
AI&ROBOȚI
Robotică, inteligență artificială, machine learning
CFO-ul OpenAI a prezentat cu entuziasm beneficiile AGI, dar a evitat să discute și riscurile iminente. În același timp, raportul exhaustiv al Google despre AGI avertizează asupra riscurilor de abuz și subliniază necesitatea unor reglementări și pregătiri imediate.
Inteligența artificială stă de vorbă cu tine, îți rezumă cărți, scrie eseuri și cod, gândește repede, învață și nu uită niciodată. Dar cum se descurcă printre experți și cercetători?
Dacă ai avea o memorie care conține toate informațiile din istorie, formulele matematice și legile științei, în toate limbile Pămîntului ai spune că ești inteligenți? Dar dacă ai putea câștiga lejer orice meci de șah în fața lui Garry Kasparov? Conferința de presă de după s-ar putea să te dea însă de gol.
Inteligența artificială nu a apărut odată cu ChatGPT, dar influența ei a devenit o prezență constantă în viața oricui.
Aproape imediat după ce Trump anunța o investiție de 500 de miliarde de dolari în AI, DeepSeek, un model chinezesc, șoca lumea cu rezultate similare lui ChatGPT, obținute cu mai puțină procesare și consum de energie. Și nu e singura veste care vine din China.
Pentru o aplicație de rezervări ca Kiwi.com, AI-ul care să trimită acasă angajații din call center-uri n-a venit. În schimb, îi scapă de răspunsuri la întrebările simple. Cel puțin pe moment.
Problema „roboților ucigași” era până de curând ipotetică, dar boom-ul AI din ultimii ani a accelerat dezvoltarea acestora și, mai mult, a permis testarea în zone de război. Ce se întâmplă însă dacă îi lași să ia decizii?
Pe măsură ce lumea realizează că inteligența artificială are nevoie și de altceva decât mai mulți bani, mai multă energie, mai multe computere, CEO-ul OpenAI se străduiește să păstreze vie flacăra speranței în „superinteligență acum”.
Cercetatori de la Universitatea Politehnica din București, Universitatea din București și Institutul de Logică și Știința Datelor (ILDS) au dezvoltat primele modele de limbaj (Large Language Model – LLM) în limba română. Proiectul este un prim pas în dezvoltarea inteligenței artificiale generative în România.
Inteligența artificială este utilizată în diverse moduri în campaniile politice, chiar de către candidați (de la apeluri automate la asistenți virtuali). Dincolo de asta, însă, apar candidații care susțin că doar platformele care au la bază AI pot restaura încrederea populației în sistemele de guvernare. Și chiar candidații virtuali.
Inteligența artificială oferă soluții eficiente pentru îngrijirea vârstnicilor, dar poate perpetua ageismul și restricționa autonomia acestora. Sistemele de AI pentru îngrijirea vârstnicilor pot fi paternaliste.
Publicitatea din jurul lui Atlas de la Boston Dynamics ascunde faptul că sunt mai mulți roboți umanoizi „înscriși” în cursa de a prelua sarcinile repetitive din fabricile auto sau depozitele Amazon. Cursa e „condusă” de companii americane, dar și altele încearcă să țină pasul.
Ar fi fost culmea ca atât de priceputul la marketing Comitet Olimpic Internațional să rateze buzzword-ul deceniului. Însă aplicațiile AI la Paris 2024 sunt relativ minore și destul de controversate.
Cât de adaptate sunt actualele legi ale dreptului de autor apariției AI-ului care generează texte și imagini?
Cât de aproape sunt jucătorii din industria AI de mult căutata inteligență artificială generală și cum ar transforma aceasta lumea?
Companiile și micii antreprenori s-au prins că pot genera reclame și produse cu AI. Unora le iese, multora nu prea.