Foto: Jonathan Raa/NurPhoto via Getty Images
Reușește UE să controleze giganții tech cu noile regulamente digitale?28 min read
Comisia Europeană și-a îndreptat atenția către industria tehnologică prin două pachete legislative, DMA și DSA, pe care companiile de tehnologie trebuie să le respecte dacă nu vor să fie sancționate de către autorități. Giganții tech contraatacă.
Două dintre cele mai importante pachete legislative prin care Comisia Europeană încearcă, la momentul actual, să țină sub control companiile Big Tech sunt // „About the Digital Markets Act”, europa.eu // și //„The Digital Services Act”, europa.eu //
Regulamentul pentru piețele digitale (DMA) a fost adoptat pe 7 martie 2024 și are ca scop reglementarea companiilor mari din domeniul tehnologiei pentru a promova piața concurențială și pentru a proteja drepturile și interesele utilizatorilor. Mai exact, este o lege care stabilește reguli pentru marile companii de tehnologie, pe care Comisia Europeană le numește „controlori de acces” (gatekeepers) sau, mai simplu, gardieni.
Aceste reguli se aplică platformelor care // O listă completă găsești aici: europa.eu // cum ar fi Facebook, TikTok și YouTube, dar și App Store, Google Maps, Safari sau Booking, și care sunt un punct de acces important pentru companiile care își promovează produsele către utilizatori. Scopul acestui regulament este să îi împiedice pe gardieni să ofere condiții nedrepte, atât companiilor, cât și utilizatorilor finali, pentru a se asigura că serviciile digitale esențiale rămân deschise și competitive.
Gardienii trebuie să facă mai multe schimbări pentru a respecta acest regulament, cum ar fi să ofere posibilitatea ca utilizatorii să șteargă ușor aplicațiile preinstalate sau să decidă să nu le instaleze, să permită utilizatorilor să instaleze și să folosească magazine de aplicații terțe, se ofere acces companiilor la informații despre rezultatele campaniilor publicitare și despre prețurile anunțurilor, să permită dezvoltatorilor să folosească sisteme de plată alternative în aplicații, să ofere opțiuni de compatibilitate între diferite sisteme de mesagerie sau să nu favorizeze propriile produse.
De asemenea, regulamentul interzice condiționarea dezvoltatorilor de aplicații să folosească anumite servicii ale platformei, precum și urmărirea utilizatorilor în afara platformei fără acordul lor, // „About the Digital Markets Act”, europa.eu //
Dacă companiile nu respectă acest regulament riscă să fie amendate cu până la 10% din cifra de afaceri mondială anuală a societății sau de până la 20%, în cazul unor încălcări repetate, //„Cine sunt controlorii fluxului de informație”, europa.eu //
Cum îi ajută noile reguli pe utilizatori?
Cele mai bune exemple vin de la Apple, companie cunoscută pentru că își plasează utilizatorii într-o „grădină îngrădită” (walled garden) și nu le permite să facă prea mulți pași în afară, cum ar fi să-și instaleze aplicații terțe, din afara App Store. Odată cu iOS 17.4, Apple a introdus posibilitatea de a instala alte magazine de aplicații. De asemnea, până la această reglementare, Apple oferea utilizatorilor de iOS Safari pe post de browser implicit, însă acum te întreabă ce aplicație vrei să folosești pentru navigarea internetului.
Însă, Apple nu face mai mult decât este obligat de lege pentru a veni în ajutorul utilizatorilor, dimpotrivă. Dacă vrei să-ți instalezi acum un alt magazin de aplicații, // Disponibil pe altstore.io // nu-l vei găsi pe App Store, trebuie să știi de el sau să-l cauți. Asta împiedică utilizatorul obișnuit să folosească alte magazine de aplicații.
Pentru acest lucru, compania din Silicon Valley a devenit primul jucător din Big Tech anchetat de către Comisia Europeană pentru nerespectarea legii și se află în pericol de sancționare. Motivul posibilei amenzi e că nu sprijină magazinele alternative de aplicații, dar și că percepe o taxă a tehnologiei de bază pentru dezvoltatorii de aplicații.
Comisarul european pentru concurență, // „Apple is first company charged with violating EU’s DMA rules”, theverge.com // că Apple nu a asigurat redirecționarea completă a utilizatorilor către alte magazine de aplicații. În ciuda DMA, care presupune că oricare dintre gardieni trebuie să asigure redirecționarea completă către oferte din afara magazinelor proprii de aplicații, Apple nu a făcut acest lucru.
„Redirecționarea este esențială pentru a asigura că dezvoltatorii de aplicații sunt mai puțin dependenți de magazinele de aplicații ale intermediarilor și pentru ca consumatorii să fie conștienți de oferte mai bune,” a declarat Margrethe Vestager. Dacă compania din Silicon Valley nu se conformează până în martie 2025, aceasta va începe să fie sancționată de UE.
De asemenea, Comisia Europeană a mai deschis o anchetă care vizează compania; aceștia susțin că Apple percepe o „taxă de tehnologie de bază” dezvoltatorilor de aplicații care activează pe magazine terțe.
Și alte companii se conformează. Acum ai mai multe reclame și mai multe recomandări pe Google. De exemplu, atunci când îți cauți o cazare, îți va apărea o fereastră de tipul „carusel” cu mai multe reclame ale site-urilor care compară prețurile, asemănător cu ce oferă Google Shopping, care oferă poze cu produse similare celor pe care utilizatorul vrea să le achiziționeze. Astfel, Google respectă legea și nu-și mai favorizează propriile servicii.
De asemenea, Google nu va mai putea să îți distribuie datele între serviciile oferite – YouTube, Google Ads, Google Search, Google Maps, Google Shopping și Chrome –, fără să le dai acordul tău pentru asta, //„4 ways the EU’s Digital Markets Act is changing your tech”, politico.eu //
O anchetă lansată de Comisia Europeană ar putea obliga Meta să ofere o nouă versiune a aplicației Facebook. Aceștia oferă, la momentul actual, două versiuni: una cu reclame, care este gratuită, iar cealaltă fără reclame, pentru care trebuie să plătești. Este încercarea lor de a ocoli reglementările europene care îi obligă să dea utilizatorilor dreptul de a nu fi profilați pentru reclama.
Problema cu acest tip de abordare este că Meta nu îți oferă cu adevărat posibilitatea de a alege ce date pui la dispoziție, ci doar posibilitatea de a plăti ca să nu îți fie folosite datele. Ca să se alinieze cu legea europeană, compania ar trebui să ofere încă o versiune cu reclame, tot gratuită, dar utilizatorul să aibă opțiunea de a alege ce date personale este de acord să fie transmise mai departe pentru a primi reclame personalizate, //„Facebook and Instagram’s ‘pay or consent’ ad model violates the DMA, says the EU”, theverge.com //
Foto: Alexandros Michailidis/Pool/Anadolu Agency via Getty Images
Ce presupune Digital Services Act?
Cealaltă reglementare a spațiului online din Uniunea Europeană este actul legislativ pentru serviciile digitale (DSA).
Regulamentul a intrat în vigoare, pentru toate platformele care activează pe teritoriul Uniunii Europene, pe 17 februarie 2024 și urmărește asigurarea unui mediu online sigur prin responsabilizarea companiilor. Comisia Europeană a vizat inițial platformele sau motoarele de căutare care au peste 45 de milioane de utilizatori pe lună în UE.
// „Supervision of the designated very large online platforms and search engines under DSA”, europa.eu // le numește platforme foarte mari (VLOP – Very Large Online Platform) sau motoare de căutare foarte mari (VLOSE – Very Large Online Search Engine). Legea pentru această categorie de servicii funcționează din august, anul trecut, //„Regulamentul privind serviciile digitale”, europa.eu //
Varianta actuală a legii vizează platformele online care fac legătura între cumpărător și vânzător, piețe online, magazine de aplicații, platforme de social media. Vizate sunt și serviciile de găzduire, serviciile de cloud și de găzduire web, dar și serviciile intermediare, operatori de internet și furnizori de domenii web. Intră aici Facebook, Instagram, X, YouTube și TikTok, dar și Shein, Zalando și Temu, sau chiar Pornhub.
Cum afectează această reglementare consumatorii?
Pentru utilizatori, regulamentul vrea să ofere o mai bună protecție a drepturilor fundamentale, mai mult control și mai multe opțiuni, o mai bună protecție a copiilor în mediul online și mai puțină expunere la conținut ilegal. De asemenea, se urmărește supravegherea platformelor și împiedicarea răspândirii discursului antidemocratic.
Mai simplu, legea vrea să asigure că drepturile elementare, cum ar fi libertatea la exprimare și protecția datelor, sunt respectate de toate platformele care oferă servicii online. Printre altele, aceasta mai vrea să modereze conținutul de pe platforme, să elimine conținutul care discriminează alte rase, etnii sau minorități sexuale, și vrea să limiteze accesul copiilor la conținut ce îi poate afecta emoțional.
Spre exemplu, compania Meta este anchetată de către Comisia Europeană pentru că nu ar respecta prevederile din DSA. Ancheta a fost lansată pe 16 mai și vizează protejarea sănătății mintale a utilizatorilor de Facebook și Instagram, deoarece algoritmii folosiți de aceste aplicații ar putea provoca dependență, în special în rândul tinerilor.
De asemenea, ancheta urmărește modul în care aplicațiile limitează accesul copiilor la materialele inadecvate și dacă sistemele de verificare a vârstei sunt eficiente, //„Instagram and Facebook under EU investigation for causing child addiction and harm”, theverge.com //
Nu este prima dată când compania lui Mark Zuckerberg este anchetată pentru nerespectarea DSA. Cu două săptămâni înainte de această investigație, Comisia Europeană a vizat platformele Facebook și Instagram pentru că nu limitează suficient conținutul politic și dezinformarea pro-rusă, ceea ce ar putea pune în pericol integritatea alegerilor europene de pe 9 iunie.
Ancheta demarată pe 30 aprilie de Comisia Europeană evaluează modul în care compania gestionează publicitatea înșelătoare, politicile care limitează conținutul politic și dacă utilizatorii au la dispoziție suficiente modalități pentru a raporta conținut ilegal pe platformă, //„Facebook and Instagram hit with EU probes over Russian disinformation”, politico.eu //
Nici platforma X, fostă Twitter, nu scapă de conflict. //„Commission sends preliminary findings to X for breach of the Digital Services Act”, ec.europa.eu // susține că includerea bifei albastre, specifică profilurilor verificate, în abonamentul X Premium, oferă posibilitatea utilizatorilor rău intenționați să creeze conturi false cu numele unor persoane publice. Iar pentru că acestea au abonament X Premium, deci bifă albastră, pot induce în eroare oamenii.
Totodată, platforma lui Ellon Musk este acuzată că nu oferă transparență în ceea ce privește publicitatea și încearcă să limiteze accesul la baza de date unde sunt stocate preferințele utilizatorilor și reclamele recomandate acestora. X nu oferă acces total cercetătorilor la datele publice, dimpotrivă, compania apelează la restricții sau impune costuri ridicate, ceea ce este împotriva DSA.
Ce înseamnă DSA pentru afacerile online?
Legea Comisiei Europene vrea să asigure firmelor acces la piețele din întreaga UE prin platformele mari, în condiții corecte și să elimine conținutul ilegal. Regulamentul oferă platformelor digitale reguli clare în toată Uniunea Europeană, deci stabilitate juridică și posibilitatea de a lansa și a-și extinde afacerile mai ușor în toate țările uniunii.
Comisia Europeană spune că responsabilitatea cea mai mare o au companiile mari, iar proiectele și firmele la început de drum vor avea mai puține reguli de respectat. Dacă acestea vor crește, responsabilitatea lor va crește și ea, dar chiar și așa, firmele nou venite vor avea la dispoziție un an de zile pentru a se conforma, perioadă în care vor fi scutite de unele obligații.
Companiile care nu respectă DSA sunt amendate cu 6% din cifra de afaceri actuală la nivel global. Dacă legea este încălcată grav, în mod repetat, compania poate fi exclusă de pe teritoriul Uniunii Europene.
Cât a adoptat România din DSA?
Actul legislativ pentru serviciile digitale este integrat în România de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Aceștia au inițiat un proiect de lege care stabilește aplicarea DSA pe teritoriul României. // „Legea nr. 50 din 18 martie 2024:, legislatie.just.ro // și desemnează ANCOM drept coordonator al serviciilor digitale. Instituția trebuie să supravegheze și să asigure că normele DSA sunt respectate de către furnizorii de servicii intermediare.
În România, Parlamentul a adăugat o serie de obligații suplimentare, pe lângă cele impuse de Comisia Europeană. Respectiv, ANCOM cere fiecărui site care are o zonă de comentarii să anunțe ANCOM în termen de 45 de zile – acest lucru nu este inclus în legea propusă de Comisia Europeană. Dacă platformele nu respectă termenul de 45 de zile, acestea riscă amenzi de la 5.000 la 30.000 de lei.
Un lucru în plus adăugat de autoritățile române este definirea mai largă a termenului de intermediar. Adică dacă o firmă care are un canal YouTube trebuie să modereze secțiunea de comentarii pentru a nu exista conținut neadecvat, acest lucru se aplică și unui site de știri care are secțiune de comentarii sau unui magazin online cu rubrică de recenzii, //„Aplicarea DSA în România și cum a ajuns legiuitorul să-i oblige pe diverși administratori de pagini și grupuri să se supună unei birocrații nenecesare” , avocatnet.ro //
Consecințele neprevăzute ale DMA și DSA
Cum era de așteptat, companiile Big Tech nu sunt foarte încântate de noile reglementări europene și încearcă să lupte împotriva lor, fie căutând portițe legale, fie încercând să arate că ar fi un impediment în calea progresului.
Spre exemplu, Meta încearcă ocolirea legislației DMA prin introducerea unui abonament pentru aplicația Facebook. Doar astfel te asiguri că Facebook nu dă mai departe profilul tău de consumator. //„Meta Just Delayed Its EU AI Roll Out—Here’s Why It Matters” forbes.com // pentru că vor să se asigure că respectă legile europene și fiindcă nu vor să ofere o experiență inferioară – spun ei. Un lucru similar s-a întâmplat și în trecut cu // „Threads launches for nearly half a billion more users in Europe” theverge.com // aceasta a fost disponibilă în Uniunea Europeană abia la jumătate de an de la lansarea oficială.
Și Google a amânat lansarea Gemini în Europa. Serviciul de AI al celor de la Google, care ar trebui să fie concurentul lui Chat GPT al companiei OpenAI, a ajuns în Europa abia după câteva luni de la lansarea oficială. Motivul oficial? Politicile GDPR foarte stricte pe care le impune UE.
Nu este prima dată când Google întârzie o lansare de servicii în Europa. Google Pay a fost lansat după doi ani de la apariția sa din Statele Unite, // „Google’s latest AI model, Gemini Pro, is now available in Europe to compete with OpenAI’s ChatGPT” euronews.com //
Și Apple a anunțat că amână lansarea în Europa a funcțiilor AI, care ar trebui să apară odată cu iPhone 16, în această toamnă. Compania susține că nu poate oferi o experiență completă care să se alinieze cu pachetul legislativ DMA. Mai mult, // „Apple delays launch of AI-powered features in Europe, blaming EU rules”, theguardian.com // că pachetul legislativ ar putea să îi oblige să compromită integritatea produsului, lucru ce ar putea să îi pună în pericol securitatea datelor utilizatorilor. Așa că Europa pare că se va bucura de avantajele AI abia din 2025. Acest lucru nu șochează pe nimeni, fiindcă Apple a fost și este gigantul tech cu cele mai multe conflicte cu Comisia Europeană.
Din cauza presiunilor din partea Comisiei Europene și a legilor stricte pe care aceasta le-a dat în ultimii ani, giganții tech taxează consumatorii prin lansări amânate, limitări de servicii și abonamente pentru variante premium, ca să evite respectarea criteriilor de transparență impuse de legile europene. Aceste practici creează confuzie și nemulțumire în rândul consumatorilor, care trebuie să aștepte mai mult timp pentru a primi noile tehnologii sau servicii doar pentru că sunt europeni.
Consecința e că europenii devin frustrați pe Comisia Europeană și chiar mai eurosceptici. Ei nu sunt conștienți sau ignoră ideea că legile sunt date pentru a oferi mai multă putere consumatorilor de rând, în ceea ce privește datele sau sănătatea lor, iar companiile Big Tech alimentează frustrarea pentru a încerca să saboteze legislația.
