Art Director-ul lui WALL-E și Finding Nemo: AI-ul va aduce noi oportunități în artele vizuale16 min read

Cinci lucruri pe care le-am aflat de la Anthony Christov, unul dintre cei mai experimentați artiști care au lucrat în industria animației de la Hollywood.

Anthony Christov a emigrat în Statele Unite în anii 1980 din Bulgaria comunistă și  și-a creat o carieră de 30 de ani în studiourile de animație de la Hollywood. 18 dintre aceștia i-a petrecut la renumitul studio de animație Pixar, unde a fost art director pentru două dintre cele mai populare titluri ale companiei: Finding Nemo și WALL-E.

În 2019, Christov a revenit în Bulgaria pentru a ajuta  următoarea generație de artiști grafici. El a cofondat, în Sofia, ARC Academy,// Detalii pe arc.academy // o instituție menită să intruiască tinerii în arta și programarea jocurilor video, 3D art, concept art, precum și în efecte speciale și animație de film.

Am vorbit cu Anthony Christov,  prezent la ediția din 2023 a conferinței industriei de gaming din România, Dev.Play, despre ce face un art director de animație, cum vede impactul AI-ului asupra joburilor din mediile vizuale și ce sfaturi are pentru artiștii aflați la început de drum.

Anthony Christov la un eveniment din lumea jocurilor video.

Din comunism până la Pixar

„Sincer, când am emigrat în Statele Unite, la 20 de ani, opțiunile mele erau fie o carieră în arte, fie probabil o viață de criminal sau ceva, având în vedere pregătirea mea și faptul că veneam dintr-o țară comunistă.

Uite o poveste amuzantă: prima dată când am întâlnit români a fost în iunie 1981, în Belgrad. M-am împrietenit în închisoare, pentru că eram toți deținuți după ce am traversat ilegal granițele. Ei mi-au zis chiar că au trecut Dunărea înot ca să ajungă la iugoslavi.

În decembrie 1981, am ajuns în State. Fiindcă am mers la o școală de arte în Bulgaria, am zis să îmi caut ceva de muncă în domeniu. Am început cu povestea clasică de imigrant, lucrând în restaurante și meserii de tot felul. Dar, concomitent, am tot căutat oportunități ca artist, și am dat peste oameni care îmi apreciau munca și m-au îndrumat în carieră. Așa am ajuns, în cele din urmă, să lucrez timp de 18 ani ca artist grafic și, ulterior, art director la studioul Pixar. Și de asta vreau și eu să ajut cât mai mulți oameni să intre în domeniu acum.”

Un art director trebuie să se concentreze pe poveste  mai mult decât pe vizual

„În filme, dar și în jocuri, absolut totul se învârte în jurul poveștii. Rolul unui art director este să coordoneze povestirea ei într-un mod vizual. Dar asta ține și de aspecte de producție: trebuie să angajezi oamenii potriviți și să lucrezi și cu foarte mulți oameni tehnici sau cu managementul.

Nu sunt mulți oameni care le pot face pe toate, pentru că sunt sarcini care implică tipuri contrastante de personalități. Însă, dacă te interesează și partea artistică, și cea mai practică de management/producție, rolul de art director este pasul logic de urmat.

Trebuie să îți placă foarte mult să spui povești. Cred că acest aspect, de povestitor, este cea mai mare diferență între artiștii care lucrează în filme/jocuri și cei mai tradiționali. În filme și jocuri, nu creezi opere de artă, ci lumi. Un artist tradițional se concentrează pe pânza sau pagina respectivă, ca să scoată ceva de sine stătător. Dar, atunci când creezi lumi, trebuie să te gândești cum ar fi dacă ai fi tu acolo, ce ai putea vedea dacă te-ai uita în sus, în spate, în toate direcțiile, dacă te-ai plimba ceva mai încolo în peisaj?

E un simț multi-dimensional, trebuie să gândești practic în 3D. Necesită și multă consistență, disciplină și mai ales concentrare. Trebuie să te concentrezi tot timpul pe poveste, să nu faci din artă un scop în sine, ci să o subordonezi poveștii.

În același timp, sunt tot mai puține diferențe între filmele animate și jocuri video. Nu m-ar surprinde dacă în viitorul apropiat vom vedea filme produse în engine-uri de jocuri, precum Unreal Engine 5.

Pe de altă parte, odată cu avansul tehnologiei, devine tot mai ușor să prezinți și în jocuri video povești în moduri mai subtile sau sofisticate. Deci diferențele scad și cred că se vor diminua drastic pe viitor. Diferența mare rămâne interactivitatea pe care o ai în jocuri. Filmul este un produs care îți este servit și pe care îl vizionezi ca atare, dar în jocurile video ești și participant. Este și mai important acolo să creezi o lume consistentă din punct de vedere artistic.”

AI-ul va aduce  oportunități, dar e necesară educația pentru a-l folosi

„Nimeni nu știe ce se va întâmpla cu AI-ul, dar discuția actuală îmi aduce aminte de frica pe care o aveau oamenii atunci când au început să fie folosite computerele în industria filmelor. Eu, fiind bătrân, am prins vremea tranziției de la filmele 2D la 3D, și pe atunci era fix aceeași panică despre cum ne vom pierde joburile.

Eu cred că există șanse ca această frică să fie deplasată și că ar putea fi chiar mai multe joburi în domeniu în viitor. Dar va deveni tot mai important ca studenții să fie educați.

Chiar îmi pare rău pentru tinerii de acum, pentru că te pregătești pentru o carieră și nu știi dacă jobul acela va mai exista peste cinci ani. Însă dacă știi, de exemplu, istoria artei sau a diverselor mișcări artistice – sau, pentru jocuri video, dacă știi cum au evoluat genurile narative de-a lungul istoriei – atunci ai o bază pentru a naviga și schimbările pe care le aduce tehnologia, și o poți folosi ca pe o unealtă.

Pentru că toată tehnologia, incluzând AI-ul, este o unealtă. Trebuie doar să știi să o folosești, însă asta depinde și de cât de educat ești.”

Anthony Christov împreună cu absolvenți ai Academiei ARC

Studenții ar trebui să creeze IP-uri originale

„Cu ARC Academy, vrem să ajutăm studenții să creeze IP-uri, proprietăți intelectuale locale. La fel ca în România, în Bulgaria muncim cu foarte multe IP-uri străine. Ceea ce nu este un lucru rău. Este fantastic că vin companii străine și creează joburi în estul Europei, nu am nimic împotrivă. Dar, la un punct, va trebuie să începem să ne dezvoltăm industria și să creăm IP-uri locale. De asta plănuim să facem un incubator care să ajute studenții să-și ducă la capăt propriile proiecte.

Cred că, momentan, doar satisfacem cererea de personal din industrie. Înainte de Academia ARC, în afara unor programe izolate de la câteva universități, nu aveai unde să te pregătești pentru intrarea în domeniu. Noi avem un program comprehensiv care durează doi ani, și foarte mulți dintre absolvenții noștri s-au angajat imediat, dar bănuiesc că nu va fi la fel de ușor și pe viitor. De asta ar trebui să-și creeze propriile proiecte și nu doar să se bazeze că vor găsi un job undeva.

Integrăm și AI-ul, de exemplu în workshop-uri, dar mai ales în proiectele studenților. De fapt, chiar încurajăm, pentru că ei folosesc AI-ul de ceva vreme. Noi mereu le spunem să găsească cea mai scurtă cale de la punctul A la punctul B, iar dacă asta implică AI-ul, cu siguranță trebuie folosit.”

Diferența dintre informație și cunoaștere ar putea fi crucială, chiar și în artă

„Mă uit la tinerii de acum și îi compar cu mine. În cazul meu, dacă n-aș fi ajuns artist, probabil că munceam la un supermarket undeva sau eram șofer de camion. Nu a fost niciodată în cărți să devin avocat, doctor sau vreo altă meserie de acest fel. Cred că dacă un tânăr chiar vrea să intre în domeniu, va găsi un mod să supraviețuiască și să devină bun la asta.

Dar, dacă vrei să fii competitiv, mi se pare foarte important să fii educat. Nu trebuie doar să înveți cum să faci ceva, ci să încerci să găsești o înțelegere mai adâncă despre lume din asta.

În cazul artei, de exemplu, ai istoria artei. Pentru că diferitele mișcări artistice de-a lungul istorie nu au fost nimic altceva decât o poveste vizuală a societății de la acea vreme, o poveste a unor mase mari de oameni. Sunt clare motivele pentru care au apărut expresionismul francez sau german, la vremea lor. Eu cred că dacă te educi astfel, te va face și mult mai adaptabil la tehnologie și te va ajuta să o folosești ca o unealtă,

Pe de altă parte, trebuie să știi că există o diferență mare între cunoaștere și informație, și nu ar trebuie să le confunzi. Toată informația din lume este la îndemâna ta când deschizi telefonul. Dar asta nu te face un cunoscător.”