Alfieri/Getty Images

Dacă AI-ul face artă, cine deține drepturile de autor?14 min read

De Mihai Ghiduc 26.10.2023

Până să reglementeze politicienii arta AI, filosofii stabilesc întrebările care au nevoie de răspuns. Mark Coeckelbergh, unul dintre cei care fac acest lucru, a fost recent la București, la festivalul After X Image.

Filosoful belgian Mark Coeckelbergh are multe întrebări despre cum va arăta un viitor dominat de AI sau despre cum se schimbă modul în care este privită arta și mai puține răspunsuri certe, ca orice filosof care se respectă. De mai bine de un deceniu, Coeckelbergh, care este profesor la Universitatea din Viena, se ocupă de filosofia roboților și a inteligenței artificiale. 

Mark Coeckelbergh a scris numeroase articole și cărți pe această temă, iar între 7-8 octombrie a fost unul dintre invitații After x Image,// Site oficial: afters.ro // primul festival de cultură vizuală din România, care explorează felul în care sunt produse, consumate și distribuite imagini.

Am vorbi cu el despre problemele create de creșterea importanței AI-ului generativ în procesul creativ, odată cu apariția unor instrumente preecum ChatGPT, Bard, Claude, DALL-E, Midjourney, probleme care vor trebui rezolvate de către societate în viitorul apropiat. 

Mark Coeckelbergh la București. Foto: After X image

Va mai arăta arta la fel în epoca AI-ului?

„Folosirea AI-ului generativ, ChatGPT pentru text, DALL-E, Midjourney pentru imagini, vine cu niște întrebări: E bună? E artă? E reală? Prima întrebare abordează problema etică. Cartea mea AI Ethics// Apărută la MIT Press, mitpress.mit.edu // e o bună introducere în subiect. Este vorba de probleme generale, precum responsabilitatea AI-ului, bias-ul etc. 

A doua întrebare, dacă e artă, se divide în alte întrebări. Pentru a decide dacă ceva e artă, te uiți la proces. În cazul unui artist uman, te întrebi cine e acea persoană, ce gândește, cum vede el arta. Computerele, însă, fac lucrurile într-un mod diferit. Ceea ce duce la întrebarea: dacă e diferit și nu poate fi artă într-un mod romantic, uman, ca un geniu artistic, poate fi AI-ul creativ în alt fel?

Și, da, AI-ul e influențat de artiști umani, dar și artiștii umani au influențe din arta anterioară. Desigur, procesul e diferit, unul e un proces statistic, bazat pe date, în timp ce oamenii mai întâi experimentează arta și apoi fac ceva cu asta. Nu e doar un proces sintetic de a pune la un loc arta existentă.”

Cine deține drepturile artei produse de AI-uri?

„AI-ul aduce noi probleme pentru copyright, pentru drepturile de autor. Una ține de paternitate, e ceva făcut de computer și omul are doar o parte din drepturi. Cealaltă problemă este că AI-ul folosește, în pregătirea sa, materiale cu drept de autor. 

N-am o soluție, dar, conceptual, sunt și alte cazuri în care omul folosește tehnologia – doar că în cazul acesta tehnologia are mai multă independență –, așa că eu cred că ar trebui să ne întoarcem la cel care a produs promptul.”

Trebuie și cum pot fi compensați artiștii pe a căror muncă sunt antrenate AI-urile?

„Cred și că este nevoie și de un sistem care să compenseze artiștii, care nu există încă. Mă uit la Spotify și cum au reușit să ofere ceva din streaming muzicienilor, cred că s-ar putea găsi și ceva pentru artă.

Și da, teoretic, arta ar trebui să fie în domeniul public, la fel ca cercetarea. Dar nici n-aș vrea să nu fiu plătit pentru munca mea, cum nici n-aș vrea ca artiștii să aibă control complet. Pentru că arta este, cumva, un bun al umanității.

Sistemul legal actual nu funcționează pentru asta, avem nevoie de ceva rapid, automatizat, poate bazat pe blockchain. Care ar putea fi folosit de Midjourney sau alte AI-uri similare, pentru a urmări sursa datelor folosite. Cred că în epoca digitală acest lucru este posibil.”

Dă AI-ul mai multă putere celor care au putere?

„AI-ul înseamnă mai puține joburi pentru oameni. Pe de altă parte, dacă vrei calitate, ai nevoie de un om care să se uite la rezultate, de un designer, de un artist. Și poarte că ei, ca profesioniști, ar trebui să fie cei care scriu prompturile și verifică rezultatele. 

Desigur, realitatea e că se crează o prăpastie între un număr mare de oameni care obțin lucruri făcute automatizat, de mai puțină calitate, și cei care vor mai multă calitate și o obțin pentru că pot plăti artiștii. Cred că diferența dintre săraci și bogați va crește, deci pentru mine e și o chestie de justiție globală, despre cine o să beneficieze de aceste tehnologie. S-ar putea ca iarăși, la fel ca internetul, toate acestea lucruri să dea mai multă putere oamenilor cu multă putere.”

Sau, dimpotrivă, AI-ul democratizează arta?

„Mă gândesc la un eseu de Walter Benjamin despre artă în epoca reproducerilor.// „The Work of Art in the Age of Mechanical Reproduction”, web.mit.edu (PDF) // Multă lume s-a concentrat pe originalitate, dar el a vrut să dea un mesaj politic și să spună că e și o democratizare. 

Acest lucru se întâmplă și cu internetul și alte tehnologii. Dacă toată lumea are acces la artă, lumea devine mai creativă. Nu sunt în favoarea interzicerii AI-ului, pentru că oferă numeroase oportunități în sectorul creativ. Nici nu vrem să-l reglementăm în așa fel încât să nu mai fie posibilă folosirea sa, vrem să folosim tehnologia asta. 

Dar întrebările despre corectitudine, justiție, locuri de muncă sunt reale. Ce putem face este să învățăm oamenii să folosească într-un mod corect, să scrie prompturi mai bune, să îl folosească ca o unealtă, dar și să gândească critic și să evalueze rezultatele. 

Dacă lăsăm oamenii de capul lor, o să fie mai mult gunoi pe internet. Dacă educăm oamenii să folosească AI-ul ca un instrument creativ, cred că putem obține noi forme de artă, noi imagini interesante. Ar trebui deci să rămânem deschiși pentru posibilitățile creative.”

Nicio informație vizuală nu va mai fi de încredere

„Pe lângă proprietate și drepturi de autor, mai există o dilemă etică, aceea că poți crea un video fake pentru a șantaja pe cineva, un politician celebru, de exemplu, sau pentru a hărțui pe cineva. Numeroase utilizări sunt problematice. Sau, invers, dacă ai un avocat bun, acesta poate face dintr-o probă reală una care nu e acceptată, pentru că ar putea fi falsă. Asta este o problemă pentru justiție. 

Iar pentru societate, în general, problema e că nu mai poți să crezi în informație, iar încrederea oricum e în scădere în societate. Dacă nu poți ști că lucrul pe care îl vezi e real, ai o problemă. Și, da, vrem presă de calitate, jurnaliști care să ne ajute, dar chiar și pentru jurnaliști ar putea fi dificil să dea un verdict. Va trebui să avem niște soluții tehnice de calitate, avem nevoie de AI care să detecteze fake-urile.”

Va submina AI-ul democrația?

“Trebuie să ne dezvoltăm propriile abilități critice. Acum, de exemplu, când citești ceva, cauți sursa, vezi ce site e, pentru că e o diferență între site-ul BBC și cel a unei companii care vrea să împingă o idee sau unul care promovează teorii conspirative. Analiza imaginilor AI ține și de a fi obișnuit cu noul mediu. E mai greu cu filmul și fotografia, dar ne vom obișnui, cum ne-am obișnuit că textul nu e mereu adevărat.

Deepfake-urile devin mai bune, deci vor fi o problemă pentru alegeri, mai ales pentru cele americane, iar asta e o îngrijorare pentru democrație. Am o nouă carte, care o să iasă în iarnă, se cheamă De ce AI-ul subminează democrația și ce putem face?.// Deja la precomandă pe amazon.com // Va fi o carte pentru publicul larg și vorbește despre principiile democratice care pot fi subminate, ca libertatea sau justiția, și despre problemele de încredere care apar când nu e ușor să distingi între adevărat și fals. Cum spunea Hannah Arendt, dacă ai o societate în care nu există încredere, aceasta se poate transforma ușor într-o autocrație.”



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

MEDIU|MS TALKS

„Sunt uimit că Transilvania nu este pe lista obligatorie de vizitat a oricărui turist european.” Interviu cu John Murray, regizorul documentarului Wild Transylvania

De
Regizorul irlandez John Murray a petrecut patru ani în România pentru a documenta natura și fauna din Transilvania. El a lansat filmul „Wild Transylvania” în cadrul celei de-a doua ediții Lynx Festival, desfășurat la Brașov, între 4-9 iunie.
AI&ROBOȚI|SLOW FORWARD

Trebuie să vorbim despre Sam

De
În timp ce OpenAI susține că vrea să atingă inteligența artificială generală creată pentru „întreaga omenire”, apar tot mai mult informații îngrijorătoare despre CEO-ul liderului AI-ului generativ.
AI&ROBOȚI|FYI

Raport Google: 4% dintre joburile din România ar putea fi înlocuite de AI în următorul deceniu 

De
Un studiu recent estimează că impactul economic produs de adoptarea inteligenței artificiale ar putea fi de 14-16 miliarde euro într-un deceniu, însă România are cea mai slabă rată de adopție din UE.
AI&ROBOȚI|SLOW FORWARD

Google, we have a problem!

De
După un sfert de secol, epoca motoarele de căutare s-ar putea apropia de sfârșit. AI-ul conversațional le va da lovitura de grație.