România, ultimul loc la digitalizare, dar asta poate fi și un avantaj12 min read

Va mai dura ceva până să scapi de cozile interminabile de la ghișeuri.

Chiar dacă în 2023 a intrat în vigoare o lege// „Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, cdep.ro // care interzice autorităților române să solicite „articole de birotică sau papetărie” pentru furnizarea unui serviciu public, glumele despre dosarele cu șină nu o să moară prea repede. Asta pentru că, an de an, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de indicele economiei și societății digitale (DESI),// DESI, digital-decade-desi.digital-strategy.ec.europa.eu // iar ritmul de creștere nu inspiră optimism. 

Beneficiile digitalizării sunt clare: acces mai rapid la servicii publice, reducerea timpilor de așteptare, costuri mai mici pentru stat și pentru cetățean și, poate cel mai important, creșterea transparenței în administrație. Într-o țară în care încrederea în instituții este tradițional scăzută, digitalizarea poate deveni un instrument esențial pentru reconstrucția acestei relații. În același timp, poate susține dezvoltarea economică, mai ales în zonele rurale sau mai puțin dezvoltate.

Evenimentul de lansare Edge Institute. Foto: Mihnea Ratte

Conform unui studiu recent// Mai multe pe edgeinstitute.ro // realizat de Ipsos pentru Edge Institute, un think tank independent format dintr-un grup de experți români din business, tehnologie și educație care-și propune să sprijine tranziția digitală a României, 59% dintre români spun că digitalizarea este un lucru bun, iar 52% că are un impact pozitiv asupra vieții. În același timp, fricile principale sunt legate de protecția datelor personale dar și de posibilitatea ca guvernul să supravegheze populația.

La lansarea Edge Institute l-am întâlnit și pe Răzvan Rughiniș, prodecan al facultății de Automatică din Universitatea Politehnică București și membru al board-ului Edge. Am vorbit cu el despre tranziția digitală, de ce digitalizarea nu presupune neapărat și concedieri, ci mai mult, ar putea reduce decalajele regionale.

Un avantaj al decalajului: România ar putea adopta practici deja testate

„Avantajul României este că nu are o infrastructură construită în foarte mulți ani, în etape mici, care trebuie menținută și integrată, adesea cu costuri foarte mari. Noi putem să ne inspirăm din exemplele de bună practică, să alegem din varietatea de soluții pe care unele din țările europene le-au prototipat și să încercăm să ne axăm doar pe acele tehnologii care s-au demonstrat valoroase pentru cetățeni.

Pentru un serviciu public, prima datorie este, bineînțeles, față de funcționarea continuă, ceea ce consumă resurse. Migrarea în sine este mai complicată. E ca la o casă de patrimoniu: renovarea acesteia va costa adesea mai mult decât construirea unei clădiri noi, cu cu amprentă termică mult mai bună. Așadar, noi avem – din păcate, dar și din fericire – libertatea să ne gândim la cele mai eficiente soluții, nu doar să conservăm anumite soluții, poate ineficiente, dar care trebuie întreținute, pentru că sunt folosite de cetățeni.

Cred că există un interes în creștere al tinerilor// Pentru digitalizare. // și pentru că ei își petrec mai mult din viața socială în interacțiuni digitale și sunt mai puțin obișnuiți să stea la coadă la un ghișeu sau să stea la discuții cu funcționari publici. 

CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns Estonia un model de digitalizare pentru întreaga lume

O societate digitală este în primul rând bazată pe argumente în definirea politicilor. Acest lucru le înțeleg mult mai bine tinerii de 20 de ani decât oamenii de 40, care poate s-au resemnat un pic cu inerția mediului politic. Noi nu mai așteptăm neapărat motivații în spatele unor legi, pe când tinerii au standarde mai ridicate, care sunt mai ușor de atins în contexte digitale.” 

Digitalizarea nu va duce la pierderi de joburi și reconversii profesionale

„Făcută brusc, această tranziție digitală poate să producă grupuri profesionale fără o valoare adăugată. Dacă o parte din acești funcționari, care își petrec marea parte a timpului în procese birocratice de indexare a unor documente fizice, vor fi degrevați de aceste responsabilități, va exista o disponibilitate pentru interfața cu publicul și, astfel, va fi  accelerată digitalizarea. 

În timp, sistemul de funcționari publici poate să ajungă la o amprentă mai mică nu prin concedieri, ci prin repoziționarea responsabilității către sprijinul cetățeanului în adopția de tehnologie. Funcționarul nu se va ascunde în spatele unor procese analogice, de frică să nu-și piardă slujba. Nu cred că digitalizarea va duce la pierderi de slujbe, și nici neapărat la reconversii profesionale, ci la îndatoriri noi pe care putem să le cultivăm într-o societate inclusivistă.”

E-factura a fost văzută ca un efort, nu ca un avantaj

„Noi, cetățenii, avem o neîncredere în sectorul public, din cauza lipsei de transparență. Cred că mulți dintre antreprenorii care anul trecut erau deranjați de platforma digitală de e-facturare au văzut mai degrabă eforturile pe care business-urile trebuie să le facă pentru a-și indexa facturile și mai puțin avantajele. Eu mă așteptam, de exemplu, ca la sfârșitul anului această platformă, care are un rol clar în reducerea evaziunii fiscale, să prezinte și niște rezultate. E nevoie de construirea unei legitimități și a unei motivații în fața cetățenilor și a companiilor. Mulți dintre noi ne-am asuma un disconfort, atâta vreme cât observăm că acesta disconfort duce la o bunăstare colectivă mai mare.

Antreprenorii și firmele vor fi mult mai deschiși să sprijine noile unelte atâta vreme cât motivația e clară și nu e vorba doar de un politician care vine cu o nouă platformă sau o nouă încercare de reglementare, doar din dorința de a tăia o panglică și a apărea în presă.

Digitalizarea oferă posibilitatea unirii unor Românii cu mize și probleme foarte diferite, atâta vreme cât înțelegem și problemele celor care trăiesc în mediul rural sau în comunități dezavantajate și încercăm să venim cu soluții mediate tehnologic, pentru că această bunăstare socială ajunge să fie văzute și prin prisma lor.

Din păcate, adesea când ne gândim la tehnologie, ne gândim doar la marile orașe, iar aceste viziuni ale viitorului pierd din vedere bucăți întregi ale societății care adesea ar beneficia mai mult de un efort de digitalizare decât o companie de tehnologie din București care într-un fel sau altul se va digitaliza și singură chiar dacă nu există un actor de stat care să sprijine acest proces.”