SOCIETATE|FUTURE-PROOF CITIES

Cum să modelăm orașele din România. Sau despre fața viitorului urban

De
Grațian Mihăilescu, inițiatorul ONG-ului UrbanizeHub, vorbește pe larg despre cartea sa proaspăt lansată, ce trebuie înțeles prin dezvoltare, de ce regionalizarea prin reforma administrativă este o soluție pentru România și cum implicarea produce calitatea vieții.
SOCIETATE|OVERVIEW

Propaganda care dacă nu te convinge, te obosește

De
Ca un truc de magie, dezinformarea are nevoie de atenția ta ca să-ți distragă atenția.
SOCIETATE|STUDIU

Bani sau vouchere? Ce spun studiile despre eficiența ajutoarelor bănești?

De
Pe fondul pandemiei de COVID-19, ideea transferurilor directe de bani dinspre guverne către populație s-a bucurat de popularitate crescută în jurul lumii. Ce spun studiile despre comportamentul de consum al oamenilor care primesc bani? Și cum arată un venit de bază universal?
SOCIETATE|UCRAINA

Consultant ONU: Refugiații au nevoie de bani și internet, nu de corturi

De
Andreea Bodea, expert în dezvoltarea adăposturilor din taberele internaționale pentru refugiați, spune că fiecare criză are nevoie de soluții diferite, dar la fel de rapide. 
SOCIETATE|UCRAINA

Cel mai probabil, Rusia va pierde. Dar când?

De
Războiul din Ucraina este departe de a se încheia. Scenariile pentru un posibil final par a indica un pariu mefistofelic între numărul victimelor și capacitatea lui Putin de a rezista la putere.
SOCIETATE|UCRAINA

De la Zorro la agresorul rus. Cum a devenit Z un simbol al răului?

De
Ceea ce trebuia să fie inițial un ajutor vizual pentru armata rusă, s-a transformat într-un simbol neofascist, deși rușii par a-i rata subînțelesurile
SOCIETATE|UCRAINA

Trei rusoaice spun că sancțiunile au efect, dar îi ating și pe criticii lui Putin

De
Studenții ruși din Occident nu-și mai pot folosi cardurile, iar în Rusia joburile dispar și cei care vor să fugă nu mai au bani.
SOCIETATE|UCRAINA

Cum se vede războiul din Rusia?

De
Am vorbit cu un rus care nu-și ia informațiile de la televiziunile de stat, ca să vedem care e atmosfera în această țară.
SOCIETATE|UCRAINA

Războiul memelor. Sau un alt mod prin care Ucraina atrage atenția internațională

De
Memele virale sunt o altă modalitate prin care ucrainenii modelează opinia publică și conving guvernele occidentale să ia atitudine. 
SOCIETATE|UCRAINA

Unitatea Ucrainei se naște din război

De
Ce nu se vede când numeri numai soldați, tancuri și bombe?
SOCIETATE|OVERVIEW

Sportswashing. CIO, FIFA și propaganda: o poveste de amor

De
De la Beijing la Doha, trecând prin Kazahstan și chiar Ungaria, sportul a devenit o investiție profitabilă pentru industria spălării de imagine. 
SOCIETATE|SCIENCE OF FOOD

Cașcavalul de Săveni, unul din puținele produse românești cu denumire protejată

De
Printre cele nouă produse alimentare românești cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP), sunt doar trei brânzeturi. Unul dintre ele era cât pe ce să se piardă, dacă nu existau câțiva producători locali hotărâți să îl salveze.
SOCIETATE|STUDIU

Reușesc informațiile corecte să înlăture efectul dezinformării?

De
Un studiu experimental desfășurat în România observă empiric schimbările de percepție ale cititorilor când aceștia citesc o știre falsă urmată de dezmințirea prin prezentarea datelor oficiale.
SOCIETATE|OVERVIEW

Infochioșcurile promiteau digitalizarea Capitalei. Acum sunt doar decor urban fără stăpân

De
Uitate de ani buni, zeci de dispozitive inutile și nefuncționale au ajuns loc de graffiti și monumente ale banilor publici aruncați la gunoi.
SOCIETATE|STUDIU

De la Tarantino la Squid Game: de ce atât de multor oameni le place violența?

De
Luna trecută, peste 100 de milioane de oameni s-au uitat la Squid Game serialul sângeros de pe Netflix. Dacă violența de pe ecran este dăunătoare, s-au scris tomuri întregi. Consensul este că poate avea efecte negative. Dar întrebarea de ce suntem atrași să urmărim violența a primit mult mai puțină atenție.
SOCIETATE|OVERVIEW

Ce e proiectul Neuroștiință la clasă și de ce a fost criticat de experți?

De
Oamenii de știință spun că podcastul are informații „fundamental greșite”, autorul proiectului că ei au înțeles greșit, iar Ministerul Educației că nu s-a interesat de calitatea informațiilor. Cine are dreptate?