Restricțiile americane privind exportul de plăci video vor afecta și gamerii din România24 min read

Măsurile protecționiste pentru centre de date propuse la finalul administrației Biden par să aibă deja efecte pe piața plăcilor video de gaming. Ele riscă să afecteze nu doar centrele de date, dar și gamerii din România.

România se află printre țările pentru care Statele Unite pregătește restricționarea importării de plăci grafice destinate antrenării AI-ului. Cel puțin asta reiese dintr-un nou set de reguli propuse de administrația Biden pe 13 ianuarie, cu o săptămână înainte de terminarea mandatului.

Setul de reguli//Documentul poate fi consultat pe federalregister.gov // va intra în vigoare automat după 120 de zile de la publicare, în cazul în care nu va fi modificat de către noua administrație Trump. El este o extindere, practic, a unei interdicții din 2023, care oprea vânzarea către China a plăcilor video care pot fi folosite în centre de date pentru AI.

Numai că și o parte din plăcile video dedicate gamingului, comercializate de NVIDIA, intră sub incidența definiției unei plăci video care poate fi folosită pentru AI, din perspectiva guvernului american. Iar asta deja afectează modul în care gigantul tech își gestionează oferta actuală de plăci video top range pentru gaming.

România intră în categoria țărilor restricționate

Noua reglementare împarte statele lumii în trei categorii, în funcție de restricțiile pe care acestea le vor avea la importul de plăci grafice pentru antrenarea AI-ului de la companii din Statele Unite.

Țările din prima categorie nu vor avea vreo restricție. Aici intră doar 18 țări aliate Statelor Unite: cea mai mare din Europa de Vest, Canada, Japonia, Coreea de Sud și Australia.

A doua categorie va avea o restricție de import, din oficiu. Aceste țări vor putea achiziționa  aproximativ 50.000 de procesoare grafice avansate de tip NVIDIA H100, pe o perioadă de doi ani. Această categorie include cea mai mare parte a statelor lumii, precum și 17 țări din Uniunea Europeană, printre care și România.

A treia categorie, în care se află China, Rusia, Iran, Belarus și alte state supuse sancțiunilor externe ale Statelor Unite, nu vor putea importa plăcile video vizate de restricții din Statele Unite.

Există, însă o serie de excepții la limita de plăci video care pot fi importate de o țară. În primul rând, orice comandă mai mică de 1.700 de bucăți per entitate nu va fi contorizată.

Apoi, companiile mari din Statele Unite sau care au sediul într-unul din statele din prima categorie, pot obține autorizații pentru a construi centre de date și importa plăci video și în state de categoria a doua, și nici asta nu va afecta limita de exporturi pe țară.

Însă companiile au obligația de a folosi cel puțin 75% din totalul plăcilor video care intră sub incidența restricțiilor în centre de date din state de categoria I, iar companiile americane trebuie să păstreze cel puțin jumătate din total în Statele Unite, deci e puțin probabil să apară multe centre de date în alte state.

Nu în ultimul rând, companiile cu sediul într-o țară din categoria a doua vor putea obține autorizații speciale, în urma unor verificări de securitate, care le-ar permite să importe până la echivalentul a 320.000 de NVIDIA H100 pe o perioadă de doi ani.

Administrația Prezidențială a SUA susține că noile reguli sunt menite să prevină „portițele” prin care procesoare grafice ultraperformante, produse de companii americane, ajung la adversarii strategici. Rusia și China se numără printre statele în care, deși era deja interzis exportul de astfel de cipuri, le achiziționau în continuare din țări terțe.

Criticile cele mai vehemente au venit, bineînțeles, de la principala țintă a restricțiilor – NVIDIA, care are un cvasimonopol pe piața globală procesoarelor grafice pentru AI.

Într-un comunicat de presă, //„NVIDIA Statement on the Biden Administration’s Misguided ‘AI Diffusion’ Rule”, nvidia.com // gigantul tech susține că planul Administrației Prezidențiale „amenință avantajul tehnologic global” al Statelor Unite și că va impune controale birocratice chiar și asupra „tehnologiilor de consum deja disponibile în PC-uri de gaming”.

În ce măsură vor afecta noile măsuri disponibilitatea plăcilor video dedicate de gaming în România este, însă, mult mai puțin clar.

Plăci video NVIDIA H100 la un centru de date

Cum ar putea fi afectate plăcile grafice de gaming?

Alocarea de procesoare grafice avansate pe țară la care se referă actul, este calculată cu o unitate de măsură specială folosită pentru a măsura puterea computațională maximă a unui dispozitiv în operațiunile legate de antrenarea AI-ului – performanța totală de procesare (TPP). // În documentul tehnic care definește categoria de plăci video restricționate, acestea intră sub denumirea „ECCN 3a090”, disponibil pe doc.gov //

Astfel, statele din categoria a doua, precum România, au de fapt o alocare totală de 790 milioane de TPP. Acesta este echivalentul a 50.000 de plăci NVIDIA H100, printre cele mai puternice și comun folosite în centre de date și ferme de antrenat AI.

Fiecare placă video comercializată are, astfel, un coeficient diferit de TPP. Restricțiile se aplică plăcilor video care depășesc valoarea de 4.800 TPP.

Mai există și o a doua categorie de plăci video care sunt afectate de restricții – cele care au cel puțin 1.600 TPP, dar și un coeficient de „densitate a performanței” ridicat. Aceasta este, practic, valoarea TPP-ului împărțit la mărimea fizică a nucleelor și procesoarelor de placă. Restricția este menită pentru cazurile în care o entitate încearcă să evite restricțiile, prin cumpărarea de plăci cu TPP scăzut, dar mai eficiente ca performanță și consum.

Problema este că TPP-ul este foarte dificil de calculat pe baza datelor tehnice disponibile publicului.

Pentru a-l calcula, ai nevoie de valorile maxime de trilioane de calcule pe secundă (TOPS) pe care le poate efectua fiecare tip de nucleu aflat pe o placă video.

Plăcile video NVIDIA recente au o combinație de nuclee de tip CUDA (nucleele folosite tradițional pentru procesarea grafică) și nuclee de tip Tensor (nuclee specializate pentru operațiuni în antrenarea AI-ului). Plăcile dedicate pentru gaming mai au și nuclee speciale pentru ray-tracing, numite nuclee RT.

Aceste valori trebuie calculate și în funcție de lungimea maximă în biți a unei operațiuni. Ori mai toate nucleele de plăcile NVIDIA pot susține operațiuni de 8, 16, 32 sau chiar 64 de biți – în funcție de care este mai eficient pentru o anumită sarcină.// De exemplu, procesarea grafică este mai eficientă pe 32 de biți, în timp ce calculele pentru deep learning sunt mai rapide pe 8 sau 16 biți. // În acest caz, se calculează TPP-ul maxim pentru fiecare lungime și se selectează valoarea cea mai ridicată.

La sfârșit, pentru a obține indicele TPP final, se face o medie a TPP-ului pentru toate nucleele de pe placă care pot fi folosite în operațiuni legate de AI.

Problema de că producătorii de plăci video comerciale nu publică toate aceste date, pentru că multe din ele nu au mare relevanță pentru consumatori. Ceea ce se aplică și mai mult la plăcile video care nu au fost lansate încă, precum seria 5000. Cel mult, sunt comunicate anumite valori de TOPS, însă, de regulă se anunță doar câte un număr care sună suficient de bine în comparație cu cele obținute de generațiile precedente.

Dacă vrei să afli coeficientul TPP al unei plăci NVIDIA, compania te va redirecționa către agenții ei de vânzări pentru a-l obține.// Cel puțin aceasta este practica pe forumurile dedicate nvidia, nvidia.com //

Prea multe nuclee? Mai taie din ele

În cele din urmă, singurul mod clar de a vedea efectul pe care măsura l-ar putea avea asupra plăcilor video de gaming reiese din modul în care NVIDIA s-a adaptat restricției în China, acolo undeexportul de plăci video cu TPP mai mare de 4.800 este deja interzis.

În această țară, NVIDIA a oprit vânzarea celei mai performante plăci din generația anterioară,  RTX 4090.//„Nvidia is releasing a slower RTX 4090 in China to comply with US restrictions”, theverge.com // Restul plăcilor video din aceeași generație, începând cu cea mai apropiată ca nivel de performanță, 4080 Super, nu au fost afectate.

În schimb, în noiembrie 2023, gigantul tech a lansat o variantă specială pentru piața chineză, 4090D, ale cărei specificații au fost ajustate pentru a scădea sub limita de TPP. RTX 4090D s-a lansat cu un număr ușor mai scăzut de nuclee CUDA, Tensor și RT decât varianta de bază.

Noua configurație a dus lao scădere a performanței cu aproximativ 5-6% //„Nvidia’s made-for-China RTX 4090D is only 5% slower in gaming performance than the original RTX 4090”, tomshardware.com // față de cea obținută de 4090, indiferent dacă era vorba de gaming sau AI – deși placa a fost comercializată la același preț.

Fermă de plăci video pentru antrenarea AI-ului. Bloomberg via Getty Images

Normele legislative afectează FPS-ul

Desigur, asta însemnă că restricțiile nu aveau cum să nu afecteze și generația 5000, cu plăcile 5090 și 5080 pregătite pentru lansare pe 30 ianuarie.

Atunci când a anunțat noua generație de plăci video la CES 2025, NVIDIA a prezentat și o variantă specială pentru China, 5090D, care va fi vândut în locul „flagship-ului” 5090.

Surprinzător, însă, NVIDIA susține că varianta specială pentru piața chineză va avea aceleași specificații ca 5090-ul normal, în materie de nuclee CUDA, Tensor, sau RT,  și că va fi capabilă de aceeași performanță în materie de ray-tracing cu 5090-ul de bază.//„Nvidia cuts down the China-specific RTX 5090D AI TOPS performance by almost 23% to meet US export guidelines”, tomshardware.com //

Diferența care ar permite încadrarea în limita de TPP este faptul că TOPS-ul înregistrat pentru operațiuni AI ar fi mai scăzut cu 29% față de cel înregistrat de 5090.

Asta sugerează că NVIDIA recurge la o soluție software pentru a limita performanța plăcii. Și nu ar fi prima dată când gigantul tech apelează la o astfel de măsură.

În timpul pandemiei, când penuria de plăci video era exacerbată de o creștere a cererii de plăci video pentru minat criptomonede, NVIDIA a instalat pe plăcile dedicate pentru gaming /un limitator pentru operațiunile specifice care trebuie executate în minarea monedelor virtuale./„Nvidia LHR explained: What is a ‘Lite Hash Rate’ GPU?”, pcworld.com // Evident, la comun cu lansarea unor plăci dedicate minerilor de criptomonede.

Însă pentru RTX 5080 – care este marketat pentru un public mult mai larg, având în vedere prețul de bază înjumătățit față de 5090–- nu a fost anunțată, încă, o variantă alternativă. În general, plăcile de tip xx80 ar trebui să fie mai performante (sau cel puțin la fel de puternice) decât cele xx90 din generația anterioară, deci 5080-ul ar fi, teoretic, în pericol să depășească limita de TPP.

Numai că aici s-ar putea vedea unul din efectele majore ale restricțiilor impuse de guvernul american. Pe hârtie, RTX 5080  are câteva din specificațiile-cheie semnificativ mai scăzute decât cele dintr-un 4090,// Detalii pe pcguide.com // incluzând un număr mult mai mic de nuclee de orice fel (10.752 pentru 5080 vs 16.384 pentru 4090), mai puțin VRAM (16 GB DDR7 vs 24 GB DDR6X) și o lățime de bandă mai mică (960 GB/s vs 1,01 TB/s).

Efectul asupra performanței reale în jocuri video nu va fi cunoscut până când NVIDIA va permite publicarea benchmarkurilor independente. De exemplu, 5080-ul are, totuși, o frecvență de bază și frecvență a memoriei VRAM mai rapide decât cele ale flagshipului generației anterioare, care ar putea reduce semnificativ un eventual decalaj al performanței.

Există un indiciu timpuriu care arată că 5080-ul este mai lent. În unul din puținele benchmarkuri parțial aprobate înainte de lansare, efectuat de canalul de YouTube Digital Foundry,//„ DLSS 4 on Nvidia RTX 5080 First Look: Super Res + Multi Frame-Gen on Cyberpunk 2077 RT Overdrive”, youtube.com // RTX 5080 are o performanță subtil mai scăzută decât RTX 4090 la atunci când vine vorba de randarea nativă la rezoluție 4K a jocului Cyberpunk 2077, cu cea mai avansată setare de ray tracing din joc (RT overdrive) activată.

Fără upscalere sau alte tehnologii de îmbunătățire a FPS-ului, 5080-ul reușește 17 cadre pe secundă (FPS), în timp ce 4090-ul atinge 20 FPS.

Bani mulți pentru performanță limitată

În cazul în care măsura va intra în vigoare așa cum a fost ea pregătită de administrația Biden, NVIDIA ar avea două opțiuni pentru țările care au restricții la cantitatea totală de TPP: fie să comercializeze variantele alternative ale plăcilor video afectate, create pentru piața chineză, fie să ofere acces la varianta normală și să accepte că acestea vor cădea pradă restricțiilor.

Un anunț în acest sens este improbabil, pentru că NVIDIA se concentrează acum pe atacarea măsurii la sursă. De altfel, în comunicatul în care reacționa la anunțul măsurii, NVIDIA a avut grijă să strecoare și câteva laude la adresa noi administrații Trump.

Însă, dacă s-ar ajunge în această situație, trebuie luat în calcul faptul că NVIDIA, în ultimul trimestru financiar, a avut încasări de zece ori mai ridicate dinvânzările pentru centre de date față de gaming. //Detalii pe nvidia.com //

Deci compania nu ar avea mare interes ca eventualele vânzări minime pentru gaming, mai ales în piețe precum Europa de Est, unde prețurile pentru un 5090 sunt prohibitive în comparație cu puterea de cumpărare, să-i sape din potențialul mult mai mare de încasări bazat pe AI.

În orice caz, e destul de clar că măsura are deja repercursiuni asupra modului în care NVIDIA își proiectează plăcile top-range. Și, dacă va intra în vigoare, va afecta aproape cert și viitoarea generație 6000, care, în ritmul de lansări NVIDIA, ar putea fi anunțată către companie către mijlocul sau finalul lui 2027.