Jeff Bottari Zuffa/LLC via Getty Images
Fact-checking vs notele comunitare. Un sistem mai bun sau un cadou pentru Trump?
Facebook și Instagram renunță la fact-checking în favoarea unui sistem împrumutat de la X. O nouă victorie pentru mișcările conservatoare, care s-au declarat de multe ori victime ale bias-ului verificatorilor de informații.
Cu doar două săptămâni înaintea inaugurării lui Trump, Mark Zuckerberg a anunțat că renunță la programul de fact-checking independent pe care l-a folosit pe platformele Meta, vreme de aproape un deceniu, pentru a semnala postările în care se fac afirmații eronate. Momentan, în SUA,
Motivul schimbării ar fi că fact-checkerii sunt și ei oameni și că au păreri politice, deci nu sunt echidistanți, iar notele comunitare împrumutate de la X ar fi mai bune. Însă mai toată lumea e conștientă că e un răspuns la presiunea politică a conservatorilor care urmează să preia puterea în SUA. Aceștia se plâng de mult că sunt „vânați” de programele de moderare de pe rețelele sociale și că părerile aliniate cu viziunea lor politică sunt verificate în mod disproporționat. Totuși, deși există în mod evident și // „Can we detect bias in political fact-checking?”, philarchive.org (PDF) // asta se întâmplă și pentru că persoane din zona dreptei // „We Found the One Group of Americans Who Are Most Likely to Spread Fake News”, politico.com // în scopuri politice.
Decizia Meta va schimba radical modul în care funcționează Facebook, rețea care, chit că i s-a cântat de destule ori prohodul, rămâne una dintre cele mai importante pentru comunicarea prin texte scrise. În România, unde X n-a pătruns cu adevărat vreodată, e chiar lider de piață – e drept, pentru cei peste 35 de ani.
Este comunitatea mai înțeleaptă?
Atât fact-chekingul de pe rețelele Meta cât și notele comunitare de pe X nu sunt o formă de moderare, ele doar semnalează că ceva poate fi greșit în postare. Dar textul rămâne, însoțit de nota care îl contrazice sau nuanțează – după caz. Care notă e scrisă de persoane din comunitate, nu de angajați ai Meta, și validată prin voturile altor membri ai comunității (de preferat, a unor personaje cu vederi politice cât mai diverse).
Soluția notelor comunitare pare, cel puțin la prima vedere, mai bună, măcar pentru că ar putea mări în semnificativ numărul persoanelor care verifică acuratețea informațiilor postate pe Facebook și Instagram. Genul acesta de moderare cu ajutorul comunității a fost multă vreme standardul pe internet.
Toate forumurile funcționează după această regulă, cu un sistem în care mai contează ierarhia utilizatorilor. Wikipedia e un site scris și întreținut în totalitalitate de utilizatori și rămâne o sursă destul de bună de informații – cel puțin în zonele // În cele controversate, cum ar fi conflictul dintre Israel și Palestina, lucrurile stau altfel: „Wikipedia now labels the top Jewish civil rights group as an unreliable source”, cnn.com // Iar Reddit e cea mai cunoscută rețea socială care și-a bazat ascensiunea pe un sistem complex în care postările pot fi urcate sau coborâte în ierarhie de voturile publicului, combinat cu moderatori pentru subredituri.
De regulă, asta funcționează excelent când e vorba de reguli clare (să nu înjuri sau să nu postezi text pe un thread de imagini) și prost când e vorba de controverse, unde se ajunge cel mai adesea la decizii arbitrare ale moderatorilor.
Moderatorii nu pleacă nicăieri
Pe lângă note comunitare, Meta va folosi în continuare și un sistem de moderatori, ajutați de algoritmi și AI, plătiți pentru a elimina postările sau comentariile care încalcă standardele comunității. Deși și aici Meta s-a apucat // „Meta changes hate speech rules, dropping LGBTQ protections”, thehill.com // tot pentru a face loc mai multor mesaje conservatoare.
Meta are nevoie de acești moderatori pentru a elimina în special postările care i-ar putea afecta businessul, fie pentru că ar alunga clienții de publicitate, fie pentru că i-ar aduce probleme legale. Nu ți-au apărut și n-o să-ți apară vreodată în feedul de Facebook pornografie sau recomandări de torrente, de exemplu.
Sunt și alte forme de conținut pe care Zuckerberg (și aproape toată lumea) nu le vrea pe site, cum ar fi, de exemplu, cele care promovează terorismul, care conțin scene clare de violență sau abuzarea unor minori. Și cum algoritmii nu reușesc să elimine totul, aici trebuie să intervină moderatorii umani – cu consecințe deja cunoscute pentru // „Facebook moderator: ‘Every day was a nightmare’”, bbc.com // Când vine însă vorba de conținut dăunător pentru utilizatori, dar care nu-i afectează direct profitul, com ar fi reclamele false, Meta e mult mai puțin săritoare să-l modereze.
CITEȘTE ȘI: Cum s-a umplut Facebook de reclame false și scamuri?
Ce susține acum Zuckerberg este că, mai ales în pandemie, la presiune publică și politică, nevoia de moderare s-a extins la tot mai multe domenii și a ajuns pe destul de alunecosul teren al comentariilor politice. Iar asta venea deja după patru ani de mandat Trump, în care însuși președintele SUA era sursă principală de dezinformare (e drept, mai degrabă pe X). De altfel, chiar și contul lui Trump // „In Response to Oversight Board, Trump Suspended for Two Years; Will Only Be Reinstated if Conditions Permit”, fb.com // după asaltul asupra Capitoliului. Acum ar trebui ca acest sistem să fie ajustat, spune Zuckerberg.
Apropo de suspendarea lui Trump, Meta și-a ascuns acea decizie în spatele unui comitet de experți, așa numitul // „Decisions & Policy Advisory Opinions”, oversightboard.com // inventat pentru a rezolva disputele legate de decizii de ștergere a unor postări sau suspendare a unor conturi. În realitate, comitetul e mai degrabă o formă de whitewashing, pentru că funcționează oricum doar în anumite teritorii și analizează doar câteva cazuri pe an, de regulă unele foarte vizibile.
Cât de eficient e fact-cheking-ul pe platformele sociale?
În ceea ce poate fi considerat o altă formă de whitewashing, în 2016, Facebook introdus fact-checkingul pentru analiza mesajelor de pe platformă. Pentru asta, Meta a finanțat numeroase programe de profil și a apelat la // Site oficial: poynter.org/ifcn // o rețea internațională de peste 170 de organizații, atât din media, cât și specializate în mod specific pe verificarea acurateței informației, care respectă un set de reguli clare.
Totuși, efectele fact-chekingului pe platformă sunt discutabile, măcar în ceea ce privește faptul că nu-i face pe cei care postează să publice mai puține dezinformări, după cum arată // „You’ve been fact-checked! Examining the effectiveness of social media fact-checking against the spread of misinformation”, sciencedirect.com // Studiul arată că teama de a fi blocat sau suspendat e mult mai eficientă în oprirea răspândirii dezinformărilor.
Și nici pentru public efectul nu e clar. Unul dintre motivele principale este că între momentul postării și cel al fact-chekingului trece destul timp pentru ca dezinformarea să se răspândească oricum. Celălalt este că Meta deprioritiza postările marcate drept dezinformare, ceea ce înseamnă că, adesea, cei care le vedeau inițial nu le mai vedeau și după verificare.
Însă și notele comunitare suferă de aceeași problemă, ba, mai mult, adesea nu apar deloc, pentru că nu primesc destule voturi de la alți membri ai comunității. Cel mai probabil asta se va întâmpla mai ales pe subiecte controversate, cum ar fi cele legate de identitate de gen sau de imigrație – exemple date chiar de Meta. Meta motivează asta astfel: „Nu este corect ca anumite lucruri să poată fi spuse la televizor sau la sala Congresului, dar nu pe platformele noastre”, după cum scrie // „More Speech and Fewer Mistakes”, fb.com // Chief Global Affairs Officer la Meta.
Paradoxal, de multe ori, notele comunitare fac trimitere la articole publicate de organizații media sau de fact-checking, ceea ce înseamnă că există și riscul ca, acum, că finanțarea Meta va dispărea, sursele de informații să devină mai puține. E drept că nu toată lumea va fi afectată: media tradițională va continua să facă fact-checking, iar multe organizații de profil sunt finanțate și din alte surse sau prin crowdfunding.
Scopul e altul decât de a avea informații mai corecte
Dacă personajele din fruntea rețelelor de social media ar fi interesate de acuratețea informației, ar fi găsit destul de repede soluții. Însă e destul de clar că scopurile sunt altele, de la maximizare a profitului prin maximizarea timpului petrecut de utilizatori pe platformă la folosirea lor în scopuri politice.
Nici interesul arătat pentru notele comunitare nu e atât de dezinteresat. Musk oricum le-a introdus pe X pentru că fuseseră pregătite de predecesorul său, Jack Dorsey, și le folosește doar ca un rău necesar pentru a nu intra în clinch-uri cu reglementatorii.
Că nu le pasă de comunități o arată atacurile recente asupra Wikipediei, atât din partea lui // „Elon Musk Takes Aim at Wikipedia”, newsweek.com // cât și a organizației conservatoare // „Scoop: Heritage Foundation plans to ‘identify and target’ Wikipedia editors”, forward.com // responsabilă pentru compoziția actuală a Curții Supreme americane și planul Project 2025. Scopul nu e „mai mult acces la adevăr”, ci mai ales controlul informației, pentru ca opiniile politice conservatoare să se răspândească nestingherite.
Situația e similară și în cazul Meta. Cel interesează pe el este să își ferească firma de eventualele asalturi din zona lui Trump sau a fanilor săi. Dovezile cele mai clare se sunt că anunțul lui Zuckerberg vine la pachet cu cooperarea în boardul Meta a unor personaje din zona conservatoare sau MAGA, precum // Asociat cu judecătorul suprem conservator Brett Kavanaugh. // sau Dana White, CEO-ul organizației de arte marțiale mixe UFC, și după un obligatoriu pelerinaj la // „Mark Zuckerberg dines with Donald Trump at Mar-a-Lago”, bbc.com // la fel ca toți șefii companiilor Big Tech. Și de o donație de // „Mark Zuckerberg’s Meta donates $1m to Trump fund”,, bbc.com //
Ca să fie și mai clar că Meta vrea să adreseze „îngrijorările conservatoare”, o dată cu anunțul schimbării politicii de verificare a informațiilor din SUA a venit și cel că echipele interne care scriu regulile comunității și verifică conținutul vor fi mutate din California, un stat democrat, în Texas, un stat conservator.
Nu este prea clar însă cum va afecta noua strategie din SUA situația Meta din Europa. Aici, compania trebuie să respecte Actul legislativ pentru serviciile digitale, ori eficacitatea notelor comunitare de pe X e deja // „Comisia deschide o procedură oficială împotriva platformei online X în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale”, ec.europa.eu // de Comisia Europeană.
CITEȘTE ȘI: Reușește UE să controleze giganții tech cu noile regulamente digitale?
Cum Meta are și ea probleme, în special în ceea ce privește // „Comisia deschide proceduri oficiale împotriva Meta în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale în legătură cu protecția minorilor pe Facebook și Instagram”, ec.europa.eu // există riscul ca soluția găsită pentru a le rezolva problemele politice din SUA să le amplifice pe cele din Europa. Dar asta e o problemă pentru mai târziu, când schimbările din SUA vor fi implementate și aici.