Depistat și tratat precoce, cancerul de sân are mari șanse de vindecare19 min read
Aproximativ jumătate din toate cancerele de sân apar la femei fără factori de risc specifici. Octombrie este recunoscută ca Luna Internațională a Conștientizării Cancerului Mamar.
Simona Dincă are 39 de ani și în 2022 a fost diagnosticată cu neoplasm mamar la unul dintre sâni. Cu alte cuvinte, o tumoră malignă care a evoluat în cancer metastazat.
Problemele la sâni au început însă cu mult înainte, în jurul vârstei de 25 de ani. Simona și-a descoperit noduli multipli la un control. O vreme a mers periodic la un medic specialist, pentru a-i fi scos lichidul strâns în acele formațiuni. La un moment dat, însă, după vârsta de 30 de ani, lichidul nu a mai arătat bine, iar medicul l-a trimis la biopsie.
„Rezultatul a confirmat că am cancer în fază incipientă”, spune Simona. Practic, o moștenesc pe bunica. Ea s-a confruntat cu aceeași problemă, dar a mers la timp la medic, și-a extirpat sânul și a murit de bătrânețe.”
În 2020, 2,3 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În același an s-au înregistrat 685.000 de decese, la nivel global, din această cauză. La sfârșitul anului 2020, existau 7,8 milioane de femei în viață care fuseseră diagnosticate cu cancer de sân în ultimii cinci ani, ceea ce îl face „Breast cancer”, who.int
Cancerul de sân apare la femei la orice vârstă, după pubertate, dar cu rate mai crescute cu cât acestea înaintează în vârstă. Cancerul nu este o boală care se moşteneşte. De fapt, 90% din cazuri apar la persoane fără istoric de „Cancer is a Preventable Disease that Requires Major Lifestyle Changes”, ncbi.nlm.nih.gov
Conform unui „State of Health in the EU Romania Country Health Profile 2021”, health.ec.europa.eu (PDF) România este pe ultimul loc dintre țările Uniunii Europene la screeningul pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani.
CITEȘTE ȘI: Ar putea fi inteligența artificială cheia diagnosticării cancerului?
De altfel, România nu are încă un program de screening pentru cancer mamar. Se dorea demararea unuia în martie 2020, dar acesta a fost amânat din cauza pandemiei. Și a rămas amânat.
În acest context, Asociația R.O.Z. Site: asociatiaroz.ro alături de Link: facebook.com și Site: impreunapentruviata.com au organizat a doua ediție a proiectului Canapeaua ROZ, în perioada 27-29 septembrie, în incinta ParkLake Shopping Center. Evenimentul a constat într-o serie de discuții deschise pentru pacienți, medici, jurnaliști, dar s-a adresat și celor care nu s-au confruntat niciodată cu un diagnostic oncologic. Link: facebook.com
Astăzi, numeroase femei cu cancer mamar trăiesc mai mult ca niciodată, datorită îmbunătăţirilor semnificative făcute în prevenire, screening şi tratament. Totuşi, în ciuda progreselor, multe femei sunt încă diagnosticate într-un stadiu tardiv sau avansat, atunci când cancerul s-a răspândit deja la alte organe şi devine astfel mult mai greu de tratat. Din acest motiv, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit începând cu anul 1985, prin convenţie internaţională, ca octombrie să fie declarată „Breast Cancer Awareness Month”, who.int respectiv a prevenirii cancerului de sân.
Incidența cancerului de sân la femeile mai tinere este în creștere
La nivel mondial, potrivit unui studiu de la Universitatea din Toronto, realizat în 2023, cancerul la sân este al doilea cel mai frecvent tip de cancer și principala cauză de „What Is Known about Breast Cancer in Young Women?”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov Studiul arat că, la nivel global, cancerul de sân este responsabil pentru unu din patru cazuri de cancer și unu din șase decese prin cancer la femei.
Deși este diagnosticat mai frecvent la femeile în vârstă de 50 de ani sau mai mult, incidența cancerului de sân la femeile mai tinere este în creștere. În prezent, este a doua cauză de mortalitate cauzată de cancer la femeile cu vârsta până în 39 de ani, la nivel mondial, cu 44.800 de decese pe an, se arată în studiu.
O vreme, Simona Dincă a amânat luarea unei decizii, mai ales că se simțea bine. A revenit la medic după alți aproximativ doi ani, din cauza unor dureri la picior. Rezultatul a arătat că, din nefericire, cancerul avansase și afectase deja sistemul osos, dar și alte organe din corp.
„Am început să fac radioterapie și la ochi, cap și picior”, spune Simona. „Cancerul mi-a distrus femurul. Am făcut fractură de femur stând în pat și a fost nevoie de intervenție chirurgicală.”
Simona împlinește un an de când a început tratamentul oncologic. Pronosticul este optimist, markerii tumorali au scăzut de la 300, la debutul tratamentului, la 60, în prezent. Însă medicii i-au spus că procesul de vindecare este încă la 50%. Pe Simona o așteaptă un drum lung până la recuperare, iar teama că boala va recidiva o va însoți tot restul vieții.
„Trăiesc cu regretul că nu am mers la timp la tratament”
Cancerul a scos-o complet din activitate pe Simona o bună bucată de vreme. Salvarea ei a venit din partea Asociației R.O.Z. Aici, nu doar că a găsit toate informațiile de care avea nevoie pentru a înțelege mai bine boala cu care se confrunta, ci a aflat și de experiențele similare ale altor femei. Iar Delia Grigoroiu, una dintre fondatoarele ONG-ului, ea însăși supraviețuitoare de cancer, i-a oferit Simonei șansa de a-și spune povestea pe conturile de Link: instagram.com și Link: tiktok.com ale asociației.
„Este o activitate perfectă pentru mine, după luni întregi de izolare și depresie”, spune Simona. „La un moment dat, ajungi să crezi că ești singură pe lume. Și nu ești. Sunt foarte recunoscătoare că am ajuns să am o preocupare, pentru că înainte nu făceam nimic, eram o legumă. „Acum, am prins curaj să fac și alte lucruri. Pe lângă administrarea paginilor asociației, rezolv rebusuri, mai citesc o carte. E foarte important să să te menții activ.”
Cel mai mare regret al Simonei este că nu a început tratamentul la timp, atunci când cancerul era într-o fază incipientă. „Aveam în jurul meu persoane de încredere care au insistat să merg la medic, însă, cumva, teama mea de terapiile invazive a fost mai mare. Nu recomand nimănui să fă facă asta.”
Măsuri de prevenţie şi diagnostic precoce
Prevenția și diagnosticul precoce nu previn complet cancerul la sân, dar pot ajuta la detectarea sa în stadii incipiente, când tratamentul este cel mai eficient.
Iată câteva etape esențiale pentru toate femeile trecute de pubertate. Prima și cea mai simplă este autoexaminarea și monitorizarea sănătății. Se recomandă autoexaminarea lunară a sânilor, pentru a detecta orice schimbare sau masă anormală. Dacă se descoperă modificări, cum ar fi umflături, noduli sau schimbări în textura pielii sau a mameloanelor, durerea sau senzația de masă în sân, trebuie imediat consultat un medic.
Un alt ajutor sunt mamografiile, radiografii speciale ale sânului, esențiale pentru depistarea precoce a cancerului de sân, mai ales la femeile de peste 40 de ani sau cu factori de risc crescuți. Este importantă efectuarea unei mamografii la intervale regulate, conform recomandărilor medicului. Deși nu există un program național de screening decontat de casele de sănătate, campanii recurente de testare se organizează destul de des.
Vizitele medicale regulate, în special la ginecolog sau la medicul specialist în cancer la sân, pot ajuta la detectarea precoce a oricăror schimbări.
O dietă echilibrată și un stil de viață activ pot reduce riscul de cancer la sân și pot contribui la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Și consumul moderat de alcool și evitarea fumatului scad riscul de cancer.
Pentru cele cu un istoric familial de cancer la sân sau cu factori de risc genetici, testarea genetică poate oferi informații despre riscul personal.
Viața după cancer
Odată cu evoluția bolii, calitatea vieții Simonei Dincă s-a deteriorat. Deși tratamentul a ajutat cancerul să intre în remisie, în perioada de refacere s-a confruntat cu un dezechilibru emoțional puternic, pe fondul unei stări fizice precare. „A fost un an foarte greu”, spune Simona. „Jumătate din el l-am petrecut în depresie și mers în cadru, pentru că durerea resimțită și senzația că nu pot să-mi mențin echilibrul mă împiedica să mă deplasez singură.”
Simona ajunsese să stea mai mult în pat și lua medicamente pentru a putea dormi și suporta durerile postoperatorii. Intervenția la picior a fost prima din viața ei. A fost nevoie de două luni pentru a putea renunța la cadru. În cazul Simonei, metastazele au făcut inutilă operația de mastectomie, pentru că au distrus, practic, țesutul mamar.
Cancerul ei s-ar fi vindecat mult mai ușor dacă ar fi început tratamentul în stadiu I, cel incipient, când nu se extinsese în organism. Totuși, viața ei începe, încet-încet, să se anime, să se umple de oameni, să repornească. „Mi-am revenit un pic, suficient cât să simt că n-o să mor în patul ăla.”
Îi sunt alături familia, părinții, fratele, cumnata, iubitul. Ca o coincidență fericită, doctorița care i-a fost alături de la început până la acest moment este chiar fata medicului care a operat-o pe bunica sa, supraviețuitoare a cancerului de sân, cu ani în urmă.
Simona își face griji pentru viitor, nu doar din punct de vedere medical, ci și social și material. În curând, perioada de un an și jumătate în care statul român decontează tratamentul și asigură concediu medical plătit se termină în cazul ei. Nu știe încă ce va face pe mai departe, dacă va fi capabilă sau nu să se reintegreze pe piața muncii, dacă va fi nevoită să se pensioneze pe caz de boală la nici 40 de ani. Și-ar dori să evite ultima situație, întrucât, în aceste condiții, suma pe care o primește lunar ar fi mult prea mică pentru nevoile sale reale.
Și-ar plăcea să stea mai mult la aer, să urce iar pe munți, însă pentru ea, deocamdată, asta este imposibil. Încearcă însă să-și găsească alte pasiuni. Gătitul este una dintre ele.
Simona adoptă politica pașilor mărunți și le sfătuiește și pe alte paciente să facă la fel. Cancerul a învățat-o că nimic nu e mai important ca sănătatea, iar de aceasta nu ai parte decât dacă o îngrijești atent.