România are nevoie de investiții rapide în regenerabile și soluții realiste pentru tranziția de la combustibili fosili. În campanie, unii candidați susțin gazul și energia nucleară ca etape de „tranziție inteligentă”, alții mizează pe exploatarea tuturor resurselor interne, chiar cu revenirea la cărbune sau naționalizări.
Inteligența artificială stă de vorbă cu tine, îți rezumă cărți, scrie eseuri și cod, gândește repede, învață și nu uită niciodată. Dar cum se descurcă printre experți și cercetători?
Într-un documentar extrem de intim, Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc spun o poveste universală despre violență, iertare și moștenirea emoțională din familii.
Aproape toți candidații la prezidențiale invocă „voința poporului” sau valorile religioase. Tema LGBT e tratată vag, între formule ambigue, poziționări ezitante și mesaje simbolice.
Cercetătorii sprijiniți financiar de Uniunea Europeană dezvoltă un sistem mai inteligent de răcire sustenabilă, înlocuind agenții frigorifici toxici cu metale mai sigure, mai eficiente și reciclabile.
Ți-ai lăsa parolele și alte informații sensibile într-o bază de date protejată cu numere aleatorii și irepetabile?
Serialul care te lăsa cu gura căscată acum mulți ani nu mai reușește nici măcar să-ți ridice o sprânceană.
În cursa pentru Cotroceni, principalii candidați abordează problema drogurilor fie prin soluții sociale, fie prin măsuri represive. Unii cer prevenție sau închisoare pe viață pentru traficanți, alții vor subiectul în CSAT. Dar puțini se opresc la cauze – la ce îi împinge pe oameni spre consum și cum pot fi sprijiniți cu adevărat.
Inteligența artificială e tot mai discutată la nivel global, dar nu se află printre prioritățile candidaților români la prezidențiale.
Trăiește în Germania, unde cercetează inegalitățile globale, teoriile dependenței și ale modernității și scrie despre cum ideile despre putere, identitate și colonialism se oglindesc în istoria Europei de Est.