Cabana Bâlea Lac a trecut la pompe de căldură. Cât de rentabile au fost primele luni?20 min read

Una dintre destinațiile populare din Munții Făgăraș a trecut la un sistem nou și mai sustenabil de încălzire. Este însă și mai economicos?

La sfârșitul lunii septembrie, compania de soluții de climatizare Trust Expert // Detalii pe trust-expert.ro // și producătorul suedez de sisteme HVAC NIBE a invitat jurnaliștii din România la un eveniment inedit: un press trip de două zile la cele două Cabane Bâlea Lac, unde compania din Piatra Neamț a prezentat instalația de pompe de căldură pe care a realizat-o pe proprietatea situată la cota 2035 în Munții Făgăraș.

Pompele de căldură, o soluție de termoficare folosită tot mai des în România, funcționează într-un mod similar sistemelor de aer condiționat sau frigiderelor. Ele folosesc un sistem de transfer al căldurii și agenți frigorifici pentru a transfera energia dintr-o sursă ambientală în interiorul unei locuințe.

În cazul cabanelor de la Bâlea Lac au fost montate două sisteme cu multiple unități de pompe de căldură aer-apă, care preia căldura din aerul exterior și o folosește pentru a încălzi apa din caloriferele cabanei.

CITEȘTE ȘI: Pompele de căldură. Cum funcționează și cât de eficiente sunt

Am vorbit cu reprezentanții companiei și ai cabanei despre cum a fost montat sistemul, care a fost experiența din primele luni și cum se compară cu fosta soluție, o centrală pe bază de lemne. Totodată, am putut evalua direct cât de eficient este acesta în privința încălzirii cabanei.

Cum pui pompe de căldură la cota 2.034?

Proiectul a pornit în 2021, atunci când proprietarii cabanei au intrat în discuții cu Trust Expert pentru a găsi o alternativă la centralele pe lemne care alimentau cele două cabane. Echipa de proiect a companiei a ajuns la două propuneri: fie să folosească pompe geotermale, ceea ce presupunea foraje de adâncime, fie pompe aer-apă. O a treia propunere, care ar fi însemnat forarea în lac, a fost exclusă rapid – lacul are statut de arie protejată.

„Proprietarii au vrut mai degrabă să scape de consumul de lemne”, a declarat Marius Filip, director de vânzări Trust Expert și supervizorul instalației de la Bâlea Lac. „Le-am prezentat două sisteme: varianta geotermală și opțiunea de aer-apă.”

„Varianta geotermală ar fi însemnat 13 foraje de adâncime, cu 5.000 de metri liniari de țeavă. Nu am fi putut fora în lac, pentru că este arie protejată. Nici nu știm, exact, până la ce adâncime îngheață lacul; avem astfel de soluții implementate, dar în altă parte, nu la Bâlea. În schimb, dacă am fi forat în sol, ar fi fost un cost inițial mult mai ridicat”, a adăugat acesta.

Analiza inițială a inclus stabilirea suprafeței exacte care va beneficia de încălzire – în acest caz 1200 de m²  la Cabana Bâlea Lac I –, studierea izolației și a infrastructurii de încălzire din aceasta și cercetarea istoricului temperaturilor minime din zonă, pentru a găsi o soluție care să funcționeze permanent.

Pe baza acesteia, s-a stabilit, inițial, că la Cabana I ar fi necesară instalarea a unui sistem cu opt pompe de căldură aer-apă NIBE F2120, în cascadă. Numărul acestora a fost apoi redus la șase, fiind adăugate două boilere de câte 1.000 de litri pentru asigurarea apei calde la duș și robinete, dar a rămas posibilitatea de adăuga încă două pompe de căldură.

Sistemul a fost legat direct la infrastructura de țevi și calorifere existentă a cabanei. Unitățile exterioare ale pompelor au fost poziționate la o înălțime de aproximativ trei metri, pe peretele cabanei, pentru a evita stratul ridicat de zăpadă care se depune în lunile de iarnă. Vechea centrală pe lemne a fost păstrată, ca soluție de redundanță, pentru a putea fi folosită dacă pompele nu fac față la anumite temperaturi sau dacă cabana pierde temporar aprovizionarea cu electricitate.

Modelul F2120, produs de compania suedeză NIBE, este certificat pentru funcționare până la -25°C, și are un coeficient de performanță// Eficiența sistemelor de termoficare este exprimată într-un indice numit coeficient de performanță, (COP) care măsoară câți kilowațți oră (kWh) de energie termală sunt transferați locuinței pentru fiecare kWh de energie electrică consumată de sistem. De exemplu, un sistem cu un COP de 5 va oferi echivalentul a 5 kWh în căldură la 1 kWh de energie consumată. // la temperaturi scăzute de peste 5 în climat temperat și de 4,3 în climat rece.

Sistemul de la Cabana I a fost pornit pe 10 februarie 2023, într-o perioadă cu zăpadă și temperaturi negative care coborau sub -10°C. Ulterior, după câteva luni de funcționare, proprietarii au cerut instalarea unui sistem similar și la cabana adiacentă Bâlea Lac II, de data aceasta cu patru pompe F2120 și un boiler – având în vedere faptul că aceasta are o suprafață mai redusă, de sub 1.000 de m². Acesta era în curs de montare în perioada pe care am petrecut-o la Bâlea Lac I.

Cele două boilere și cazanul cu lemne de la Cabana Bâlea Lac 1. Trust Expert

Adiacent, a fost montat și un sistem de panouri fotovoltaice în apropierea telecabinei, cu producție maximă de 42 de kW, dar nici acesta nu fusese încă racordat la circuitul electric al cabanei.

Cât de rentabile au fost primele luni pe pompe de căldură?

Motivul principal pentru care proprietarii cabanei au decis, după doar câteva luni, să implementeze pompe și la a doua clădire, a fost legat de eficiența de cost și eliminarea nevoii de aprovizionare masivă cu lemne de foc.

„Din ce am înțeles, consumul de lemne este undeva pe la 250-300 de m³ pe an. Costul, fără transport și tăiat, era de 600 de lei pe m³, la care se mai adaugă 80-85 de m³ pentru prelucrare, pentru că erau șase persoane plătite să stea două săptămâni pentru tăiatul lemnelor, precum și unu-doi fochiști permanenți care trebuia să umple centralele”, a declarat Marius Filip.

Bazat pe aceste cifre, confirmate de către proprietari, numai achiziționarea cantității necesare de lemne de foc ar fi costat în jur de 180.000 de lei pe an, la care s-ar fi adăugat costuri de aproximativ 90.000 de lei // 24.000 pentru tăierea lemnelor la costul specificat și 66.000 anual pentru două salarii lunare de 2.800 de lei, raportate de către proprietari // pentru tăierea acestora și salariul a doi fochiști.

O mențiune este că, cel puțin pentru iarna 2022/2023, prețul lemnului a fost plafonat la 400 lei pe m³ . Această soluție a fost doar una temporară și există raportări că cel puțin unii comercianți au apelat la taxe suplimentare – precum un preț mai mare al transportului – pentru a eluda plafonul.// „Capcanele plafonării prețurilor. Cazul lemnului de foc”, rfi.ro //

În primele șapte luni de funcționare, pompele instalate la Cabana Bâlea Lac I au consumat aproximativ 55.000 de kWh. Reprezentanții Trust Expert se așteaptă la un consum anual de aproximativ 100.000 de kWh pentru această cabană, luând în calcul și impactul mai mare al lunilor de iarnă. Rezultă astfel, costuri de aproximativ 130.000 de lei pe an – adică în jur de jumătate din prețul estimat pentru încălzirea cu lemne.

Sună bine, însă există câteva asteriscuri

În primul rând, până la data la care Trust Expert a oferit aceste date, nu fusese pornită și instalația de patru pompe de căldură și boiler de la Cabana Bâlea Lac II. Dacă instalația de acolo ar funcționa la aceiași parametri precum cea de la cabana I, se mai adăugă încă în jur de 66% la prețul energiei electrice, ducând costul ceva mai aproape de cel al încălzirii pe lemne.

În plus, tot ar trebui achiziționată o cantitate de lemne ca rezervă, pentru cazurile în care vor trebui activate centralele cu lemne. Însă cantitatea de lemne necesară va fi mult mai mică – de altfel, sistemul de pompe nu a necesitat, în primele șapte luni, și pornirea în paralel a centralei pe lemne. Rămâne de văzut, totuși, dacă sistemul va funcționa la fel de bine și pe parcursul primei sale ierni întregi.

O altă problemă este prețul energiei electrice – calculul actual este efectuat pe baza prețului plafonat de 1,3 lei/kWh, care va fi în vigoare până la 31 martie 2025, dată după care există posibilitatea unor creșteri substanțiale de preț.

O parte din acest impact va fi absorbit de sistemul de panouri fotovoltaice. Deocamdată, sistemul de 42 de KW instalat la telecabină ar putea produce aproximativ 49.000 de kWh anual,// Conform calculatorului de energie fotovoltaică pus la dispoziție de Centrul de Cercetare Comună al Comisiei Europene, accesibil pe europa.eu // adică jumătate din energia necesară pentru Cabana I. Problema este că această cantitate va varia semnificativ în funcție de perioadă, acoperind un consum mult mai ridicat în lunile de vară și unul mai scăzut în lunile de iarnă.

Iarna vor mai fi probleme și cu ninsorile, care vor acoperi panourile cu zăpadă, necesitând curățarea lor constantă. Pe de altă parte, proprietarii cabanei au în plan să mai monteze încă un sistem de panouri fotovoltaice în apropierea cabanelor, de capacitate deocamdată nespecificată.

Cât despre costul investiției, aceasta s-a ridicat la aproximativ 150.000 de euro pentru ambele cabane. Pe baza calculelor făcute la cabana I, ea s-ar putea amortiza în 11 ani,// Calculând un consum anual de 220.000 de lei pentru ambele cabane, după trecerea la pompele de căldură, față de cei maxim 275.000 cheltuiți anterior pe funcționarea centralelor cu lemne // sau cu câțiva ani mai rapid odată ce este conectat/extins sistemul de panouri fotovoltaice.

Și totuși, încălzesc la fel de bine?

Trecând peste calculele legate de costuri, impresia personală din noaptea petrecută în cabană a fost că sistemul a păstrat o temperatură adecvată constant, iar dimineața nu au fost probleme cu apa caldă.

Iar pe lângă discuțiile despre cost, pompele de căldură vin cu mai multe avantaje față de sistemele tradiționale. În primul rând, temperatura pe care acestea le furnizează poate fi controlată de la distanță, chiar și prin aplicații de telefon. Proprietara cabanei a explicat, puțin amuzată, cum s-a rezolvat rapid cererea unor turiști de a avea o temperatură mai ridicată față de cele 23°C ținte inițial, fapt care înainte ar fi necesitat alimentarea centralei anterioare cu o cantitate mai mare de lemne.

Pe de altă parte, vara, pompele pot băga în calorifere și un flux de aer rece, asigurând răcirea rapidă a încăperilor, fără necesitatea instalării unui sistem de aer condiționat. Acesta poate fi controlat la discreție de către oaspeți, prin termostatele prezente în fiecare cameră.

Există și beneficii estetice și logistice: cantitatea mult mai mică de lemne necesară pentru încălzire a deblocat un spațiu de parcare mai ridicat în jurul cabanei, precum și o priveliște mai liberă asupra fațadei cabanei.

Este destul de clar că, cel puțin pentru o locație izolată precum cea a cabanelor de la Bâlea Lac, pompele de căldură sunt o soluție nu doar viabilă, dar probabil și extrem de rentabilă dacă sunt susținute parțial și de energie fotovoltaică. Și asta nici măcar nu ia în calcul, poate, beneficiul cel mai mare: faptul că acestea nu produc emisii locale de gaze cu efect de seră și înlocuiesc, în acest caz, cantități ridicate de păduri tăiate.