Tesla
Pentru Musk, distopiile sunt planuri de viitor, nu avertismente17 min read
M-am uitat la lansarea ultimelor concepte Tesla și nu știu dacă-mi doresc viitorul pe care-l visează Elon Musk.
Ok, înțeleg. Tehnologia de azi n-ar fi fost la fel fără Elon Musk. E indubitabil. Tesla, SpaceX sau StarLink înseamnă enorm pentru mașinile electrice, explorarea spațială și internetul prin satelit. Musk e un investitor inspirat, dar și un ins incapabil să stea în afara luminii reflectoarelor mai mult de 24 de ore. Este probabil cel mai bun specialist în stunturi publicitare din ultimul deceniu. Și e ajutat și de o bază de fani dispusă să-l declare // Greatest Of All Time, cel mai bun din toate timpurile // sau „investitorul mileniului”, cum doar Steve Jobs a mai avut în acest secol.
Și totuși, e ceva ciudat și, aș zice, periculos în viziunea lui Musk asupra viitorului. Ceva ce se vede în recentul eveniment Tesla. Afaceristul a prezentat trei concepte de produs despre care nu se știe când vor ajunge pe piață, în ce formă și dacă vor interesa pe cineva chiar atât de mult pe cât își închipuie: Robotaxi, o mașină fără șofer, volan și cu doar două locuri, Robovan, un microbuz cu garda la sol a unui Lamborghini, și robotul Optimus, despre care s-a aflat destul de repede că, deși mergea singur, vorbea și făcea orice altceva (precum servitul băuturilor) doar // „Yes, there were humans controlling Tesla’s bartending robots behind the scenes”, businessinsider.com //
Evenimentul a „impresionat” atât de tare investitorii încât // „Tesla stock sell-off after robotaxi event could be just the beginning, pros warn”, yahoo.com // Aș spune că pe bună dreptate, pentru că întreaga acțiunea arăta precum scenariul prost al unui film ce combină The Stepford Wives cu Westworld, de te întrebi dacă nu cumva în spatele fumului și oglinzilor prezentării nu erau înlocuiți participanții la eveniment cu roboți mult mai performanți decât ar putea fi Optimus vreodată.
Da’ cine v-a lucrat aicea?
E ceva cringe în estetica noilor concepte Tesla, ceva distopic, de l-a făcut pe regizorul Alex Proyas (I, Robot), care tocmai lucrează la o adaptare a // Piesa scrisă în 1920 de Karel Čapek care a folosit pentru prima dată cuvântul „robot”. // să-și // Într-o postare pe x.com // Vine și în siajul eșecului numit Cybertruck, o mașină creată pentru universul Mad Max, nu pentru lumea din 2025.
Iar asta se adaugă viziunilor tot mai cringe ale liderului Tesla, în subconștientul căruia par să se fi lipit destul de multe preconcepții în tinerețea petrecută într-o Africă de Sud segregată rasial care ies încet la suprafață. De la preluarea Twitter-ului, în 2022, // De pe, desigur, x.com // tot felul de păreri absolut bizare.
Adesea pentru că noul șef a ceea ce e acum X a ales să amplifice conturi care de care mai ciudate și extremiste, dar de multe ori chiar din gura sa. Alinierea în spatele lui Donald Trump, // Și producătoare de meme, youtube.com // era deja obligatorie, după ce // „Elon Musk’s Offer to Father a Child With Taylor Swift Elicits Disgust: ‘You’re Creepy. Full Stop’”, variety.com // a descoperit brusc că // „Elon Musk Issues Birth Rate Warning: ‘Mass Extinction’””, newsweek.com // și a pus la îndoială // „Elon Musk Keeps Spreading a Very Specific Kind of Racism”, motherjones.com //
Și nu e doar asta. Ca și prietenul și cofondatorul PayPal, Peter Thiel, Musk are o viziune libertariană asupra lumii, una în care doar cei care îndrăznesc să încalce regulile duc omenirea mai departe – există o cantitate tulburătoare de texte pe tema „Elon Musk salvează lumea” pe internet.
Iar felul în care o poate face e, din perspectiva sa, prin crearea unor corporații ultraputernice, care nu trebuie să respecte regulile – a se vedea atitudinea inițială față de Brazilia care a dus la suspendarea X. E drept că Musk // „Brazil lifts ban on Musk’s X after it pays $5m fine”, bbc.com // la fel cum e mielușel când vine vorba de dictaturi adevărate, dar atitudinea rămâne.
Așa că nu poți să nu te întrebi care sunt scopurile lui reale.
Acolo unde un optimist vede roboți care o să facă munci grele, oare Musk nu vede instrumente care să țină săracii – și, desigur, emigranții – departe de bogați? Unde optimistul vede un microbuz fără șofer, poate că Musk vede privatizarea transportului în comun.
Poate că-s speculații, dar, la urma urmei, Musk a privatizat deja spațiul cosmic.
Câteva reușite mai clare decât robotaxiul
Paradoxul face ca în aceeași lună cu evenimentul Tesla, o altă companie a lui Musk, SpaceX să aibă două realizări notabile. Compania a reușit să „prindă” boosterul Super Heavy, la aterizare, loc pe platformă, // „SpaceX catches giant Starship booster with ‘Chopsticks’ on historic Flight 5 rocket launch and landing (video)”, space.com // și să lanseze cu ajutorul unei navete Falcon Heavy // „NASA and SpaceX’s Jupiter Moon Mission Europa Clipper Lifts Off”, cnet.com //
Realizările SpaceX sunt impresionante, dar nu trebuie uitat că vin într-un context în care, // „Critical report warns NASA is underfunded and its future is at risk”, pbs.org // NASA a fost practic forțată să se îndrepte către piața privată. Practic, a subvenționat această piață ca să-și poată continua misiunile, iar Musk (și Bezos) și-au construit companiile (și) pe banii statului.
Beneficiarii acestor fonduri le-au folosit însă în propriul interes. Și uite așa, spațiul se îndreaptă, cu pași mărunți, spre lumea corporațiilor ce exploatează asteroizi din The Expanse decât spre // „Humanist Hero: Gene Roddenberry”, humanists.uk // Omenirea din Star Trek nu va exista vreodată. Oricât s-ar chinui unii să creeze reguli, economia și // „One-Way Ticket to Mars: The Privatization of the Space Industry and its Environmental Impact on Earth and Beyond”, northwestern.edu //
Știu că acum nu pare neapărat așa, mai ales că momentan SpaceX pune în mișcare misiuni științifice care poate că ar fi fost amânate decenii, alimentează Stația Spațială și // „Stranded Astronauts Will Arrive Home in 2025 Thanks to SpaceX Dragon Spacecraft”, cnet.com // însă nu trebuie să te uiți decât la subsidiara // Detalii pe starlink.com // și cei // „Starlink satellites are disrupting cosmic studies”, astronomy.com // ca să-ți dai seama că lucrează și pentru buzunarele lui Musk și a acționarilor.
E aproape fascinantă ușurința cu care afaceristul sud-african a pus mâna pe spațiul cosmic.
Musk e doar vârful aisbergului
Acum, Musk nu e singurul personaj ciudățel din lumea tech, deși e totuși singurul care // „Musk vs Zuckerberg: Chronicle of an aborted fight”, lemonde.fr // – care parcă e mai puțin toxic de când a decis să facă AI-ul de la Meta open source. De fapt, Silicon Valley-ul atrage genul de personaje cărora le place să viseze măreț, să promită marea cu sarea și să livreze poate 10% din ce promit. Iar genul acesta de personaje atrag fani, genul de fani care te declară GOAT și îți cresc cota fără prea mult efort, odată pornit bulgărele. Uneori nu iese bine, ca în cazul lui Sam Bankman Fried sau Elizabeth Holmes, alteori cărțile se aliniază aproape perfect, ca la Sam Altman sau Musk.
Fanii însă funcționează ca un cult, // „How Did Silicon Valley Turn into a Creepy Cult?”, honest-broker.com” // Iar viziunile multora dintre idoli // „Silicon Valley’s Strange, Apocalyptic Cult”, mindmatters.ai // mai apropiată de fanteziile lui Erich von Däniken decât de optimismul lui Carl Sagan. America, care a dat mii de culte religioase, profeți călători și mișcări hippie nu putea să nu creeze variații a acestor fenomene în jurul tehnologiei.
Dacă ar fi să spun că Musk e priceput la ceva, e la crearea unui cult al personalității. Iar asta-i aduce apărători pe gratis. Fanii sunt alimentați de succese, pe care le exagerează chiar ei, nu-i nevoie de comunicate bine scrise, și tot fanii ascund eșecurile sub preș. Ba chiar le transformă în succese – destui pun pe seama lui Musk succesul OpenAI, pentru că a investit inițial, deși n-a reușit să-i vadă potențialul și s-a retras.
Așa că, da, poate că lumea viitorului va fi construită de Musk și oameni ca el, dar asta nu înseamnă că viitorul acela va fi în totalitate unul de dorit. Mișcându-se repede și spărgând lucruri, s-ar putea ca lucrurile sparte să fie jobul, economiile sau siguranța și libertatea ta. Când Larry Ellison, fondatorul Oracle, îți vinde supravegherea permanentă drept ceva pozitiv, care // „Larry Ellison predicts rise of the modern surveillance state where ‘citizens will be on their best behavior’”, fortune.com // poate e bine să fii mai circumspect în a-i da prea multă încredere unui vizionar cu tricou și blugi, oricât de cool s-ar vrea.
Let that sink in!