Revoluția (post)industrială32 min read

De la incertitudinea despre o posibilă bulă speculativă a inteligenței artificiale la promisiunea unei inteligențe generale, de la integrarea roboților umanoizi în fluxurile de lucru la bătălia globală pentru pământuri rare, de la visul mobilității urbane verticale la tranziția spre o sustenabilitate high-tech, economia și industria se reconfigurează sub presiunea inovației și a necesității climatice.

Actuala revoluție industrială este marcată de o convergență tehnologică accelerată, în care inteligența artificială încă oscilează între potențialul de a deveni o inteligență generală în timp record și riscul unei bule economice alimentate de investiții de triliarde. Această transformare digitală se extinde rapid în plan fizic prin intermediul agenților AI și al roboților umanoizi capabili să preia sarcini complexe, ceea ce pune sub semnul întrebării stabilitatea viitoare a pieței muncii. Totuși, progresul depinde de o competiție acerbă pentru resurse critice, ceea ce plasează inclusiv România în centrul extracției de pământuri rare, un demers care forțează un echilibru delicat între avantajele economice și costurile de mediu majore. În paralel, viitorul mobilității urbane este proiectat spre verticală prin taxiurile aeriene electrice, în timp ce sectorul energetic mizează pe baterii de ultimă generație și regenerabile pentru a asigura o sustenabilitate reală în fața provocărilor politice și a anxietății climatice.

 AI: bulă sau pași către AGI?

Juriul nu a decis încă dacă inteligența artificială e o bulă sau e primul pas către inteligența artificială generală, care va veni până în 2030, // „AI 2027”,ai-2027.com // în câteva decenii// „Andrej Karpathy – AGI is still a decade away”,  dwarkesh.com // sau niciodată.// „Why AGI Will Not Happen – Tim Dettmers”, timdettmers.com // Semnele sunt confuze: în timp ce Time declară „Arhitecții AI-ului” drept “Persoana anului 2025”,// „Why the Architects of AI Are TIME’s 2025 Person of the Year”, time.com // Microsoft își limitează așteptările pentru vânzările Copilot,// „Microsoft Scales Back AI Goals Because Almost Nobody Is Using Copilot”, yahoo.com // dar Nvidia are vânzări record.// „NVIDIA Announces Financial Results for Third Quarter Fiscal 2026”, nvidianews.nvidia.com //

AI-uri ca ChatGPT, Gemini (câștigătorul?)// „The stock market believes Google is now winning the AI race over OpenAI, Nvidia”, cnbc.com // sau Claude ucid încet temele pentru acasă,// „New Research: Majority of High School Students Use Generative AI for Schoolwork”, newsroom.collegeboard.org // jurnalismul,// „Artificial Intelligence and the Future of Journalism: Risks and Opportunities”, unric.org // fan fictionul,// „Fanfiction and it’s War with AI”, medium.com // complică viața pentru programatorii tineri,// „New evidence strongly suggests AI is killing jobs for young programmers”, understandingai.org // psihologi// „Artificial intelligence is impacting the field”, apa.org // sau Hollywood// „How AI Is Overtaking Hollywood”, forbes.com // și sunt de mare ajutor în a scrie mailuri plicticoase, mai ales de când gândesc mai mult – deși evoluează tot mai puțin.// „Current AI scaling laws are showing diminishing returns, forcing AI labs to change course”, techcrunch.com // Apar însă agenții AI,// „AI agent”, en.wikipedia.org // care fac și asta, dar în zone bine controlate.

Chiar și așa, folosirea AI rămâne periculoasă, poate nu la nivel de extincție a omenirii,// „Statement on AIRisk”, aistatement.com // dar cu siguranță la un nivel care poate schimba contractul social. Îngrijorările care au dus la adoptarea AI Act în Uniunea Europeană// „High-level summary of the AI Act”, artificialintelligenceact.eu // par valide.

În zone mai nișate, AI-ul face chiar și descoperiri științifice – vezi AlphaFold, pentru a cărui dezvoltare co-creatorul Demis Hassabis  a fost distins cu Premiul Nobel pentru Chimie în 2024,// „Demis Hassabis – Facts – 2024”, nobelprize.org // –, dar cazurile limitate de utilizare pentru chatboți fac multă lume să spună // „This Is How the AI Bubble Will Pop – Derek Thompson”, derekthompson.org // că valoarea Nvidia și a altor companii AI, în care s-au băgat colectiv 1,5 triliarde de dolari doar în 2025,// „Gartner Says Worldwide AI Spending Will Total $1.5 Trillion in 2025”, gartner.com // e exagerată și că toată șandramaua AI va pica în curând, cu tot cu economia globală, // „The real (economic) AI apocalypse is nigh – Cory Doctorow”, doctorow.medium.com // fără a invalida însă tehnologia.

Ce-ar înclina balanța în favoarea AI-ului negeneral ar fi apariția unor sisteme de operare AI// „The Emergence Of AI Operating Systems”, forbes.com // cu care să poți interacționa prin limbaj natural și gesturi – niște Alexa pe steroizi, dar costul de procesare e enorm – și mai ales intersectarea AI-ului multimodal cu roboții// „AI goes physical: Navigating the convergence of AI and robotics”, deloitte.com // dezvoltați de Boston Dynamics & co., care deja intră în fabrici și care va zgudui piața joburilor fizice precum modelele de limbaj pe cea a joburilor de birou. (M.G.)

 De la agenți AI multimodali la roboți umanoizi

După ce AI-ul generativ a început să fie tot mai folosit în diverse domenii, părea că următorul impact major va fi făcut de agenții AI – care pot coordona mai multe LLM-uri pentru a executa în mod autonom secvențe de sarcini. Dar, deși OpenAI, Microsoft sau Google și-au lansat servicii de agenți AI în 2025, niciunul nu a dat (încă) piața muncii peste cap.

Problema cea mai mare e legată de precizie. Degeaba se laudă producătorii că agenții AI pot rezolva chiar și până la 95% dintre task-uri – atunci când aceștia sunt puși în situații în care o singură sarcină eșuată compromite tot procesul, cei din 2025, cel puțin, nu dau cel mai bun randament //„ Simulated Company Shows Most AI Agents Flunk the Job”, cmu.edu // Așa că multe companii și-au înghețat programele-pilot bazate pe AI.//„MIT report: 95% of generative AI pilots at companies are failing”, fortune.com  //

Nu e o problemă imposibil de rezolvat, și soluțiile pot veni relativ rapid, pentru că unele sunt deja bine testate în AI-ul generativ. Dacă te-ai gândit vreodată la ce ajută modul „Thinking” din ChatGPT sau Gemini, care pare doar că ia mult ca să-ți dea un răspuns asemănător modelului de bază, acestea antrenează abilitatea modelului de a-și găsi și autocorecta erorile – proces care, aplicat la agenții AI, le poate crește precizia pe sarcini și procese din mai multe etape până ajunge la un nivel satisfăcător de succes. //„Can AI Agents Self-correct?”, medium.com //

Dacă agenții AI vor deveni mai performanți, și companiile încep să aibă suficientă încredere în tehnologie, vor apărea niște schimbări majore pe piața muncii, nu neapărat în bine pentru angajați. Un agent AI capabil ar putea face autonom o mare parte din munca digitală de rutină,//„Agents, robots, and us: Skill partnerships in the age of AI”, mckinsey.com // și, dacă va fi rentabil ca preț, nu vor fi multe companii care vor rezista tentației de a-și înlocui forța de muncă umană.

Într-o situație de genul, ar părea că un refugiu al angajaților care pierd competiția cu AI-ul la birou va fi în munca fizică. Dar nici acolo nu există o garanție. Robotica s-a dezvoltat și ea excepțional în ultimii ani, iar companii precum Boston Dynamics//„Atlas® and beyond: the world’s most dynamic robots”, bostondynamics.com // au tot împins limitele în materie de cât agil și adaptabil poate fi un robot, chiar și de formă umanoidă. Însă aceștia nu pot fi, încă, integrați pe piața muncii, pentru că riscurile de posibile daune sau accidente necesită un AI cu și mai puțin loc de eroare.

Iar un AI care să facă un robot suficient de eficient și sigur e, practic, tot un agent AI, dar care lucrează strict cu diversele capabilități ale robotului. Mai precis, e nevoie de un model de tip VLA,//Vision-language-action model, un tip de model care poate să combine capacitatea de a identifica mediul înconjurător, de a înțelege instrucțiuni și de a putea acționa simultan diversele membre și motoare ale robotului // și sunt mai multe în curs de dezvoltare,//„Top 10 Vision Language Models in 2025” datacamp.com // de la companii mici până la giganți ca Nvidia sau Google. Tesla tot susține că vrea să producă, în viitorul apropiat, mii de versiuni ale propriului robot cu VLA, Optimus, dar termenele date de companiile lui Musk sunt mai degrabă performative.

Cert e că va mai dura până vom vedea ceva mai mult decât roboți umanoizi rudimentari în fabrici sau în case, și asta dacă va fi posibil în primul rând. Există și posibilitatea ca, până și pentru agenți AI, să nu se ajungă vreodată la o eficiență care ar fi acceptabilă sau rentabilă, caz în care companiile care s-au grăbit să implementeze AI-ul în workflow s-ar grăbi să revină la forța de muncă umană. Dar, chiar și așa la fel cum criza dotcom nu a împiedicat internetul din a schimba fundamental umanitatea, probabil că nici astfel de eșecuri nu vor suna sfârșitul AI-ului. (I.P.)

 Bătălia resurselor pentru hardware

Vestea bună este că România ar putea să fie un jucător relevant la nivel european în extracția și procesarea pământurilor rare, dar și în găzduirea de centre de date pentru AI. Veste proastă este că așezatul la masa adulților a tehnologiilor critice implică niște riscuri de mediu care pot face cianurile de la Roșia Montană să pară brusc apetisante.

Redeschiderea unor mine în Apuseni și Maramureș, dar și deschiderea unei fabrici de procesare la Feldioara,// „Fabrica de la Feldioara a Nuclearelectrica ar urma să prelucreze pământuri rare pentru americani, într-o uzină în România. Producția, destinată industriei aerospațiale și militare”, mediafax.ro // ar contribui la reducerea dependenței Uniunii Europene de marii procesatori și extractori, prezenți și viitori, de rare earths care-și asumă din cinism social (China) sau abundență de spațiu (Australia) costurile de mediu. // „If You’re Listening – Can Australia solve the world’s Rare Earths problem?”, youtu.be // Dar ar creea și crize sociale, dacă e să învățăm ceva de la portughezii care s-au trezit că au prea mult litiu în munți.// „Europe’s mining quest faces a hurdle: angry locals”, reuters.com // 

Pentru că, din păcate, cursa pentru pământuri rare este, în esență, un joc de-a externalizarea mizeriei: ape reziduale acide, consum enorm de energie, halde de steril care distrug peisajul. Toate astea în numele ecologiei și confortului: metalele extrase sunt vitale nu doar pentru industria de apărare și comunicații, dar și pentru producția de turbine eoliene, de exemplu.

Iată Paradoxul Jevons// „Jevons paradox”, en.wikipedia.org // în acțiune: cu cât sunt extrase mai eficient metalele rare pentru a „salva planeta” prin digitalizare și energie verde, cu atât va fie nevoie de mai multe mine, ceea ce va distruge mai mult areal geografic.

Aceeași problemă de alocare sau sacrificare a resurselor vitale, precum apa, apare odată cu construcția de centre de date.// „Exposing the Dark Side of America’s AI Data Center Explosion”, youtu.be // Unul de mari dimensiuni, precum cele luate în calcul pentru zonele Cernavodă și Porțile de Fier, consumă zilnic cantitatea de apă necesară unui oraș mediu. (V.T.)

 Când se va umple cerul de taxiuri aeriene?

În afară, poate, de trotinetele electrice, ultimele decenii n-au adus inovații prea mari în mobilitate: mașinile sunt tot omniprezente, avionul e tot cel mai rapid mijloc pentru distanțe medii și lungi, iar rețelele de transport în comun la sol rareori își ating potențialul de eficiență. eVTOL-urile comerciale, //Prescurtare de la Electric Vertical Take Off and Landing. Se referă la toate vehiculele aeriene electrice care se pot ridica de la sol și ateriza complet vertical, similar elicopterelor și dronelor. Taxiurile aeriene sunt doar o categorie comercială propusă a acestora // botezate de mult ca taxiuri aeriene, ar fi trebuit să aducă o revoluție și să deschidă o nouă dimensiune a traficului urban, mai puțin nocivă pentru mediu decât traficul la sol.

Cel puțin așa se credea în 2017-2018, când toate marile companii aeriene își anunțau cu surle și trâmbițe propriile proiecte de taxiuri aeriene. A trecut, însă, aproape un deceniu, și doar în China există în momentul de față eVTOL-uri certificate, //„ China’s EHang Earns World’s First eVTOL Type Certificate”, flyingmag.com // folosite majoritar pentru turism.

Lucrurile par că încep să se miște și în Occident. Există mai multe tipuri de eVTOL-uri propuse pentru transportul de pasageri, precum multirotoarele// Asemănător dronelor, se ridică cu ajutorul unor fixe pentru a parcurge distanțe relativ scurte// sau vehiculele de tip „lift-and-cruise”.// eVTOL-uri care fie pot schimba direcția rotoarelor din mers, fie au rotoare care ajută propulsia orizontală, pentru a parcurge distanțe medii // 

Un exemplu pentru cele din urmă este Joby S4, care poate transporta patru pasageri pe distanțe de până la 200 de km, și care a intrat deja în ultima etapă pentru obținerea certificării de zbor în Statele Unite, cel mai probabil în 2026. //„ Joby Outlines Dubai Air Taxi Plans Ahead of FAA Certification ”, flyingmag.com // Iar Joby Aviation deja are înțelegeri cu statele arabe pentru a asigure flote comerciale în Dubai sau Riyadh, imediat după obținerea aprobării din SUA.

Având în vedere că în 2028 vor avea loc Jocurile Olimpice în Los Angeles, n-ar fi exclus ca acela să fie unul din momentele țintite pentru a demonstra potențialul eVTOL-urilor într-unul dintre cele mai aglomerate orașe din lume – germanii de la Volocopter ar fi vrut să facă asta încă de la JO de la Paris, dar au ratat termenele limită pentru certificare.//„Paris ‘flying taxis’ venture misses Olympic debut over certification delays”, france24.com//

Și totuși, orașele încă nu sunt pregătite pentru un viitor în care pe cer vor fi nu doar taxiuri zburătoare, ci și eVTOL-uri pentru transportul de mărfuri, care sunt în stadii similare de progres până la certificare. Pe lângă faptul că tot va fi nevoie de construcția unor vertiporturi,//Situri speciale propuse pentru decolarea și aterizarea eVTOL-urilor, de dimensiuni similare sau mai mici decât ale heliporturilor, wikipedia.org // sunt necesare sisteme care să controleze traficul aerian urban, precum și protocoale care să prevină posibile incidente cu aeronavele convenționale. Framework-ul există, cel puțin în UE, unde a fost creat așa numitul U-Space,// „What is U-Space?”, eudroneport.com // dar mai e mult până la implementare.

Aceste sisteme de control vor fi parțial automatizate, mai ales pentru că majoritatea eVTOL-uri sunt dezvoltate pentru a zbura autonom – cu perioade de test în care vor putea circula doar cu pilot. Dacă iei în calcul ritmul lent în care avansează mașinile autonome, testele s-ar putea prelungi pe termen nedeterminat. (I.P.)

 Sustenabilitatea va fi high-tech

În timp ce Trump nu crede în schimbările climatice și vrea să readucă anii 1950// „Trump 2.0 Is Turning America into an Energy Backwater and an International Climate Pariah”, sjgenco.medium.com // cu tot cu dominația hidrocarburilor, iar Europa pare a pierde lupta// „EU yields to pressure from automakers as it rethinks 2035 combustion car ban”, reuters.com // cu încăpățânarea clasei de mijloc, îmbătrânită// „Youth driving sales in China’s vehicle market”, chinadaily.com.cn // și îndrăgostită de Otto și Diesel, ca să-și salveze industria auto, cei care pariază pe sustenabilitate câștigă, încet-încet.// „Levelized cost of energy+”, lazard.com (PDF) // Și o fac de la firul ierbii, cel puțin în ceea ce privește regenerabilele – panourile solare câștigă, // Detașat, conform Science is strategic, x.com // chiar și cu criticile privind subvențiile.// „How Europe is paying for its solar boom”,dw.com // Pune pe listă și geotermia de ultimă generație, // „Enhanced Geothermal Systems”, energy.gov // care folosește căldura pământului pentru a obține energie termică sau electrică și face cu ochiul multor orașe.

În plan tehnic, apariția unor baterii mai performante, mai sigure și mai durabile, precum cele solid-state, cu polimeri sau ceramică, // „A comprehensive review of solid-state batteries”, sciencedirect.com // ar putea rezolva la un moment dat și problema fluctuațiilor rețelelor// „A comprehensive review of solid-state batteries”, sciencedirect.com // care fac inevitabile, încă, centralele electrice clasice. Sunt așteptări mari și de la hidrogenul verde,// „Low-emissions hydrogen projects are set to grow strongly despite wave of cancellations and persistent challenges”, iea.org // care ar putea salva industria transportului maritim de criticile legate de poluare // „Climate Risks in the Transportation Sector”, unepfi.org (PDF) // – SUA pariază însă pe cel albastru,// „Trump administration loosens rules for blue hydrogen projects to claim threatened 45V tax credit”, hydrogeninsight.com // obținut din hidrocarburi, pentru că lobby și Trump. Toate acestea vor atenua falsa sustenabilitate actuală,// „CRCF: Red flags, uncertainty and greenwashing”, eeb.org // susținută cu certificate verzi și împăduriri mai mult sau mai puțin reale. // „Revealed: more than 90% of rainforest carbon offsets by biggest certifier are worthless, analysis shows”, theguardian.com //

În cele din urmă, poate paradoxal, piața va regla bătălia dintre hidrocarburi și regenerabile, asta dacă omenirea n-o ia complet razna între timp. Asta în ciuda faptului că SUA actuală tinde să se retragă din cursa asta, deși e pe doi, în timp ce China, Europa și câteva țări din Sudul Global, cu prima în pole position,// „Renewables 2025: How China, the US, Europe, and India Are Leading the World’s Clean Energy Growth”, carboncredits.com // își văd de drum.

Noua energie va fi mai sustenabilă, însă va veni cu noi probleme, discuții despre poluare// „The Inconvenient Truth: When Green Energy Pollutes”, forbes.com // sau estetice (mai degrabă false),// „He’s back: How these turbines sparked Trump’s hatred for wind”,  | rechargenews.com // la pachet cu noi bătălii pentru resurse. Plus că cererea va crește exponențial, dacă AI-ul va consuma la fel de multe resurse ca și până acum.// „We did the math on AI’s energy footprint. Here’s the story you haven’t heard.”, technologyreview.com // 

Cred însă că omenirea va decide colectiv că vrea să trăiască alături de natură, nu împotriva ei, măcar pentru că din urmă vine o generație conștientă de responsabilitatea sa față de viitor până la a fi anxioasă.// „The Eco-Anxiety Epidemic: How Gen Z Activists are Channeling Fear into Solutions”, earthday.org // Chiar și la scala civilizației umane, epoca hidrocarburilor e o paranteză de vreo 270 de ani,// De la invenția motorului lui James Watt, heritage-history.com // poate necesară, dar în niciun caz apogeu tehnologic, iar cei care se agață de ea suferă de ludism. (M.G.)

URMEAZĂ: Lumea (post)pandemică