ArtMarie/Getty Images

Rujeola revine în forță în România. În lipsa vaccinării, poate fi fatală27 min read

De Adriana Moscu 10.04.2024

Institutul Naţional de Sănătate Publică a declarat aprilie drept Luna Națională de Informare despre Vaccinare. Paradoxal, la începutul aceleiași luni, în România s-a înregistrat un record de îmbolnăviri de rujeolă. Cum s-a ajuns aici?

„Primul caz de rujeolă live l-am văzut acum zece zile. O tânără femeie care tocmai născuse acum două săptămâni s-a prezentat la cabinet cu o stare generală alterată. M-am gândit că, având o imunitate slabă post-naștere, a contractat mai multe boli sau că ar putea fi rujeolă. Neavând experiență cu această afecțiune, m-am consultat cu o colegă infecționistă și am exclus, momentan, posibilitatea acestui diagnostic. I-am recomandat să meargă la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) dacă starea generală nu se ameliorează în 24 de ore în urma tratamentului. Ceea ce a și făcut. Diagnosticul a fost rujeolă, conform analizelor. Să mai spun că și nou-născutul a făcut rujeolă?” Este postarea de pe Facebook,// Comentariul a fost editat pentru o mai bună înțelegere și pentru a evita anumite cuvinte posibil jignitoare. Îl găsești în original pe Facebook // din 3 aprilie, a Mădălinei Vesa, medic de familie în Alba-Iulia. 

Doctorița continuă: „Oare cum dormiți, doamnelor și domnilor, care răspândiți dezinformări și convingeți oamenii să nu se vaccineze? Oare conștientizați că sunteți autorii morali? Că acel copil în comă sau cu encefalită este și responsabilitatea voastră, nu doar a părintelui care nu are discernământ?” 

Sub astfel de postări ale medicilor îngrijorați, care atrag atenția asupra revenirii puternice a rujeolei, curg comentarii lipsite de sens, ca acesta: „Dacă această boală a dispărut la un moment dat, oare de ce a fost menținută vaccinarea?! Nu cumva pentru menținerea bolii în stare latentă?!”. Doar un exemplu că nu toată lumea înțelege cum funcționează o boală contagioasă și nici cum funcționează imunizarea prin vaccin. 

Între 1960-1980, numărul cazurilor de rujeolă în România era mare, de aproximativ 120.000 pe an. Dar după ce vaccinarea împotriva rujeolei a fost introdusă în 1979, acestea au scăzut semnificativ, iar rujeola aproape că nu a mai creat probleme. 

https://mindcraftstories.ro/images/2024/04/Mindcraftstories_Rujeola-Epidemie-Vaccinare-Romania.jpg

De prin 2010 încoace, situația s-a deteriorat. Sunt 14 ani de când numărul persoanelor vaccinate împotriva rujeolei este în cădere liberă, iar cel al cazurilor înregistrate este în creștere. Tendința coincide cu apariția curentului antivaccinist în România. Însă scepticismul celor care nu vor să-și vaccineze copiii cu un ser care previne atât apariția bolii, cât și cazurile grave nu ar fi fost posibil fără lipsa unei comunicări eficiente și adecvate, adică pe înțelesul tuturor, din partea instituțiilor statului, cu privire la beneficiile vaccinării.

Acest cumul nefast de factori a făcut ca de la de la 1 ianuarie 2023 până la 7 aprilie 2024 să fie confirmate 11.397 cazuri de rujeolă raportate în 40 de judeţe şi în Bucureşti, dintre care 12 au dus la deces. Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în judeţele Braşov (1.800) şi Mureş (1.125), precum şi în Bucureşti (1.246). Numai în perioada 1-7 aprilie s-au înregistrat 790 de cazuri noi.// „Situația rujeolei în România la data de 07.04.2024”, insp.gov.ro // Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național pe 5 decembrie 2023.// „Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național”, ms.ro // 

Medicii avertizează că lipsa vaccinării este principala cauză, iar numărul infectărilor va continua să crească. Este de așteptat ca vârful să fie atins chiar după vacanța prelungită de 1 Mai și Paște. 

Ce este rujeola și cum poate fi prevenită?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), rujeola este o boală virală extrem de contagioasă și potențial gravă, care afectează mai ales copiii. Este cauzată de virusul rujeolei, care se transmite prin picăturile de secreții respiratorii sau prin contact direct cu secrețiile nazale și saliva persoanelor infectate. Simptomele rujeolei includ febră ridicată, tuse, secreții nazale, conjunctivită și erupție cutanată caracteristică. Complicațiile potențiale includ pneumonie, encefalită, infecții ale urechii, diaree severă și deshidratare, dar și pierderea permanentă a vederii. 

Cel mai mare risc de a dezvolta complicații severe îl au copiii mici nevaccinați și femeile însărcinate nevaccinate. Potrivit statisticilor, acest lucru se întâmplă în unul din cinci cazuri. 

Din fericire, poți preveni rujeola prin vaccinare. 

CITEȘTE ȘI: Despre vaccinare, pentru sceptici

Vaccinarea a început în 1960, când se foloseau vaccinurile separate, iar din 1971 se folosește varianta combinată – împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. În România, vaccinarea ROR a început în 1979, mai întâi ca vaccin de sine stătător, iar din 2004 inclus într-un vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR). Vaccinul face parte din Programul Național de Vaccinare, iar schema de vaccinare începe în jurul vârstei de un an și se termină pe la 7 ani. Mai exact, prima doză de vaccin ROR se administrează, potrivit schemei naționale de vaccinare, între 12 și 15 luni de la naștere, iar cea de-a doua doză la începerea școlii.

Multă vreme după introducerea vaccinului în 1979, acoperirea vaccinală a fost de peste 95%, în linie cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).// „Measles”, who.int // Însă, începând cu 2010, ratele de acoperire vaccinală au început să scadă. În 2022 ajunseseră la 83,4% pentru prima doză și la 71,4% pentru a doua doză, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.// „Raportul pentru anul 2022 privind Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere”, nsp.gov.ro // 

Scăderea se datorează, în parte, reducerii încrederii în beneficiile vaccinării, ceea ce duce la refuzul părinților de a-și vaccina copiii. Situația a fost amplificată de pandemia de COVID-19, perioadă în care antivacciniștii au fost foarte vizibili și vocali în întreaga lume. 

La fel ca mișcarea antivaccinistă, epidemia de rujeolă nu este o problemă exclusiv românească. O creștere alarmantă a cazurilor de rujeolă s-au înregistrat în întreaga lume.// „Global measles threat continues to grow as another year passes with millions of children unvaccinated”, who.int // Numai în Europa, în 2023, au fost raportate 58.114 cazuri de rujeolă în 41 dintre cele 53 de state membre ale regiunii, o creștere semnificativă față de anul 2022, când au fost doar 942 de cazuri. Aproximativ 98% din aceste cazuri (57.111) au fost raportate de zece țări, inclusiv România. Potrivit OMS, 136.000 de persoane – majoritatea copii – au murit din cauza rujeolei în 2022.

Creșterea cazurilor s-a accelerat în ultimele luni, iar această tendință este de așteptat să continue în regiune, dacă nu se iau măsuri urgente de a crește rata vaccinării – singura și cea mai sigură modalitate de a proteja copiii și pe cei vulnerabili împotriva acestei boli periculoase. 

„Trăim într-o țară plină de emoții”. Ce ar schimba Legea Vaccinării?

Dr. Mihai Craiu, medic primar în pediatrie și unul dintre inițiatorii Legii Vaccinării,// Poți citi proiectul de lege aici: cdep.ro // adoptată în 2017 de Senat și blocată de atunci la Camera Deputaților, care este for decizional, spune că „din păcate, trăim într-o țară plină de emoții și în care deciziile să iau mai degrabă plecând de la povestea cu drobul de sare care cade în capul copilului, decât de la realități științifice”.

Purtăm această discuție în contextul în care luna aceasta// „Luna națională de informare despre vaccinare”, insp.gov.ro // se desfășoară campania „Spune NU rujeolei, spune DA vaccinării!” a Ministerului Sănătății, nevoită să scoată în evidență boala care face ravagii acum, deși ar trebui să vorbească despre beneficiile vaccinării, în general. Perioada de desfășurare include și Săptămâna Europeană a Vaccinării (21-17 aprilie). 

Mihai Craiu spune că adoptarea Legii Vaccinării ar schimba un pic situația. Legea ar implica responsabilitatea autorităților, în special a Ministerului Sănătății, de a desfășura campanii de informare, de a asigura aprovizionarea cu vaccinuri – o problemă în sine – și de a garanta calitatea și siguranța vaccinării conform standardelor europene. Această lege ar include și obligația Ministerului Sănătății de a elabora și implementa un plan multianual de vaccinare, alături de un plan multianual de achiziții de vaccinuri. 

Și nu, legea nu impune vaccinarea obligatorie, ultima formă a acesteia se axează pe informare. Copiii ar fi vaccinați conform Calendarului național de vaccinare, aprobat de Ministerul Sănătății. Dacă există situații epidemiologice speciale, vor primi și alte vaccinuri, dar numai cu acordul părinților. Părinții care se opun vaccinării copiilor lor vor fi chemați la ședințe de consiliere. Dacă refuză, riscă amenzi între 1.000 și 10.000 de lei.

„Nu va fi nimeni obligat să fie vaccinat împotriva propriei dorințe”, spune dr. Craiu. „Nu o să ia nimeni copiii de la școală cu autobuzul și să îi ducă la centrul de vaccinare. Acest document stabilește regulile jocului, stabilește obligațiile statului. Care, fie vorba între noi, în ultimii ani a avut multe momente de cumpănă în a procura și a livra vaccinurile în modul optim. Adică a livrat fie prea multe, fie prea puține.”

„Când vorbim despre libertăți, trebuie să vorbim și despre drepturi. Inclusiv cel la viață”

Adesea, ezitarea părinților față de vaccinare nu înseamnă neapărat că sunt complet împotriva vaccinului sau au căzut pradă conspirațiilor, ci se datorează anumitor nelămuriri pe care le au în legătură cu felul în care funcționează vaccinul. 

„Unii, poate s-au întâlnit cu un medic de familie nu foarte charismatic, care n-a știut să răspundă emoțional și cu empatie unor îngrijorări care ar putea să aibă explicații”, spune dr. Craiu. 

În opinia pediatrului, părinții ar trebui să înțeleagă că vaccinurile au, în primul rând, rol profilactic și că în lipsa lor, unele boli pot evolua în forme foarte grave, care ar putea duce chiar la deces sau ar putea afecta serios alte persoane. 

Din păcate, discuțiile despre vaccinuri se duc în nuanțe de alb și negru, iar societatea se polarizează tot mai mult. „Sunt unii colegi de-ai noștri care n-au înțeles că s-a terminat comunismul acum 35 de ani”, spune dr. Craiu. „Aceștia au o retorică de tipul «Eu zic că trebuie să te vaccinezi, nu vrei, nu mai ești pe lista mea». Polarizarea, politizarea și, implicit, adoptarea unor poziții extreme, nu fac bine nimănui. Nici campaniilor de vaccinare, nici copilului – beneficiarul final.”

Bolile există, indiferent dacă tu crezi sau nu în ele

Campaniile pentru vaccinuri suferă adesea de folosirea unui limbaj prea sec sau prea tehnic, însă Mihai Craiu crede că lucrurile pot fi explicate și simplu și că lumea trebuie să înțeleagă că microbii sunt de multe feluri, iar cei care sunt periculoși, chiar pot afecta grav sănătatea unei persoane.

„Fiecare părinte are dreptul să decidă ce este cel mai bine pentru copilul său”, spune Craiu, „însă este esențial ca această decizie să fie informată și să se țină cont de responsabilitățile care vin odată cu ea”.

Dar lumea trebui să fie conștientă că, atunci când un părinte ia o decizie pentru propriul său copil, aceasta îi poate afecta și pe cei din jur, inclusiv persoanele care sunt mai vulnerabile din punct de vedere medical, cum ar fi supraviețuitorii leucemiei sau cei care au boli autoimune. „În astfel de situații, trebuie să ne întrebăm dacă este încă adecvat să discutăm despre libertăți individuale, deoarece Constituția României recunoaște dreptul la viață ca fiind prioritar. Este crucial să ne asigurăm că mergem la școală și că interacționăm într-un mediu sigur și sănătos”, explică specialistul. 

Dincolo de refuzul vaccinării, alte cauze ale creșterii cazurilor de rujeolă în toată lumea sunt relaxarea în fața regulilor de igienă de după ce restricțiile din timpul pandemiei au încetat și reînceperea socializării după o perioadă lungă de izolare. Este ca și cum ai lua o pauză de la școală timp de trei ani și ai reveni în primul semestru, obținând o notă de patru la prima lucrare de control. 

„Imunitatea funcționează similar cu învățarea bazată pe experiențe – trebuie să-și amintească experiențele memorabile –, iar bolile reale sunt cele care creează astfel de amintiri”, explică pediatrul. „De exemplu, dacă ai avut rujeolă, nu vei mai face această boală niciodată în viața ta. De aceea, în principiu, copiii mici care revin la un stil de viață normal acum par să fie mai predispuși la îmbolnăviri decât frații mai mari, cu doi-trei ani mai în vârstă.” 

https://mindcraftstories.ro/images/2024/04/Mindcraftstories_Rujeola-Epidemie-Vaccinare-Romania-Numărul-decese-anuale.jpg

Cele două tabere – pro și contra vaccinului – mai degrabă predică, decât discută

Potrivit OMS, ţinta de acoperire vaccinală a rujeolei trebuie să fie undeva între 95-98%, dacă se poate chiar şi peste, pentru ca transmiterea să fie oprită în populaţie. Însă rata vaccinării scade în prezent peste tot în lume. Doar în SUA, cazurile înregistrate în primele trei luni ale anului 2024 au depășit nivelul total atins în 2023.// „U.S. measles cases rise to at least 64 so far in 2024 — more than all of 2023”, cbsnews.com // Asta în condițiile în care, în 2000, OMS declarase rujeola eradicată aici. 

Pandemia a accentuat scepticismul cu privire la efectele secundare ale vaccinurilor. Să nu mai vorbesc despre problemele anterioare, cum ar fi studiul lui Andrew Wakefield din 1998,// Mai multe despre el și controversa creată, aici: en.wikipedia.org // care lega în mod fals vaccinarea cu serul ROR de apariția autismului și a cărui influență negativă încă are efect, în ciuda faptului că, ulterior, studiul a fost retras. 

Cu toate acestea, nu doar „sentimentul antivax” este de blamat, crede dr. Craiu. Deși pare un curent puternic la prima vedere, pentru că acești oameni sunt foarte vocali și foarte vizibili în spațiul mediatic, „nu sunt atât de mulți pe cât s-ar putea crede”, spune medicul. 

„Acești oameni au impresia că au o putere considerabilă, deoarece se află în grupuri care le amplifică ideile prin validarea reciprocă și acordarea de like-uri unii altora”, spune Craiu. Însă realitatea e alta. „Cei mai mulți părinți din România acceptă știința așa cum le este prezentată de medicul lor de familie, în care au încredere și cu care au colaborat de-a lungul timpului. Medicul de familie este adesea o autoritate respectată, în special în anumite zone rurale. Desigur, există și medici de familie care nu cred în vaccinare, dar aceștia sunt în minoritate.”

Așadar, scăderea încrederii în vaccinuri și implicit a vaccinării are cauze multiple. Blocajele sanitare datorate pandemiei, campaniile de dezinformare, conflictele internaționale – toate acestea au deturnat resursele financiare, dar și atenția către alte priorități și au contribuit la cea mai mare scădere a imunizării de rutină prin vaccin din ultimii 30 de ani. Dacă tendința va continua, milioane de copii și de alte persoane vulnerabile în fața bolii vor muri. 

Pandemia a dovedit că oamenii pot colabora și găsi rapid soluții pentru binele tuturor. Rezolvarea problemei imunizării prin vaccinare are nevoie de exact aceleași mecanisme. Este nevoie să fie implicate cât mai multe persoane bine pregătite și bine plătite, care, dincolo de contrele din social media, să lucreze pentru a construi încredere în comunități și pentru a încuraja vaccinarea. 

Altfel, și alte boli infecțioase, nu doar rujeola, vor începe să se răspândească. Iar acestea nu sunt doar simple „boli ale copilăriei”, ci pot avea efecte grave pentru cei vulnerabili, pot fi chiar mortale. Ar fi tragic ca rujeola și alte boli, cândva eradicate, să revină într-un moment în care există instrumente sigure și eficiente. Unele care, în trecut, au salvat milioane de vieți.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|SOLUȚII

Firele naturii: crearea de îmbrăcăminte pornind de la elementele de bază

De
Cercetătorii își îndreaptă atenția către culturile de ciuperci și tomate pentru a soluționa problema daunelor aduse mediului de fibrele sintetice din îmbrăcăminte.
ENERGIE|SOLUȚII

Dați-mi sarea, vă rog –  este plină de energie

De
O nouă generație de baterii poate impulsiona ambițiile ecologice ale UE.
SĂNĂTATE|MAIN STORY

Minorii nu mai pot cumpăra băuturi energizante în România, dar cât de mult se respectă noua lege?

De
Pe 11 martie 2024, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice vânzarea energizantelor către persoanele sub 18 ani. Realitatea din teren e alta. 
ENERGIE|SOLUȚII

Turnurile și turbinele eoliene sunt regândinte pentru a fi mai verzi

De
Materialele noi și designul inovator pot face ca una dintre principalele surse regenerabile de energie să devină mai ecologică și mai ieftină.