Foto: Innovation Labs

Innovation Labs, două zile care m-au convins că antreprenoriatul chiar nu doarme la Cluj-Napoca12 min read

De Răzvan Tîmpescu 04.04.2023

Innovation Labs e un pre-accelerator de idei de afaceri pentru studenți. Între 25 și 26 martie a avut loc și la Cluj-Napoca a unsprezecea ediție a evenimentului. Zeci de tineri au făcut noapte albă ca să-și prezinte conceptele în fața profesioniștilor din mediul de business.

Nu obișnuiesc să beau cafea, dar uneori îmi place să mă infiltrez în discuții cu ajutorul lichidului ăsta maro. „Și, tu în ce echipă ești?”, mă întreabă unul din studenți în timpul pauzei de după prezentările de la începutul zilei de sâmbătă. „Uh, sunt jurnalist”, zic, privind cu îngrijorare cum îi dispare dorința de a-mi povesti despre echipa din care făcea el parte.

Cu toate glumele deoparte, Innovation LabsSite oficial: innovationlabs.ro a fost foarte cool, chiar și pentru cineva care nu e neapărat absorbit pe deplin de bula culturii antreprenoriale. Faza inițială a evenimentului are loc anual și asincron în București și, de regulă, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. În prealabil, studenții din orașele respective își înscriu ideile de afaceri pe site-ul evenimentului, iar toată treaba de la fața locului are loc în două zile și o noapte lungă, pentru mulți dintre ei. De menționat e că anul acesta hackathon-ul de la Timișoara s-a desfășurat în același timp cu cel din Cluj.

Echipele și-au putut înscrie ideile într-una din cele nouă categorii ale evenimentului: Agriculture, Blockchain, Cybersecurity, DevTools, Digital Health, Lifestyle, Retail & Ecommerce, Smart City & Industry 4.0 sau Sustainability. De asemenea, ei au trebuit să se încadreze în una din cele trei tipologii de echipe, în funcție de componență și de experiența membrilor: start-up, scale-up sau spin-off.

Foto: Innovation Labs

Ce-i ăla hackathon?

Dacă te întrebi asta, probabil ești ca mine, ai mai auzit încoace și încolo de termenul ăsta, dar nu ai stat niciodată să-i dai un search. Dă-mi voie: un hackathon e un „social coding event”, adică un loc (și timp) în care mai mulți programatori sau persoane interesate (în cazul de față, studenți cu potențial de antreprenori) își dezvoltă proiectele ori ideile de afaceri. E un fel de wordplay pe cuvântul maraton – probabil ai prins ideea.

La prima numărătoare de sâmbătă, 25 martie, erau înscrise 46 de echipe. Fiecare a avut la dispoziție un minut pentru a-și prezenta ideea în fața unei audiențe pe care nu aș numi-o puțin intimidantă – CEOs, lectori universitari, fondatori ai unor companii de succes, profesioniști din sfera lumii de business. Chiar și așa, mai nimeni nu a dus o luptă prea mare cu emoțiile și conceptele au început să curgă – de la o platformă menită să reducă birocrația asociată cu crearea unui business (foarte meta, dacă mă întrebi) până la o rețea de biciclete electrice dockless care are de gând să se bată piept în piept cu Bolt și Lime.

Ulterior pauzei de care spuneam la început, a avut loc etapa de crowd voting, unde toți cei din audiență au avut ocazia să discute cu viitorii antreprenori detaliile afacerilor și să aleagă cinci echipe favorite. Într-un spirit foarte încurajator de fair-play, și echipele au avut la dispoziție un număr de voturi pe care să le acorde celorlalți.

Foto: Innovation Labs

Bine, și… hackathon-ul?

După ce toată lumea și-a exprimat voturile (și eu, da), au rămas numai 25 de echipe care au fost înscrise automat în hackathon-ul care a început după prânz, în jurul orei 14. Din acel moment, ele intrau într-o cursă contracronometru până a doua zi la ora 10:30, când urma să aibă loc sesiunea finală de pitching și deliberarea juriului. Oricât de mult mi-au plăcut toate ideile selectate, nu toate aveau să se califice în etapa finală a programului.

Norocoșii calificați în hackathon au avut ocazia și să fie mentorați de cei pe care îi menționam adineauri, reprezentați ai unor companii și instituții pe care le recunoști ușor; amintesc aici, printre altele, BRD – Société Générale, Orange, Carrefour, AROBS, Atos și UI Path, toate fiind și parteneri de business ai evenimentului.

După o după amiază și o noapte în care au profitat de feedback-ul primit pentru a-și îmbunătăți prototipurile sau ideile, duminică a avut loc momentul decisiv. Înainte de prezentările echipelor, a luat cuvântul și Sabin Sărmaș, Președintele Comisiei IT&C din Camera Deputaților, lucru care a mai destins atmosfera și care a accentuat importanța digitalizării și inovării la nivelul Clujului.

Odată începute pitch-urile, m-a bucurat și surprins să văd că unii dintre ei au reușit să-și schimbe radical prezentările într-un timp atât de scurt, lucru care dovedea că au absorbit foarte repede cunoștințele oferite de către mentori. Sesiunea finală de pitching a durat mai bine de două ore, fiecare echipă având la dispoziție trei minute pentru prezentare și două pentru sesiunea de întrebări din partea publicului.

Ce urmează?

După ultima deliberare a juriului, 16 echipe s-au calificat pentru faza următoare a programului, care constă în zece săptămâni de mentorat. Ei vor asista săptămânal la workshop-uri menite să le dezvolte ideile pentru momentul culminant al programului: Demo Day. 

Pe 29 mai, în București, echipele selectate în urma hackathoanelor din toată țara își vor susține ideea de produs în timpul unui pitch de două minute, primind astfel feedback valoros, dar și expunere media și acces la o audiență de aproximativ 600 de potențiali parteneri și investitori.

De la Cluj vor ajunge la Demo Day echipele Starphish, care vrea să rezolve problema phishing-ului, Project Console, o consolă pentru streameri, WalkMe, o aplicație destinată persoanelor nevăzătoare, AIDE, o bibliotecă medicală online, DreamWay, o aplicație de interpretare a viselor, Futureship, o platformă pentru studenții care caută joburi, GIGZ, o altă aplicație de joburi pentru studenți, Incorpo.ro, care-și propune să ajute străinii să-și deschidă o firmă în România, Office Revive, o aplicație ce încurajează cooperarea între colegii de birou, Respiro, o aplicație pentru îmbunătățirea sănătății mintale, Nixon Studio, care-și propune să folosească realitatea augmentată în retail, Reberia, o agenție de digitalizare destinată producătorilor, Ideafy, care își propune să împrietenească firmele software cu ONG-urile, NutriScan, care vrea să ajute restaurantele să pună informații nutriționale în meniu, Dash, care vrea să umple Clujul de biciclete electrice, și HabitMon, o aplicație ce vrea să ajute utilizatorii să nu mai procrastineze.

Am observat în timpul prezentării de sâmbătă că în sală erau prezenți și reprezentanți ai unui startup clujean „alumnus” al programului, cei de la Linnify, care la ultima mea verificare înregistrau un turnover cu șase zerouri. M-aș hazarda să zic că nu mi se pare de neimaginat cum mulți dintre cei pe care i-am văzut weekend-ul trecut vor atinge aceeași performanță, însă miezul evoluției lor la Innovation Labs rămâne să-l vedem în mai.



Text de

Răzvan Tîmpescu

Este absolvent de jurnalism și fan al zicalei cu buturuga mică. Se consideră un mândru reprezentant al generației Z. Îi este frică de păianjeni și bătrânețe.

MEDIU|SOLUȚII

Dincolo de pubelă: o a doua viață pentru biodeșeuri

De
Orașele din Europa conlucrează cu cercetătorii pentru a transforma deșeurile organice, cum ar fi zațul de cafea, în bunuri valoroase.
TEHNOLOGIE|FYI

Slow Forward: Fără TikTok în Montana și fără Bard în Europa, semene rele pentru internetul global? 

De
Plus: Netflix interzice partajarea parolelor în România, Google a lansat un telefon pliabil, Twitter va avea un nou CEO, iar aplicația Docs va folosi (la un moment dat) AI. 
TEHNOLOGIE|TURNING POINT

Deepfake vs. politică. Alegerile din Turcia, primul scrutin major din noua eră AI.

De
Temerile că imaginile și video-urile modificate de AI vor duce dezinformarea politică la un alt nivel dau semne că încep să se adeverească. Exemple: alegerile prezidențiale din Turcia, dar și reacțiile bursei la niște clipuri false virale.
SPAȚIU|SOLUȚII

Pe piața înfloritoare a sateliților, micro-rachetele sunt următoarea evoluție semnificativă

De
Tot mai mulți sateliți miniaturali sunt lansați în fiecare an, ceea ce duce la creșterea cererii pentru rachete mai mici.