PS5 Pro arată că jucătorii sunt cei care au pierdut războiul consolelor46 min read

Practicile tot mai agresive la care Sony își supune propriii consumatori și-au atins apogeul cu PS5 Pro: o consolă care n-are motive să fie atât de scumpă sau să fie vândută pe bucăți, dar care nu are niciun rival.

Dacă în urmă cu câțiva ani simpla menționare a consolelor de jocuri video pornea certuri pasionante (și de multe ori toxice) între susținătorii PlayStation și Xbox, suficient de relevante cât să fie subiectul câtorva episoade din South Park,// În episodul-dublu Black Friday, din sezonul 17, imdb.com // acest „război” este, în 2024, o cursă cu un singur participant. PS5-ul are vânzări globale aproape duble față de Xbox Series X/S, iar decalajul de vânzări devine tot mai mare cu fiecare trimestru.//„Analysts: PS5 Outsold Xbox Almost 5 To 1 This Past Quarter”, forbes.com //

Decalajul s-a văzut, cel mai bine, pe 10 septembrie, când Sony și-a dezvăluit varianta de consolă „mid gen”// O practică începută în generația anterioară, în care producătorul scoate la vânzare o variantă cu hardware mai puternic al consolei de bază, capabilă de performanță mai bună în jocuri //  PS5 Pro, în timp ce Microsoft nu dă impresia că ar urma să anunțe vreo variantă mai puternică de Xbox Series X/S în curând, în ciuda unor scurgeri de informații neconfirmate din 2023.//„Xbox Next-Gen Console Confirmed, Will be ‘Largest Technical Leap in a Hardware Generation’”, ign.com //

Felul în care a fost lansat PS5 Pro a arătat cât de neoportună este această situație pentru pasionații de gaming. Sony a anunțat un preț extrem de ridicat, pentru îmbunătățirile marginale pe care le-a prezentat, și va vinde separat componente care erau prezente în pachetul PS5 de bază.

Este asta o surpriză neplăcută și o trădare bruscă a încrederii consumatorilor care au propulsat Sony peste rivalii de la Microsoft? Nu, pentru că astfel de „surprize” au devenit un modus operandi pentru Sony în ultimii ani.

Sony

Upgrade-uri vizibile cu binoclul

După tradiția din ultimul deceniu, PS5 Pro a fost dezvăluit într-un showcase pe  YouTube //Poate fi urmărit pe youtube.com// de Mark Cerny, consultantul independent care este, de la PlayStation Vita încoace, lead designer pe partea de hardware a consolelor Sony. Explicația pe care acesta a oferit-o pentru nevoia unui PS5 Pro are la bază o statistică chiar interesantă: conform datelor Sony, atunci când sunt puși să aleagă între moduri grafice care oferă o performanță superioară, de obicei crescută la 60 FPS, sau o calitate a imaginii mai bună, trei sferturi dintre jucători aleg modul performanță. Așa că PS5 Pro își propune să garanteze acel standard de 60 FPS și să facă cât mai puține concesii în materie de grafică.

S-a vorbit, în acest sens, despre creșterea capacităților de procesare grafică – în special din cauza jocurilor tot mai numeroase care folosesc ray tracing-ul pentru iluminare – și despre noua tehnologie de upscaling// Soft-urile de upscaling randează jocul la o rezoluție inferioară și folosesc algoritmi AI pentru a reconstrui imaginea la rezoluția dorită, oferind o performanță mai bună în situații în care hardware-ul este taxat la maximum. // PSSR (PlayStation Spectral Super Resolution), care va fi folosită exclusiv de PS5 Pro. Aceasta este răspunsul Sony la tehnologiile similare de la Nvidia (DLSS) sau AMD (FSR), dar firma folosește tactica enervantă a primilor de a nu o face disponibilă pe hardware deja lansat. Sigur, acestlucru ar putea fi explicat de adăugarea unor capacități speciale de procesare a AI-ului, similare Tensor Core-urilor din plăcile NVIDIA; Cerny a făcut o referință vagă în acest sens, însă Sony nu a publicat încă specificațiile tehnice complete pentru PS5 Pro.

Comparațiile cu PS5-ul au fost făcute pe jocuri precum The Last of Part Two Remastered, Spider-Man 2 sau Ratchet & Clank: Rift Apart, pentru că Sony nu are programat pentru lansare vreun titlu mare  pe care să-l folosească pentru marketing. Nu prea erau diferențe majore în gameplay-ul arătat, iar îmbunătățirile s-au putut observa doar atunci când imaginea a fost mărită pentru a evidenția detalii specifice. PS5 Pro randează mult mai bine diverse elemente de distanță, care în prezent sunt suprimate de limitele de distanță până la care jocurile randează diverse elemente (precum iluminarea, umbrele detaliate sau texturile de calitate înaltă), care au un cost de procesare ridicat, sau de erorile de procesare ale algoritmilor de upscaling.

Dar dacă trebuie să-i spui unui potențial cumpărător „poți vedea diferențele doar dacă dai zoom-in”, nu e chiar cel mai convingător pitch. Însă nu e o problemă exacerbat de mare – Sony poate fi scuzat dacă PS5 Pro va ajunge să garanteze un 60 FPS stabil fără a mai face compromisuri majore la nivel de calitate a imaginii. Până la urmă, variantele mid-gen ale consolelor sunt, de regulă, promovate pentru gamerii entuziaști, care vor să aibă la dispoziție cea mai bună variantă grafică a jocurilor până la lansarea următoarei generații. Nimic wow, dar destul pentru ca un PS5 Pro să-și justifice existența.

Și apoi a venit anunțul prețului.

Sony

Vând consolă, pe bucăți

Nu e o surpriză că PS5 Pro are un preț mai mare decât a avut PS5 la debut. Sub pretextul inflației, PS5-ul a fost prima consolă pentru care a Sony a crescut prețul variantei de bază de când s-a lansat, în diverse regiuni; în Europa, prețul de retail al variantei cu disc a fost crescut, în 2022, de la 499 de euro la lansare la 549 de euro.

Dar nu am văzut vreo predicție care să ghicească magnitudinea scumpirii în cazul noii console. În SUA, PS5 Pro va costa 700 de dolari, în timp ce europenii vor trebui să scoată 800 de euro din buzunare. Diferența s-ar datora faptului că, în SUA, taxele se adaugă la punctul de vânzare; însă și asta e o practică diferită de PS5, ale cărui variante au costat, la lansare, aceeași sumă, indiferent dacă era vorba de euro sau dolar.  Pusă în perspectivă, dacă iei în calcul inflația istorică, e a doua cea mai scumpă consolă lansată vreodată de Sony, game după infamul PlayStation 3.

Dacă ți s-ar spune doar prețul și niciun alt detaliu, te-ai gândi instant că Sony ar trebui să adauge ceva extra în cutie pentru a face oferta mai atractivă. Poate varianta DualSense Edge a controllerului de PS5, fabricată din materiale mai bune și aparent mai durabilă?

Nici vorbă de așa ceva. PS5 Pro vine la pachet doar cu un DualSense normal și cablurile aferente, și fără componente care se vând în pachetul actual de PS5. De exemplu, unitatea optică Blu-Ray – dacă vrei să rulezi variantele pe disc ale jocurilor, trebuie să o achiziționezi separat. Nici măcar standul din imaginile promoționale, pe care poți așeza consola vertical, nu este inclus în cutie și trebuie cumpărat separat, pentru că cineva de la Sony s-a gândit să-i adauge un inel metalic și un preț de 30 de euro. În momentul de față, dacă vrei un PS5 Pro cu tot ce vine într-o variantă standard de PS5 cu disc, ar trebui să plătești 920 de euro.

E un preț care se duce periculos de aproape de un PC de gaming performant. Și e mai mult decât dublul prețului de lansare al lui PS4 Pro, din 2016. Acesta din urmă, pentru 399 de euro, aducea îmbunătățiri mult mai semnificative față de PS4, care includeau îmbunătățiri pe partea de memorie și procesor, lucruri care nu au fost anunțate la PS5 Pro.

E adevărat că există factori obiectivi care ar putea fi blamați pentru creșterea de preț. Era cunoscut de mult, de exemplu, că Sony nu obține foarte mult profit de pe urma consolelor în sine (iar în unele cazuri au fost produse, asumat, pe pierdere),// „Sony’s $499 PS5 is no longer selling at a loss”, theverge.com // ci își obține marja de profit din vânzări de abonamente, jocuri, microtranzacții și periferice.

E la fel de adevărat că prețurile componentelor electronice au crescut,// „Rising metal prices could mean more expensive laptops, PC parts, and other electronics in the near future”, tomshardware.com // din cauza inflației globale sau a diverselor penurii, exacerbate pe perioada pandemiei, ceea ce a contrabalansat ciclul normal al costurilor de fabricare pentru o consolă (de obicei, pe parcursul unei generații de console, aceasta devine mai ieftin de fabricat odată cu eficientizarea procesului de producție sau ieftinirea componentelor).

În același timp, PS5-ul este, de departe, cea mai profitabilă consolă lansată vreodată de Sony, fapt confirmat chiar de către gigantul tech acum câteva luni. // „Sony Says PlayStation 5 Generation Is Its Most Profitable Console Generation to Date”, ign.com // În doar trei ani, PS5-ul a egalat nivelul de încasări al întregii perioade în care PS4 a fost flagship și, strict din vânzările de console, a adus mai mult profit. Mai important, de la lansarea noii generații, încasările adiționale de la deținătorii de console crescut cu 12% (ceea ce înseamnă că utilizatorii au cheltuit mai mult pe jocuri, abonamente sau periferice).

Sony

Dai un ban, dar că știi că nu primești nimic în plus

Problema nu e nici măcar una legată de prețul în sine, ci de practicile pe care Sony le-a adoptat în ultimul timp: scumpește produse și servicii, dar asta nu se transpune în valoare adițională pentru consumator.Ba chiar, în unele cazuri chiar pierde din beneficiile pe care le are în prezent. La PS5 Pro, primești hardware ceva mai bun, dar dacă nu dai bani în plus pe unitatea optică, nu mai poți cumpăra jocuri second hand, adică singura alternativă la marketplace-ul digital peste care Sony are monopol. OK, asta se întâmplă deja cu varianta digitală de PS5, dar măcar acolo explicația e că prețul de bază e mai mic.

Un alt exemplu a apărut chiar cu o zi înainte de showcase-ul PS5 Pro: atunci, Sony a mărit prețul pentru variantele de bază ale controllerului DualSense cu 5 dolari/euro/lire.//„Sony Quietly Increases the Price of the PlayStation 5 DualSense Controller Worldwide”, ign.com // Da, nu e mult, pentru un gamepad care oricum costa 70 de euro. Dar ideea că vei ajunge să plătești mai mult pentru hardware mai vechi ar fi fost bizară acum câțiva ani – și nu e vorba de vreo piesă de colecție. Iar creșterea asta nu vine cu vreo actualizare de hardware, precum o soluție la problema des întâlnită în care gamepad-urile Sony încep să sufere de stick drift,// O problemă în care senzorii care transmit poziția manetelor unui gamepad se defectează de la uzură, și încep să detecteze eronat poziția acestora, provocând inputuri fantomă în timpul utilizării. // câteodată după doar câteva sute de ore de utilizare.// „Experts Say PS5 Joystick Drift Is Getting Bad, And It’ll Get Much Worse From Here”, forbes.com //

Mult mai ușor de resimțit a fost creșterea abonamentelor PS Plus, anunțată în toamna lui 2023. Sony a decis să scumpească toate cele trei categorii de abonament anual, arătând cu degetul spre inflație, „condițiile de piață” și faptul că prețul abonamentelor nu ar fi fost crescut de foarte mult timp în piețele majore.// „Sony Defends PS Plus Price Rises”, ign.com //

Ceea ce, evident, nu era complet adevărat. În 2022, Sony și-a restructurat abonamentele într-un sistem de tieruri similar serviciilor de streaming. Vechiul PS Plus a devenit PS Plus Essential – e adevărat, la același preț. Însă acestuia i-au fost adăugate două categorii derivate din defunctul PS Now, un abonament care putea fi achiziționat separat și includea un catalog de jocuri care era actualizat periodic (similar cu Xbox Game Pass) și posibilitatea de a le juca prin cloud streaming, chiar și pe PC, pentru 10 euro pe lună.

Acest abonament s-a transformat în noile tieruri PS Plus Extra (dacă vrei doar acces la catalogul de jocuri pentru descărcat) și PS Plus Premium (dacă vrei, peste toate, și cloud streaming și acces la un catalog de jocuri mai vechi, disponibile exclusiv prin streaming). Dacă voiai doar să păstrezi accesul la vechiul PS Now, și nu erai interesat de beneficiile PS Plus, acum îl aveai inclus oricum și trebuia să plătești 15, respectiv 17 euro pe lună pentru vechile beneficii.

Precum în cazul multor abonamente, la PS Plus primești un discount consistent față de cel lunar dacă alegi să cumperi un abonament pe 12 luni (60 de euro pentru Essential, 100 de euro pentru Extra și 120 de euro pentru Premium), soluție evident populară în rândul clienților Sony. Aceste abonamente au fost scumpite la 72 de euro (Essential), 122 de euro (Extra) și 152 de euro (Premium).

Atunci când au anunțat scumpirile, Sony  promitea că schimbarea de preț le va „permite să aducă, în continuare, jocuri de calitate înaltă și valoare adăugată” serviciului.// Detalii pe playstation.com // În realitate, catalogul de jocuri oferit de Sony are multe deficiențe față de concurentul Xbox Game Pass. Spre deosebire de Microsoft, jocurile publicate de către Sony nu sunt incluse din prima zi în abonament, de obicei ajung acolo după 18 sau chiar mai multe luni de la lansare (God of War: Ragnarok mai are puțin și face doi ani de când s-a lansat, e aproape să debuteze pe PC, dar nu există vreun indiciu că urmează să fie adăugat pe PS Plus Extra).

Ba chiar, Sony a ajuns să-și scoată jocurile proprii din catalog atunci vede o oportunitate de a scoate vânzări adiționale ( Marvel’s Spider-Man a fost scos de pe abonament cu câteva luni înainte de lansarea lui Spider-Man 2, anul trecut, iar Horizon: Forbidden West va părăsi serviciul chiar luna aceasta, înainte de lansarea lui Lego Horizon Adventures). Adevărat plus-valoare!

Dai un ban, dar nu mai știi dacă ai acces la joc

Din păcate, Sony reușește să-și dezamăgească clienții și în alte moduri. Un exemplu care nu afectează deținătorii de PlayStation, dar spune destule despre indiferența cu care gigantul japonez își privește clienții, a fost scandalul legat de obligativitatea folosirii unui cont de PlayStation Network și pentru jocurile Sony care ajung pe PC.

Începând cu 2020, Sony a început, în sfârșit, să porteze o parte din jocurile sale create exclusiv pentru console PlayStation și pe PC, pe Steam și Epic Games Store, după o fereastră variabilă de exclusivitate pe console. Toată lumea era fericită, mai ales că jocurile nu veneau cu cerințe absurde sau metode de DRM draconice.

Însă, la sfârșitul lui 2023, Sony a adăugat, tacit, o cerință pentru viitorul joc multiplayer Helldivers 2, care urma să fie disponibil din prima zi pe PC: ca jucătorii să aibă sau să-și facă un cont de PlayStation Network.// Detalii pe archive.org //

Problema este că un cont PSN poate fi făcut doar din cele 70 de țări în care Sony are o reprezentanță oficială (inclusiv România), în timp ce Steam este disponibil aproape în întreaga lume.// Excepții sunt Coreea de Nord, Iran, Cuba, Sudan și Siria // Ar fi fost normal, atunci ca Helldivers 2 să fie vândut doar celor care și-ar putea face un cont PSN, nu?

CITEȘTE ȘI: Helldivers 2: Surpriza plăcută din mocirla live service

Ei bine, nu și pentru Sony. Contul PSN nu a mai fost cerut la lansarea jocului, care oricum a avut parte de probleme din cauza numărul foarte mare de jucători interesați, ce a depășit capacitatea inițială a serverelor. În schimb, după ce jocul a devenit un hit global, în luna mai, Sony a anunțat din senin că va începe să ceară cont PSN pentru Helldivers 2 tuturor jucătorilor, oprind practic cumpărători din peste 177 de țări să acceseze jocului.

Spre surprinderea nimănui, măsura a pornit un scandal de proporții, care s-a lăsat cu mii de recenzii proaste pentru Helldivers 2 și putea avea posibili ramificații legale – până la urmă, chiar și dacă ești gigant tech, nu poți scăpa cu restrângerea arbitrară a accesului la un produs deja vândut – așa că Sony a întors decizia doar câteva zile mai târziu. // „Sony backtracks on Helldivers 2 PSN log-in requirement”, gameindustry.biz //

Pare un motiv suficient de bun ca măsura să fie aruncată de tot la sertarul cu idei proaste și încuiată acolo. Din nou, nu și pentru Sony, care a găsit o struțocămilă de soluție: a lăsat jucătorii din țări fără PSN să joace Helldivers 2, însă l-a scos de tot de la vânzare din țările respective (ghinion, dacă încă mai încercai să-ți convingi prietenii să-l cumpere). După care a anunțat obligativitatea contului PSN și pentru următoarele jocuri pe care le va publica pe PC, chit că ele sunt complet sau majoritar singleplayer. În cazul lui Ghost of Tsushima și God of War: Ragnarok, la care deja erau deschise precomenzile, cele din țări non-PSN au fost anulate și banii trimiși înapoi// „Pre-orders for Ghost of Tsushima on PC are being canceled in countries without PSN access”, engadget.com // – dintr-o dată, în funcție de țara în care locuiești, banii tăi nu mai sunt destul de buni pentru Sony.

Dai milioane de dolari pentru un joc care rezistă două săptămâni

Mai există și percepția că, din punct de vedere al jocurilor lansate exclusiv pentru PlayStation, actuala generație este una dezamăgitoare pentru Sony. Aici sunt complet de acord, mai ales pentru că exclusivitatea nu este de celebrat pentru consumator – e infinit mai bine pentru acesta din urmă să aibă opțiuni, decât să existe jocuri blocate pe o anume platformă.

Dacă vine vorba strict despre jocurile produse de studiourile direct deținute de Sony,// Jocuri precum Helldivers 2, Stellar Blade sau Rise of the Ronin nu intră în această discuție, deoarece ele doar sunt publicate de Sony și au un acord de exclusivitate pe consola lor, dar sunt dezvoltate de studiouri terțe. // e adevărat că ritmul de jocuri mari pare mult mai scăzut față de generația anterioară, care a adus succese critice și comerciale precum Spider-Man, Ghost of Tsushima, The Last of Us Part Two, God of War, Horizon: Zero Dawn sau Uncharted 4.

Între timp, până la jumătatea generației actuale, producătorii de casă Sony au scos doar sequelurile God of War: Ragnarok, Spider-Man 2 și Horizon Forbidden Dawn, alături de câteva remake-uri ale unor jocuri mai vechi. Iar în 2024, singurul joc singleplayer dezvoltat în ograda Sony este Astro Bot, un platformer altfel foarte apreciat  de critici, dar care nu este chiar de anvergura jocurilor menționate anterior (da, știu despre The Last of Us Part Two Remastered și nu se pune).

Sunt și aici explicații obiective, precum creșterea generală, din toată industria, a timpului de dezvoltare a jocurilor mari, precum și faptul că pandemia a dat peste cap ritmul de muncă al studiourilor, ceea ce a provocat amânări peste amânări ale proiectelor aflate în lucru. Dar există și o explicație care este complet legată de Sony.

Am specificat mai sus „joc singleplayer”, pentru că Sony a mai lansat un joc de casă în 2024, dar despre care ar vrea să uiți cât mai repede: Concord. Un shooter online competitiv, cu eroi în stilul Overwatch sau Valorant, a cărui producție a durat în jur de opt ani și care a costat peste 100 de milioane de dolari, Concord s-a lansat pe 23 august, în uralele nimănui, și a rezistat două săptămâni, serverele fiind trecute în offline pe 6 septembrie, iar banii returnați tuturor celor 25.000 de cumpărători.// „Sony’s big-budget hero shooter Concord failed spectacularly – here’s where it went wrong”, theguardian.com //

Fără nicio exagerare, Concord a fost unul dintre cele mai mari eșecuri din istoria jocurilor video – de obicei până și jocurile care sunt fraude pe față rezistă mai mult de două săptămâni pe piață. Și nu este doar un experiment nereușit, ci o urmare directă a faptului că, în urmă cu câțiva ani, Sony a început să-și preseze studiourile să scoată cât mai multe jocuri online, live-service, pentru a prinde o bucată din succesul de durată al unor jocuri precum Fortnite, Call of Duty sau modul online al lui Grand Theft Auto V, care înoată în banii primiți din microtranzacții. Așa că, în februarie 2022, Sony anunțat că are nu mai puțin de 12 (!!!!) jocuri live service pe care vrea să le lanseze până în 2025.// „Sony Projects Launching 12 Live Service Games By 2025”, gamespot.com //

Concord a fost primul din această tranșă, și e clar că gigantul japonez a subestimat cât de mult e suprasaturată piața de astfel de jocuri, și cât de greu e să atragi publicul spre ele – majoritatea jocurilor live service care au succes sunt făcute astfel încât să țină jucătorul captiv în propriul ecosistem. Și Sony nici nu pare să fi învățat nimic din numărul deja absurd de eșecuri din această zonă din ultimii ani, venite de la companii sau IP-uri mari, precum Anthem (EA), Crucible (Amazon), Suicide Squad: Kill the Justice League (Warner), Marvel’s Avengers (Square Enix) sau Skull and Bones (Ubisoft). Drept dovadă că a mai și pus un preț de 40 de euro pentru a avea acces la Concord, deși e clar de multă vreme că cele mai de succes jocuri live service au o barieră de intrare, ca preț, scăzută sau inexistentă.

De fapt, la sfârșitul anului trecut, Sony și-a schimbat angajamentul către investitori, anunțând că va publica doar șase astfel de jocuri live-service până la sfârșitul anului fiscal 2026, // „Sony Commits to Launch Just Six of PlayStation’s 12 Live Service Games by March 2026”, ign.com // pentru a „pune mai mult accent pe calitate versus cantitate”.

Oricare va fi rezultatul, o parte din pagubă e deja făcută, și e substanțială. Printre studiourile care dezvoltau astfel de jocuri se numără și Naughty Dog, creatorii Uncharted și The Last of Us, jocuri singleplayer bazate pe poveste care au fost un succes imens. După ani buni în care au lucrat la un proiect multiplayer bazat pe The Last of Us,//„The Last of Us Online cancelled by developer Naughty Dog”, bbc.com // și fără experiență în acest domeniu, Naughty Dog pur și simplu l-au anulat, pentru că nu au considerat că pot să-l aducă la standardele de calitate jocurilor anterioare.

Sunt mii de ore de dezvoltare și un buget probabil semnificativ din care nu va ieși nimic, plus alte încasări pierdute, pentru că Naughty Dog ar fi putut foarte bine să folosească acel timp pentru a lucra la un alt joc singleplayer de succes – poate chiar unul cu care Sony putea acum să arate ceva interesant pe PS5 Pro.

Și cine știe ce alte studiouri Sony vor ajunge în aceeași situație, pentru că și alte studiouri până acum experte în jocuri singleplayer, precum Guerilla Games (seria Horizon) sau Team Asobi (seria Astro), sunt prinse în astfel de proiecte.

Sony

Concurența a adormit în blocstarturi, publicul huiduie

Cel mai trist este că acest comportament recent al celor de la Sony are o cauză care mie mi se pare clară și care nu va putea fi rezolvată în viitorul apropiat: gigantul japonez știe că a câștigat ce a mai rămas din războiul consolelor.

Dacă nu era destul de clar din diferențele tot mai mari de vânzări între PS5 și Xbox Series X/S, victoria japonezilor a fost pecetluită de semnul de capitulare venit de la Microsoft în ultimele luni. După ce în ultimii ani a cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a achiziționa studiouri de renume, tocmai pentru a-și construi un line-up de jocuri exclusive pe Xbox și Windows, care să-l rivalizeze pe cel de pe PlayStation, și după ce a petrecut aproape doi ani într-o dispută juridică globală pentru a încheia achiziția Activision, Microsoft a început, recent, să-și publice jocurile de la studiouri de casă pe platforma rivalilor, și deja a anunțat că titluri majore pe care le are programate, precum Indiana Jones and the Great Circle, vor ajunge pe PlayStation la scurt timp după lansare.

N-are rost să enumăr motivele pentru care Microsoft a ajuns în această situație, pentru că ar putea ușor să facă subiectul unui hot take cel puțin la fel de lung, și sunt multe situații în care ineptitudinea companiei americane a depășit-o cu mult pe cea demonstrată Sony. Mai importante sunt consecințele pentru piață și, în special, jucători – pentru că există și exemple istorice despre cum se comportă Sony atunci când simte că a încolțit un segment de piață.

După ce PlayStation 2 a fost un succes fulminant – prima iterație de Xbox a fost, practic, un produs de nișă comparat cu PS2-ul, care încă este cea mai bine vândută consolă de gaming din istorie –, gigantul japonez a încercat să treacă producția de console direct pe profit, și a lansat PlayStation 3, în 2006 (chiar 2007 pentru Europa), la un cost uriaș pentru acea vreme: 600 de euro.

Numai că, atunci, Microsoft a capitalizat imediat, cu un Xbox 360 pe care l-a lansat mai rapid și la un preț mai accesibil decât Sony, și care a depășit în vânzări PS3-ul pentru mare parte a acelei generații.// Totuși, PS3-ul a câștigat, până la urmă, la limită bătălia vânzărilor, cu 88 de milioane de unități vândute față de cele 84 de milioane înregistrate de Xbox 360. // 

Acum, Microsoft nici măcar nu dă vreun semn că ar plănui vreo variantă mid-term de Xbox care să concureze cu PS5 Pro, ba chiar pare tot mai puțin interesată de partea de hardware. Ceea ce lasă drum liber celor de la Sony să vină cu console mai scumpe, jocuri cu microtranzacții agresive și să anunțe scumpiri periodice care nu se reflectă în produse sau servicii mai bune pentru jucători. Poate e timpul să te gândești serios la un PC de gaming, dacă nu ai unul.