Utilaje dezinfectând un bulevard din orașul Nur Sultan, Kazahstan. Anadolu Agency via Getty Images
Cât de eficientă este igienizarea stradală cu biocizi chimici?20 min read
Autoritățile locale se întrec în demonstrații de dezinfectare în masă a străzilor cu biocizi chimici, însă eficiența practicii e discutabilă, iar mulți experți sanitari o consideră o risipă.
Imaginile cu personal sanitar în costume de protecție care pulverizează substanțe purificatoare pe străzile goale ale orașelor au devenit comune în mare parte a lumii. Este una dintre soluțiile mai „agresive” pe care autoritățile publice le pun în practică pentru a încetini răspândirea virusului SARS-CoV-2. În spatele acestor demonstrații stau însă argumente științifice discutabile sau departe de a fi complete, precum și avertismente ale autorităților sanitare că efortul ar trebui mai degrabă îndreptat spre spațiile cu risc mare de răspândire epidemică.
Organizațiile sanitare nu recomandă folosirea generalizată a biocizilor chimici
Biroul pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) Într-o postare pe contul oficial de Facebook pe 29 martie, folosirea detergenților convenționali pentru a curăța drumurile, argumentând că nu există dovezi privind eficiența dezinfectării pavajelor cu substanțe chimice.
Igienizarea stradală generală nu este nici măcar abordată în Ghidurile pot fi accesate pe secțiunea „Country and Technical Guidance” de pe who.int ceea ce ar trebui să ridice din prima niște semne de întrebare în privința practicii. Ghidurile OMS conțin recomandări despre decontaminarea terminalelor publice și a spațiilor în care a fost detectată sau suspectată prezența virusului. La nivel de sanitație publică, există doar recomandări de siguranță pentru procesul de canalizare și filtrare al apei, având în vedere că SARS-CoV-2 se poate transmite prin fecale.
CITEȘTE ȘI: Cât de ușor se transmite coronavirusul?
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) are o serie de recomandări „Disinfection of environments in healthcare and non-healthcare settings potentially contaminated with SARS-CoV-2”, ecdc.europa.eu în care se trasează o diferență clară între spațiile publice în care a fost prezent un caz confirmat și suspect de COVID-19 și cele în care se face igienizare generală. În primul caz, precum și pentru dezinfectarea toaletelor publice, este recomandată folosirea detergenților obișnuiți, urmată de aplicarea unei soluții pe bază de O variantă mai diluată a înălbitorului casnic în timp ce pentru restul cazurilor este sugerată doar utilizarea detergenților.
Cu toate acestea, pulverizarea dezinfectanților chimici pe carosabil a fost o practică folosită la scară largă încă de la începutul pandemiei, când autoritățile chineze au folosit cantități industriale „China is sending trucks to spray bleach on entire cities as the country struggles to contain the Wuhan coronavirus”, businessinsider.com în cadrul eforturilor de a opri răspândirea virusului. Ministerul Sănătății din India chiar propune folosirea unei concentrații Dacă ECDC recomandă folosirea unei concentrații de 0,05% și OMS a uneia de 0,5%, ministerul indian sugerează o soluție cu concentrație de 1%, mohfw.gov.in pentru zonele exterioare decât cea recomandată de organizațiile sanitare internaționale.
Între timp, România a acreditat pe repede înainte un biocid chiar Un biocid cu concentrație de 1,25% produs de Chimcomplex, libertatea.ro deși nu i-a fost încă atestată capacitatea de a elimina viruși, iar „Cu ce substanțe dezinfectează primăriile din București străzile și care sunt recomandările OMS”, hotnews.ro anunță că folosesc dezinfectanți chimici pentru igienizarea străzilor.
Cât timp rezistă SARS-CoV-2 pe stradă?
Cea mai mare problemă a dezinfectării străzilor cu biocizi chimici este legată de eficacitatea practicii, în comparație cu riscurile pe care le prezintă pentru sănătatea publică.
Studiile publicate până în momentul de față au arătat că SARS-CoV-2 poate rezista pe suprafețe neporoase de la câteva ore la câteva zile, în timp ce altele indică o posibilă Studiul susține că virusul ar putea rezista până la trei ore în aerosoli, dar este disputat de OMS, care argumentează că simularea de laborator nu este reprezentativă pentru cum ar putea fi transmis virusul în realitate. who.int Dar nu există încă studii care să aprofundeze rezistența acestuia pe suprafețe în spații deschise, acolo unde este expus unei serii diferite de factori față de mediile închise. Practic, este imposibil de spus cât ar putea rezista acesta pe stradă sau trotuar, și deocamdată nu există exemple documentate de transmitere din aceste medii.
Un angajat al Primăriei București dezinfectează pavajul de pe un bulevard din centrul Capitalei. Anadolu Agency via Getty Images
De exemplu, nu este cunoscut efectul exact pe care radiația solară îl poate avea asupra rezistenței sau infecțiozității patogenului. Alte coronavirusuri, precum „Stability of SARS coronavirus in human specimens and environment and its sensitivity to heating and UV irradiation”, nih.gov pot fi eradicate de un Studiul sugerează că o concentrație de raze UVC poate elimina virusul, însă acestea nu pot fi folosite pe oameni și nu ajung natural pe Pământ, fiind filtrate de stratul de ozon Însă cercetările care au încercat să simuleze De exemplu, un studiu publicat în Journal of Virological Methods în 2004, care nu a găsit vreun efect asupra SARS în urma expunerii timp de un sfert de oră la raze UVA, adică 95% din radiațiile solare care ajung pe Pământ, sciencedirect.com nu au fost documentate pe perioade mai lungi de 15 minute, iar în acest interval de timp nu s-au observat efecte asupra structurii virusului. În schimb, există lucrări care fac o corelație între expunerea virușilor gripali la radiații solare și „The Influence of Simulated Sunlight on the Inactivation of Influenza Virus in Aerosols”, oup.com
Altfel, hipocloritul de sodiu se dezintegrează odată ce este expus direct la radiație solară și la căldură. În același timp, nu există dovezi clare privind capacitatea acestuia de a elimina microorganismele din aer.
Riscuri pentru mediu și sănătate
Folosirea biocizilor chimici în mod repetat, la scară largă, ar putea duce la o ușoară poluare a mediului, pe lângă riscurile asociate contactului direct. Un exemplu al riscurilor pentru mediu a fost relatat în februarie, când peste o sută de animale sălbatice din 17 specii au Conform businessinsider.com, care citează agenția chineză de stat xinhuanet.com în metropola chineză Chongqing, iar autoritățile veterinare regionale suspectau că incidentul ar fi avut legătură cu repetatele dezinfectări stradale efectuate în zonă pentru a încetini răspândirea coronavirusului.
Mai mult, soluțiile de hipoclorit irită pielea și ochii și pot cauza probleme respiratorii dacă lichidul este inhalat, generând în primul rând riscuri pentru personalul folosit în operațiunea de dezinfecție, în cazul în care acesta nu are echipament de protecție sau are unul necorespunzător/cu defecte. În același timp, deși hipocloritul de sodiu în sine nu este considerat cancerigen, poate interacționa cu „Halogenated volatile organic compounds from the use of chlorine-bleach-containing household products”, nih.gov pentru a crea compuși organici volatili, unii dintre ei toxici și suspectați de a crește „Volatile Organic Compounds (VOCs): Risk Assessment of Mixtures of Potentially Carcinogenic Chemicals”, nih.gov
Este adevărat, totodată, că amestecurile recomandate de autoritățile sanitare internaționale sunt păstrate la o concentrație care reduce la minim riscul de efecte adverse, dacă soluția este folosită în mod responsabil. Totuși, nu știm cât timp va dura actuala criză, și până și expunerea repetată la doze considerate sigure, precum cele folosite în spitale, crește riscul apariției complicațiilor dacă aceasta are loc Un studiu efectuat pe asistenți medicali pe parcursul mai multor ani, publicat în JAMA Network Open în 2019, susține că cei care folosesc dezinfenctanți chimici în mod regulat aveau riscuri mai mari de a suferi de boala pulmonară obstructivă cronică. nih.gov La fel cum nu știm nici cum vor fi gestionate astfel de acțiuni atunci când restricțiile de deplasare ale populației vor fi, inevitabil, ridicate treptat, generând un risc mai mare de expunere accidentală.
Este apa oxigenată o soluție?
Apa oxigenată este recomandată chiar de OMS în formulele de Ambele formule sugerate de OMS conțin apă oxigenată cu o concentrație de 3%, who.int și, bazat pe ce se știe despre folosirea ei pe alte coronavirusuri, ar trebui să fie eficientă în eliminarea SARS-CoV-2. În concentrații mici, are și mai puține riscuri pentru sănătate decât hipocloritul de sodiu, dar poate provoca iritarea ușoară a ochilor imediat după expunere.
Substanța are și avantajul că poate fi folosită pentru Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au patentat în 2012 un aparat care decontaminează camere izolate cu vapori de apă oxigenată, cu o eficiență mai mare decât metodele clasice, hopkinsmedicine.org dar nu există detalii despre ce efect ar putea avea atunci când este pulverizată în spații deschise, mai ales de la altitudinea unui „O nouă metodă de dezinfectare, în sectorul 6: Se pulverizează apă oxigenată cu elicopterul”, ziare.com În ghidurile care recomandă apa oxigenată pentru astfel de eforturi, de exemplu pentru dezinfectarea Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) recomandă în ghidurile sale oficiale pentru igienizarea aeroporturilor ca sălile închise, în special terminalele, să fie dezinfectate zilnic în puncte-cheie cu vapori de apă oxigenată cu concentrație de 2%, iata.org se precizează doar pulverizarea ei în încăperi, în cadrul unor acțiuni care durează până la 60 de minute, urmate de aerisirea zonelor respective.
Risipă de resurse?
Experții care s-au pronunțat asupra igienizării stradale, mai ales în state din Asia de Sud-Est, spun că practica nu este eficientă în încetinirea răspândirii infecției și ar putea avea, cel mult, „Mass disinfections to combat coronavirus pose another health hazard”, reuters.com asupra populației, dar cu riscuri pentru sănătatea publică. Mai trebuie luat în considerare și faptul că riscul de transmitere eventuală a virusului de pe carosabil sau trotuar este foarte scăzut, având în vedere că pietonii nu ating de obicei astfel de suprafețe cu mâinile sau fața, și chiar și dacă o fac pot respecta recomandările de Să nu își atingă fața fără a se spăla cu apă și săpun pe mâini înainte, să poarte mască, să dezinfecteze suprafețele atinse des pentru a preveni infecția.
Astfel, consensul actual la nivelul specialiștilor este că igienizarea stradală cu alte substanțe decât detergenții convenționali deviază resurse care ar putea fi folosite pentru a combate răspândirea virusului în zone cu risc ridicat, precum în spitale sau aeroporturi, și că aceasta ar trebui limitată la bănci, balustrade, stâlpi de susținere din transportul în comun sau orice obiecte pe care pietonii le-ar putea atinge cu mâinile. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor lua în calcul aceste recomandări, în detrimentul unor măsuri cu mai multă vizibilitate publică.
