MEDIU
Biodiversitate
și schimbări climatice
De ce își poartă „casa” în spinare, cât de melomani sunt și motivul pentru care se mișcă atât de încet.
Schimbările climatice nu cruță România. Un studiu condus de un român ne atrage atenția asupra unei probleme de care nu știam anterior: inundațiile urbane.
La începutul anului, 40 de dropii au fost văzute în Salonta – singura zonă din România unde încă mai trăiește această specie periclitată. Un record al ultimilor 15 ani de observare.
După ce inundațiile au stricat aproape complet habitatul unor pești de pe râul Gilort, un nou proiect va construi pasaje de migrație pentru ei, dar și o întreagă infrastructură conexă care să le refacă mediul.
Vulcanii noroioși, focurile vii, trovanții, așezările rupestre sau urmele unei mări preistorice pot deveni cunoscute în toată lumea. Anul acesta, specialiștii UNESCO vor vizita zona, pentru a lua o decizie.
Porumbeii schimbă zilnic stolurile din care fac parte și acumulează informații despre resursele disponibile în oraș. Studierea acestui fenomen ajută la înțelegerea problemelor de trafic dintr-un oraș aglomerat.
Mona Petre este un graphic designer pasionat de botanică. În timpul liber, descoperă plantele comestibile din flora spontană și reconstituie rețete vechi de sute de ani.
La marginea Mangaliei, sub un câmp acoperit de maldăre de gunoaie multicolore, se află o peșteră cu un ecosistem unic în lume. Cercetătorii au încununat recent un nou rege al peșterii: e mic, are multe picioare și își domină ecosistemul de câteva milioane de ani.
Un profesor de silvicultură din Brașov a prelucrat imaginile proiectului secret Corona pentru a vedea ce s-a întâmplat cu pădurile românești.
Mutațiile genetice, concurența pentru resurse, intensitatea luminii sau ciclul de viață al anumitor insecte determină unele plante să facă flori în perioada rece.
Iulian Pojar trebuia să fie polițist criminalist, ca tatăl său. A ajuns să studieze microplasticele din apele României.
Una dintre problemele amplificate de schimbările climatice este lipsa perdelelor forestiere. O inițiativă implementată cu succes acum mai bine de 100 de ani, nu mai are acum un program național activ, iar asta grăbește deșertificarea sudului României.
În ciuda unor efecte secundare minore benefice asupra mediului, anul pandemic a fost devastator pentru planetă și oameni.
Coțofenele sunt drăcoase. Strică terasa și fură nuci de pe pervaz. Ciorile sunt atente și metodice. Și nu suportă pupezele. Spre deosebire de bufniță, huhurezul nu are urechi. Și ți se uită drept în suflet. Alexia Udriște-Olteanu observă păsările din grădina sa, apoi le pictează.
