Oscar 2025: Cât de mult AI e prea mult pentru Hollywood?15 min read

Conan O’Brien a început decernarea Premiilor Oscar 2025 prin a spune că „nu am folosit AI-ul pentru realizarea acestui show”. Gluma ascunde însă angoasa tot mai prezentă a noilor tehnologii care planează asupra industriei cinematografice.

Pe 4 mai 2023, sindicatul scenariștilor americani// Writers Guild of America, wga.org // a declanșat o grevă prin care cerea marilor studiouri și platforme de streaming creșterea remunerațiilor și a contribuțiilor la sistemul de sănătate și fondul de pensii. Aceasta a fost susținută și de un număr important de actori și a durat 148 de zile, devenind astfel a doua cea mai lungă întrerupere a lucrului din industria americană de film și televiziune. Dar banii nu erau singura problemă. Un element-cheie al negocierilor era legat de reglementarea inteligenței artificiale generative în procesul creativ.

Tema mașinilor inteligente care devin autonome și amenință umanitatea nu e nouă, dar până la un scenariu de tip Terminator, creatorii de la Hollywood au de-a face cu o frică mult mai palpabilă, comună și altor industrii: cum va influența evoluția accelerată a noilor tehnologii piața muncii? 

AI-ul generativ nu se limitează la scrierea de scenarii. El este deja utilizat în majoritatea etapelor producției cinematografice, de la generarea de storyboard-uri, editarea de scenarii, designul de costume, efectele vizuale, dublaj și chiar în editare. Discuția despre folosirea AI-ului nu ține însă doar de problema pierderii joburilor, ci și de integritatea artistică: „Mai poate fi numit film dacă nu e făcut integral de oameni?”, s-au întrebat unii.

În urma grevei, sindicatul a reușit să obțină concesii// „Writers’ strike: What happened, how it ended and its impact on Hollywood”, latimes.com // în privința tuturor revendicărilor cerute, inclusiv protecții asupra inteligenței artificiale. Studiourile nu vor putea folosi noile tehnologii pentru a scrie scenarii sau a edita unele scrise în prealabil de un scenarist, iar conținutul generat nu poate fi considerat „material sursă” – ca un roman sau piesă de teatru, de exemplu –, așa că, momentan, ChatGPT nu va avea prea curând șanse la un Oscar. 

Cu toate astea, scenariștii se pot folosi de AI după cum doresc – practic, controlul tehnologiei a rămas la latitudinea lor, și nu a studiourilor, care vor fi nevoite să dezvăluie unui scriitor dacă orice materiale au fost generate astfel. Situația e însă departe de a fi rezolvată, iar asta s-a văzut cel mai clar în campania de promovare a filmelor de la cea de-a 95-a gală a premiilor Oscar, care și-a anunțat câștigătorii pe 2 martie.// „Oscars 2025: ‘Anora’ cleans up, Adrien Brody and Zoe Saldana make history”, cnbc.com //

Folosirea AI-ului, noua centură de castitate de la Hollywood

Chiar dacă mulți profesioniști din industria cinematografică se folosesc de inteligența artificială,// Mai precis, 48%, conform unor cercetări din 2023, researchgate.net // majoritatea nu recunosc asta, de frica unor represalii. De exemplu, unul dintre cele mai apreciate filme ale anului trecut, The Brutalist, nominalizat la zece categorii la Oscar, a fost aspru criticat după ce editorul Dávid Jancsó a declarat într-un interviu// „‘The Brutalist’ Sparks Backlash After Editor Reveals Use of AI in Dialogue and Buildings, but Says It’s ‘Nothing That Hasn’t Been Done Before’, variety.com // că s-a folosit de tool-urile AI ale companiei ucrainene Respeecher pentru a ajusta pronunția în limba maghiară a lui Adrien Brody și Felicity Jones. 

„Actorii au lucrat luni de zile cu profesoara de dialect Tanera Marshall pentru a-și perfecționa accentele. Tehnologia Respeecher a fost utilizată doar în editarea dialogului în limba maghiară, pentru a rafina anumite vocale și litere pentru acuratețe. Nu s-a schimbat niciun dialog în limba engleză. Acesta a fost un proces manual, realizat de echipa noastră de sunet și Respeecher în post-producție”, a declarat acesta. „Scopul a fost să păstrăm autenticitatea performanțelor lui Adrien și Felicity într-o altă limbă, nu să le înlocuim sau să le modificăm, și a fost realizat cu cel mai mare respect pentru meserie.”

Conform lui Cyril Holtz,// „CanneS Technique – Emilia Perez, Les enjeux de la post production son d’une comédie musicale”, youtube.com // inginerul de mixaj al filmului Emilia Pérez, Respeecher a fost utilizat și pentru îmbunătăți vocea protagonistei din musicalul, nominalizat la 13 categorii. 

A Complete Unknown, filmul biografic despre Bob Dylan, a fost și el ajutat de AI pentru efecte vizuale, iar Dune: Part 2 a folosit modelul de machine learning Nuke CopyCat pentru a face ochii fremenilor albaștri. După cum spunea și Dávid Jancsó în controversatul interviu, nu e nimic care nu s-a mai făcut până acum, e vorba doar de eficientizarea unor procese de lucru care ar fi necesitat mai mult timp sau un buget mai mare.

După ce realizatorii acestor patru filme nominalizate la Oscarurile de anul acesta la categoria „Cel mai bun film” au recunoscut imixtiunea AI, polemicile în jurul subiectului vor conta probabil la stabilirea noilor reguli ale Academiei Americane de Film, care ar urma să fie publicate în aprilie și ar putea impune obligativitatea menționării acestui aspect pe viitor. Până atunci, unii duc lucrurile la extrem și organizează chiar festivaluri care interzic filmele cu AI.// “Raw & Real”: Justine Bateman Launches No AI Allowed Film Festival For 2025; Submissions Open Next Week”, deadline.com //

Cine a pus AI-ul în film?

În anii 1920, cinematografia era dominată de filmele mute, acompaniate de muzică live și intertitluri. Totul s-a schimbat radical în 1927, când The Jazz Singer a introdus sunetul sincronizat și a inaugurat astfel era filmului sonor. Implicațiile asupra industriei au fost enorme. Mulți actori și-au pierdut joburile pentru că vocile lor nu corespundeau cu așteptările publicului sau erau obișnuiți cu un stil mult prea teatral, iar orchestrele care acompaniau proiecțiile au devenit inutile. Mulți cineaști care vedeau filmul mut ca pe forma cea mai pură de expresie vizuală, printre care Charles Chaplin, au deplâns moartea „artei cinematografice”. Sună cunoscut?

O a doua revoluție majoră din industrie a venit odată cu apariția CGI-ului// Computer-Generated Imagery, techtarget.com // care a fost folosit prima dată în Westworld – nu serialul HBO, ci filmul din 1973// Vezi trailerul pe youtube.com // –, înainte să creeze o adevărată revoluție în blockbusteruri ale anilor 1990, precum Jurassic Park. George Lucas, care a fost criticat deseori pentru că filmele lui „nu sunt reale” are și un răspuns pentru asta: nicio lume prezentată într-un film nu e cu adevărat reală. Până la urmă, de ce ar fi ajutorul dat de inteligența artificială mai lipsit de autenticitate decât un actor care se preface că e fugărit de un extraterestru în fața unui green screen?

Long story short, industria cinematografică a fost întotdeauna un teren fertil pentru inovație, dar și pentru controverse legate de noile tehnologii. AI-ul este doar cea mai recentă schimbare care provoacă dezbateri intense, dar de data aceasta, impactul ar putea fi mai profund decât în orice revoluție anterioară. Spre deosebire de introducerea sunetului sau a CGI-ului, această tehnologie nu se limitează la a îmbunătăți aspecte tehnice ale producției, ci amenință să redefinească complet modul în care filmele sunt concepute, realizate și chiar percepute de public.

Practic, AI-ul revine la o întrebare veche de când cinemaul: unde se termină tehnologia și unde începe arta? Dacă un actor joacă într-un film și apoi i se ajustează vocea cu AI ca să sune mai autentic, e asta o trădare a artei actoricești sau doar un fine tuning? Dacă AI-ul poate genera scenarii, dar acestea sunt ulterior rescrise de un scenarist uman, cine este adevăratul autor al poveștii?

Un aspect esențial al dezbaterii este, ca și alte domenii impactate de noile tehnologii, lipsa de transparență. Dacă înainte îți puteai da seama destul de ușor ce e real și ce e CGI, acum nu mai este atât de evident unde începe și unde se termină intervenția umană. Această ambiguitate alimentează neîncrederea și pune presiune pe studiouri să fie mai deschise în privința utilizării inteligența artificială și a potențialelor biasuri pe care aceasta ar putea să le aibă. 

Greva din 2023 a arătat că și cu, și fără AI, industria cinematografică e marcată de inegalități care datează cu mult timp înainte de evoluția galopantă a tehnologiei. Dar atât timp cât profesioniștii vor fi prioritizați în fața algoritmilor, noile jucării nu vor distruge cinemaul, ci dimpotrivă, ar putea să-l facă mai interesant. Eu unul abia aștept un film de Radu Jude făcut cu AI.