Premieră medicală: rinichi pentru transplant, transportat cu drona10 min read

De Monica Georgescu 06.05.2019, ultima actualizare: 03.06.2019

Dronele sunt cele mai cool jucării ale momentului, mașinuțele teleghidate ale erei noastre. Și, mulțumită evoluției fulminante a tehnologiilor de miniaturizare, devin din ce în ce mai accesibile. Acesta este motivul pentru care copii din întreaga lume (cu vârste între 10 și… 40 de ani) au primit anul trecut de la Moș Crăciun o dronă. Însă nouă ne plac dronele și pentru potențialul lor uriaș.

Nu-ți trebuie foarte multă imaginație pentru a găsi utilizări noi acestor aparate de zbor fără pilot. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, dronele ar putea să-ți livreze rapid pizza sau comenzile online, ar putea să facă transporturi în zone afectate de conflicte sau de dezastre naturale, sau în care oamenilor le este greu să ajungă, ar putea livra medicamente și ajutoare umanitare și, de ce nu, organe pentru transplant.

Acest viitor este mai aproape azi decât a fost vreodată. La sfârșitul lunii aprilie, cercetătorii și inginerii de la Universitatea din Maryland (Baltimore), Statele Unite, au folosit pentru prima dată o dronă special echipată pentru a livra un rinichi pentru transplant de la Facultatea de Medicină la Centrul Medical al Universității, unde chirurgii au efectuat operația de transplant. Beneficiarul a fost o pacientă în vârstă de 44 de ani, care aștepta un rinichi de opt ani.

Dotări speciale

Cercetătorii si inginerii de la Universitatea din Maryland au proiectat și construit o dronă special echipată pentru a putea transporta în condiții de siguranță un organ pentru transplant. Dotată cu opt rotoare pentru un plus de stabilitate în zbor, drona este echipată cu un sistem special care monitorizează viabilitatea organului transportat. Acest sistem este proiectat pentru a monitoriza în timp real și a menține constante: temperatura la care este transportat organul, presiunea barometrică, precum și gradul de vibrație și nivelul turbulențelor la care este expus în zbor.

În acest fel, persoana care controlează de la distanță drona poate interveni și modifica traseul, altitudinea sau viteza la care vehiculul zboară dacă observă modificări care pot periclita integritatea organului transportat. În același timp, informații relevante despre starea organului transportat sunt trimise in timp real și chirurgilor care așteaptă la sol, pentru ca aceștia să poată lua rapid măsurile necesare.

© University of Maryland Medical Center

Un zbor scurt, un pas mare

Deși a intrat în istorie, acest prim transport al unui organ pentru transplant cu drona a fost pe o distanță foarte scurtă – aproximativ 5 kilometri – și a durat doar câteva minute. Niciuna din părțile implicate în această premieră medicală nu a vrut să-și asume riscuri suplimentare, iar asta era de așteptat.

Da, a fost un zbor scurt, dar a însemnat un pas important pentru medicină. În viitor, aparate de zbor fără pilot ar putea transporta organe pe distanțe mult mai lungi, pentru a da mai multor persoane o șansă la o nouă viață. Oamenii de știință și inginerii mai au mult de muncă până a ajunge acolo, însă primul pas a fost făcut deja: s-a demonstrat că un organ poate fi transportat cu ajutorul unui vehicul fără pilot și că organul poate fi menținut viabil pe parcursul călătoriei. E un lucru foarte important în contextul în care, în întreaga lume, organele de donat sunt mult mai rare decât numărul persoanelor care au nevoie de un transplant.

Contra-cronometru

Organele pentru transplant sunt foarte fragile și nu pot „supraviețui” mult timp în afara corpului după ce au fost recoltate. Plămânii și inimile sunt cele mai fragile – acest organe rămân viabile doar patru până la șase ore după recoltare, ceea ce limitează foarte mult posibilitatea de a găsi în timp util (și la o distanță mică) un pacient compatibil. Asta restrânge foarte mult aria geografică unde un pacient compatibil este căutat atunci când există un organ pentru transplant. Rinichii sunt mai rezistenți – ei rămân viabili până la 48 de ore după recoltare, ceea ce înseamnă că pot fi transportați pe distanțe mai lungi, până la un pacient compatibil. Desigur, cu cât operația de transplant se poate face mai rapid după recoltarea organului, cu atât șansele de succes sunt mai mari.

Pe distanțe scurte, organele sunt transportate cu ambulanța. Pe distanțe mai lungi, medicii pot recurge la transport cu elicopterul sau chiar cu avionul, pe rute comerciale. În toate aceste circumstanțe, este o cursă contra cronometru și un joc al șanselor – pacientul compatibil cu organul donat nu trebuie să se afle prea departe, altfel nu va putea beneficia de operația salvatoare.

Lucrurile se complică și mai mult atunci când pacientul care așteaptă un organ compatibil nu se află într-un oraș mare, deservit de un aeroport – atunci șansele sale de a beneficia de operația salvatoare scad și mai mult. Obiectivul principal al cercetătorilor de la Universitatea din Baltimore a fost de a dezvolta o soluție care, odată perfecționată, să dea o șansă în plus la viață celor care așteaptă de mulți ani un organ compatibil.

Desigur, suntem încă departe de o lume în care drone-ambulanță să bâzâie constant pe cer. Însă așa cum fiecare călătorie – oricât de lungă – începe tot cu un prim pas, tot așa orice inovație care are potențialul de a schimba în viitor lumea și lucrurile așa cum le știm trebuie să aibă un început, oricât de modest.

SĂNĂTATE|OVERVIEW

La 100 de ani de la descoperirea vaccinului împotriva tuberculozei, România e pe podiumul UE la incidența bolii la copii

De
Albert Calmette și Camille Guérin au înregistrat primul succes în imunizarea împotriva tuberculozei în anul 1906, când, cu ajutorul unei tulpini atenuate a bacilului tuberculozei bovine, au creat un vaccin pe care l-au numit vaccinul BCG. Acesta a fost folosit pentru prima dată la oameni în anul 1921 în Franța, însă pe scară largă de-abia după cel de-al doilea război mondial și doar în SUA, Marea Britanie și Germania.
SĂNĂTATE|OVERVIEW

În urma infecției cu HPV, 5 femei mor zilnic în România de cancer de col uterin, deși nu ar trebui

De
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea provocate de cancerul de col uterin. Vaccinul anti-HPV şi screening-urile l-ar putea eradica. 
SĂNĂTATE|OVERVIEW

Nas înfundat, ochi înroșiți, gât inflamat. Sezonul alergiilor e tot mai lung

De
Alergia este cea mai frecventă boală cronică din Europa, iar rinita alergică afectează până la 30% din populația lumii. În plus, schimbările climatice și poluarea adâncesc problema. 
SĂNĂTATE|SCI-FACTS

7 boli care ar putea produce următoarea pandemie

De
Progresul medicinei face ca multe boli mortale în trecut, să fie acum prevenite. Dar încă lipsesc soluțiile pentru alte boli potențial letale, care s-ar putea răspândi pentru a deveni pandemii precum COVID-19.