică ajunsă între timp sub lupa diverselor guverne pentru că este, practic, o formă de „Loot boxes in online games and their effect on consumers, in particular young consumers”, europa.eu Controversele au făcut ca seria să renunțe la lootboxuri, însă microtranzacțiile au rămas și „Microtransactions In Call Of Duty Made $536 Million For Activision”, ign.com
S-a ajuns chiar la situația în care, spre deosebire de norma din aproape întreaga industrie, jocurile vechi Call of Duty sunt vândute în continuare la preț întreg, pentru a „îndruma” potențialii jucători spre titlurile mai noi, iar mai toate jocurile dezvoltate in-house de Activision au un sistem de DRM care necesită o conexiune permanentă online, chiar și dacă au elemente de single-player care ar putea fi jucate fără probleme offline.
Blizzard, pe de altă parte, a implementat „Why Diablo’s Auction House Went Straight to Hell”, wired.com pentru itemuri din joc în mult-așteptatul Diablo III, la care a renunțat ulterior, pentru că strica practic toată economia și progresia jocului. Au fost introduse microtranzacții și în World of Warcraft, deși în primii ani ai MMO-ului era necesară doar plata abonamentului pentru a obține tot ce se putea în joc.
În tot acest timp, atenția presei de specialitate și a forumurilor de gaming a început să se îndrepte tot mai mult către omul care a ghidat gigantul din gaming spre astfel de schimbări. Nu doar că Bobby Kotick nu a căutat să „împacheteze” astfel de strategii în vreun exercițiu de PR, care să le facă să pară mai prietenoase pentru consumator, ci a spus de fiecare dată în interviuri sau conferințe cu investitorii că sunt necesare „Activision Blizzard, Inc. (ATVI) CEO Robert Kotick on Q1 2019 Results – Earnings Call Transcript”, seekingalpha.com (PDF)
Nu doar atât, dar a recunoscut pe față că „When An Activision Boss Jokes About Raising Game Prices…”, kotaku.com sau că a recrutat intenționat specialiști din alte industrii la Activision pentru a „scoate distracția de tot” „Activision games to bypass consoles”, gamespot.com Combinat cu „Activision’s Unlikely Hero”, forbes.com care susținea că Bobby Kotick nu a pus mâna pe un joystick niciodată (fapt pe care acesta l-a negat ulterior), nu e greu de văzut de ce în jurul lui s-a creat, oarecum pe bună dreptate, imaginea unui personaj negativ care iubește banii, e cel mult indiferent față de jocuri video și urăște gamerii care pun accent pe calitatea jocurilor.
Și, mai ales în ultimii doi ani, parcă a făcut tot ce i-a stat în putere să confirme acest blazon.
Studiouri închise și în România
2018 a fost un an bun pentru Activision Blizzard, cel puțin din punct de vedere financiar: nu doar că firma a avut încasări record 7,5 miliarde de dolari, mai mari cu jumătate de miliard decât în anul anterior, dar a înregistrat și recorduri la prețul acțiunilor. Drept răsplată, 8% din angajații companiei au fost înștiințați „Activision Blizzard cuts nearly 800 jobs amid ‘record results in 2018’”, theverge.com
În jur de 770 de persoane, în mare parte de la Blizzard, dar și de la King și Activision , au fost concediate în februarie 2019, la scurt timp după prezentarea bilanțului financiar record, în cadrul căruia CEO-ul afirma că Activision „nu și-a realizat, totuși, întregul potențial”. Așa că s-a decis că angajarea unui număr și mai mare de dezvoltatori pentru francizele care le aduc bani, din fonduri eliberate prin destructurarea „inițiativelor care nu au îndeplinit așteptările”, în mare departamente de IT sau marketing sau proiecte considerate riscante sau nerentabile.
De atunci, mai ales pe parcursul pandemiei, studiourile deținute de Activision au avut parte de „480 Activision Blizzard Workers Have Reportedly Faced Job Losses Since The Pandemic Began”, thegamer.com vizând de obicei zeci sau sute de angajați. Mai puțin cunoscut este faptul că un astfel de caz a afectat și România.
Din 2011, King, producătorul Candy Crush, avea și un sediu în București, unde trei ani mai târziu crease în jur de 100 de joburi axate pe dezvoltarea de jocuri pentru mobile și QA testing. Aproximativ 40 de testeri activau în continuare la studio în septembrie 2019, atunci când au fost anunțați din senin că acesta se va închide la sfârșitul lunii.
Conform unuia dintre angajații disponibilizați atunci, mai multe proiecte de jocuri noi de mobil fuseseră abandonate cu scurt timp înainte, iar testarea s-a mutat exclusiv pe titluri deja profitabile precum Candy Crush sau Farm Heroes – sugerând o continuare a politicii care a dus la valul de concedieri din februarie 2019. Cu trei luni înainte de disponibilizări, angajații King România au participat la un team building comun cu mai multe studiouri internaționale ale companiei în Barcelona, în cadrul căruia a ținut un discurs chiar CEO-ul Activision Blizzard.
Închiderea studioului a trecut relativ neobservată, fără vreun comunicat oficial din partea firmei suedeze. În presa financiară din România, plecarea companiei suedeze a fost observată public doar după câteva luni, și asta doar „Surpriză. Dezvoltatorul jocurilor Candy Crush a închis biroul din Bucureşti”, zf.ro
SOPA Images via Getty Images
Sute de disponibilizări, alte sute de milioane în bonusuri
Pe lânga imaginea deloc plăcută a concedierilor în masă după profituri record, Bobby Kotick a reușit să atragă și mai multă atenție negativă asupra sa, după ce s-a aflat suma cu care acesta a fost compensat pentru anul 2018 – nu mai puțin de $30,8 milioane, În jur de 19 milioane de dolari, calulată la valoarea acțiunilor Activision la acea vreme, bloomberg.com Este vorba de bonusuri de performanță financiară a companiei, mult mai semnificative decât salariul de bază al lui Kotick, Robert A. Kotick compensation information, salary.com Dar și acesta pălește cu remunerația pe care a încasat-o după primul an al pandemiei.
Cu vânzări-record ale jocurilor video în perioadele de carantină din 2020, acțiunile Activision Blizzard au crescut exponențial, aproape triplându-se față de valoarea la care erau atunci când Bobby Kotick își negociase precedentul contract, în 2016. Care stipulau activarea, într-o astfel de situație, a tuturor bonusurilor de performanță pe care CEO-ul le ratase între 2016 și 2020, ft.com CEO-ul a primit un bonus de peste $150 milioane pentru „performanțele” din 2020 (între timp, valoarea acțiunilor Activision Blizzard s-a înjumătățit în urma multiplelor scandaluri în care a fost implicată compania).
Suma a fost atât de obscenă încât a fost „Activision Blizzard CEO’s $155m pay package approved after delay”, ft.com la un vot de confirmare al plăților pentru membrii din conducerea companiei, în urma unui protest al unui grup de investitori, care a făcut situația publică. În cele din urmă, a fost aprobată cu votul a 54% din acționari. Asta la doar câteva săptămâni după ce Activision Blizzard a anunțat că va disponibiliza zeci de angajați din zona e-sports din cauza „Activision Blizzard lays off about 50 employees, citing COVID-19’s effects on its esports leagues”, theverge.com
Au mai fost și alte scandaluri legate de artificiile financiare pe care Kotick și alți investitori le-au făcut, precum vinderea acțiunilor personale „Company insiders are selling stock during buyback programs and making additional profits when stock prices jump. And it’s legal.”, washingtonpost.com după ce Activision a anunțat un program de răscumpărare a acțiunilor, care ulterior nu a mai avut loc. Iar răspunsul său la toate aceste controverse a fost de domeniul ridicolului – înjumătățirea și, ulterior, renunțarea la salariul de bază.
Când abuzurile ies la suprafață
După boom-ul de anul trecut, 2021 părea un alt an promitățor pentru Activision Blizzard, început cu noi recorduri ale valorii acțiunilor. Ceea ce, bineînțeles, nu a oprit și mai multe concedieri și restructurări.
Asta până când la biroul Blizzard a pornit cel mai mare scandal al anului din industrie: expunerea unui istoric de abuzuri și hărțuire sexuală constantă la studioul central al companiei, întreținut și ascuns de la nivel înalt și investigat de către autorități publice din California.
CITEȘTE ȘI: Activision Blizzard arde: abuzuri, discriminări în masă, distrugerea dovezilor
Activision Blizzard a negat inițial acuzațiile, într-o scrisoare deschisă care n-a făcut nimic altceva decât să enerveze angajații care se confruntau cu dificultățile de la birouri, ducând la manifestații și greve care au afectat și mai mult imaginea companiei. Nu foarte mult și pe cea a lui Kotick. Deoarece Blizzard și-a menținut o imagine publică de entitate relativ autonomă în cadrul celor două companii, a încasat majoritatea criticilor. Însă scandalul a dus la o scădere bruscă a valorii acțiunilor, care probabil l-a afectat mai mult decât imaginea de patron peste un cult de obsedați sexuali.
„Bomba” a venit, însă, în luna noiembrie, sub forma unei investigații „Activision CEO Bobby Kotick Knew for Years About Sexual-Misconduct Allegations at Videogame Giant”, wsj.com care susține că CEO-ul Activision Blizzard nu doar că știa de multă vreme de abuzurile sexuale din mai multe ramuri ale companiei pe lângă Blizzard, ci a și ajutat la mușamalizarea lor. De exemplu, a existat o situație în care a decis să nu informeze Consiliul de Administrație al companiei despre faptul că o angajată a fost violată de către un supervizor.
Într-un alt caz, Kotick a fost dat în judecată de către o asistentă de zbor de pe un avion privat pe care îl deținea în coproprietate. Motivul? După ce aceasta s-a plâns celuilalt deținător că pilotul aeronavei a agresat-o sexual, Kotick a concediat-o pe loc. Cazul s-a terminat cu o mediere în afara instanței, în care victima a primit $200.000. Pe de altă parte, în 2006 ar fi amenințat o angajată cu moartea dintr-un motiv cunoscut doar de el.
Iar scrisoarea deschisă care a dus la protestele angajaților Blizzard după scandalul din vară ar fi fost redactată chiar de către el, deși a fost semnată de către un alt oficial al companiei. Scrisoare pe care Kotick însuși a atacat-o ulterior ca fiind insensibilă într-o altă scrisoare deschisă trimisă angajaților companiei, de data aceasta semnată de el, în care nu a menționat vreo implicarea în redactarea comunicatului original.
Bineînțeles, Activision Blizzard și Kotick „Bobby Kotick is still the CEO of Activision Blizzard, for now”, theverge.com CEO-ul a transmis un nou mesaj către angajați în care scoate în evidență măsurile pe care compania le va implementa pentru a crea „un loc de muncă non-toxic”, iar investitorii au anunțat că îl susțin în continuare.
Dar, chiar și fără să se recunoască vinovat, scaunul lui Kotick se clatină semnificativ pentru prima dată în trei decenii. Un grup de angajați al companiei a pornit deja o inițiativă pentru înlocuirea acestuia, în timp ce președinții giganților Sony, Xbox și Nintendo l-au criticat deja în documente trimise propriilor angajați. Între timp, Kotick se confruntă cu o altă revoltă la subsidiara Raven Software, unde angajații „Call of Duty: Warzone QA workers continue walkout in protest of layoffs”, polygon.com care au fost concediați din senin, cu compensații minime.
Chiar și Kotick a recunoscut că va lua în considerare o demisie, însă asta dacă „Activision Blizzard CEO Bobby Kotick Tells Colleagues He Would Consider Leaving if He Can’t Quickly Fix Problems”, wsj.com
Pe parcursul celor trei decenii de când conduce Activision, Robert A. Kotick nu a arătat nicio problemă în a defila public cu figura rece și antipatică a unui om de afaceri preocupat doar de încasări, profituri și estimări de creșteri, indiferent de costurile umane pe care acestea le presupun.
Acum este forțat să ia masca unui CEO empatic, brusc interesat de bunăstarea emoțională și fizică a propriilor angajați. Numai că se confruntă cu o revoltă a acestora, cu o investigație a statului California, cu investitori care au o încredere tot mai scăzută în el, cu acțiuni în scădere și, nu în ultimul rând cu oprobiul public, inclusiv de la alte voci majore din industrie. Poate că a sosit momentul în care aura sa de personaj negativ începe, în sfârșit, să tragă în jos și Activision Blizzard.
Rămâne o întrebare majoră: dacă Kotick își va lua în primire ieșirea timpurie la pensie cu miliardele de dolari strânse de-a lungul anilor, va fi înlocuit de un CEO care va schimba ceva în cultura grotescă care a crescut sub spectrul profitului sub orice de preț de la Activision Blizzard sau de un altul care va sărbători recorduri de încasări cu sute de concedieri?
