Foto: BraunS / Getty Images

Educația, regândită pentru a motiva și distra elevii12 min read

De Andrew Dunne 07.11.2023

Lecțiile de știință din întreaga Europă prind viață prin impulsionarea „învățământului deschis”.

În Suedia, la nord-est de Stockholm, Ninei Berglund îi place să încerce noi moduri de a le preda știință elevilor ei cu vârste între 10 și 12 ani.

Berglund l-a invitat recent pe profesorul de fizică Staffan Yngve la ora ei, în municipalitatea Norrtälje. Yngve a adus cu el o saltea cu știfturi pe care s-a întins pentru a demonstra acțiunea forțelor, spre încântarea elevilor.

Momente memorabile

„Chiar și după patru luni, elevii mei încă își amintesc de vizită și vorbesc despre ea folosind terminologie științifică”, spune Berglund.

Ea este o adeptă a „învățământului deschis”, o idee potrivit căreia predarea științei trebuie să depășească cadrul laboratoarelor școlare, cum ar fi tuburile de testare, arzătoarele Bunsen și tabelul periodic al elementelor, pentru a stârni interesul elevilor.

Pe fondul îngrijorărilor că Europa atrage prea puțini oameni, în special femei, în domeniile științifice, obiectivul este însuflețirea științei pentru elevi.

Deși învățământul deschis nu are caracteristici definitorii formale, tinde să includă activități cum ar fi vizitele pe teren, deplasările în afara școlii și învățarea de la distanță, care, în general, sunt excepții în școlile standard.

„Ideea de ansamblu este depășirea obstacolelor pe care le observăm în educația științifică”, spune Maya Halevy, directoarea Muzeului de Știință Bloomfield din Ierusalim, Israel.

Halevy a condus un proiect de cercetare care a primit finanțare din partea UE pentru promovarea întregului concept. Proiectul, denumit Make it Open sau MiO,// „Open schooling through maker education”, cordis.europa.eu // s-a derulat timp de trei ani și s-a încheiat în septembrie 2023.

Acesta a ajutat la înființarea unor centre de învățământ deschis în 10 țări europene, din Suedia până în Grecia, și a reunit peste 150 de școli.

„Navigatorul” online al MiO// „Open Schooling Navigator Your guide in the world of Open Schooling”, openschoolingnavigator.eu // le oferă profesorilor acces la resurse și lecții noi.

De exemplu, la o instituție educațională spaniolă denumită IES de Ortigueira, în nord-vestul țării, copiii de 12 ani au învățat despre fizică proiectând și construind modele de locuri de joacă. Modelele au fost expuse apoi la bibliotecă, unde elevii le-au explicat vizitatorilor munca lor.  

Elevii au realizat și un studiu despre poluarea aerului în Spania utilizând competențe de matematică esențiale. Exercițiul a inclus articole de presă despre contaminare și o dezbatere despre impactul asupra sănătății oamenilor. 

Deschiderea orizonturilor

„Am putut observa cum învață elevii fără să-și dea seama”, spune profesoara de științe Patricia Hermida Galán. „S-au distrat în timp ce lucrau și învățau.”

MiO a impulsionat recrutarea școlară și comunicarea colaborând cu o rețea de miniștri europeni ai educației cunoscută ca European Schoolnet și cu o alianță la nivel european denumită Ecsite,// Mai multe, aici: ecsite.eu // care reunește peste 300 de organizații, inclusiv muzee, pentru a promova implicarea științifică în societate.

Greta Alliaj, care a coordonat activitatea în numele Ecsite, a declarat că pandemia de COVID-19 care a izbucnit în 2020 și a transformat lecțiile cu prezență fizică în sesiuni online pentru milioane de tineri a impulsionat ideea învățământului deschis.

„Am văzut că multe școli și mulți profesori și-au dorit idei noi și spațiu pentru a inova și a experimenta cu lecțiile”, spune Alliaj. „Această abordare deschisă a învățării sporește alfabetizarea științifică în rândul elevilor și îi încurajează să opteze pentru cariere în domeniul științelor”.

În timp ce componentele unui nou sistem școlar pot fi implementate prin proiecte cum ar fi MiO, un avânt mai amplu va necesita implicarea deplină a autorităților naționale, regionale și locale pentru a susține această idee.

Potrivit lui Halevy, ceea ce încă lipsește este „liantul” între toate părțile implicate – școli, comunități, muzee, centre extracurriculare și chiar locuri de desfășurare a activităților profesionale. Ea spune că va fi nevoie de un efort internațional coordonat de-a lungul mai multor ani.

Lecții din viața reală

Pavlos Koulouris este o altă forță care acționează pe teren pentru a aduce schimbarea educațională în Europa. 

În Atena (Grecia), acesta este membru al personalului academic la școala Ellinogermaniki Agogi, care înseamnă „Educație eleno-germană”, nume ce provine de la accentul pus de programă pe învățarea germanei ca limbă străină.

Koulouris a coordonat proiectul-soră al MiO, denumit „Schools as Living Labs” (Școlile ca laboratoare vii) sau SALL,// „Living labs for science education in schools”, cordis.europa.eu // care a durat trei ani și s-a încheiat în august 2023.

SALL a lucrat cu peste 400 de școli din 10 țări: Cipru, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Israel, Portugalia, Serbia, Spania și Țările de Jos.

Obiectivul a fost consolidarea fundamentelor învățământului deschis prin punerea în legătură a profesorilor și elevilor cu comunitățile lor mai largi. „Laboratoarele vii” au avut rolul de puncte de întâlnire.

„Este vorba despre deschiderea școlii către societate”, spune Koulouris. „Cu învățământul deschis, știința devine relevantă în viețile noastre.”

Gândirea neconvențională

La școala primară Makrygialos din Salonic, al doilea cel mai mare oraș al Greciei, profesorul Thanos Batsilas și elevii săi au participat la un laborator viu în cadrul căruia s-a predat știința mediului printr-o activitate care a implicat mitilicultura.// Ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea și comercializarea midiilor. //

Aceștia au însoțit mitilicultorii pe o barcă în largul mării pentru a observa legătura indisolubilă a mediului cu bunăstarea locuitorilor din zonă și evoluția schimbărilor climatice. Concluzia a fost că mitilicultura este o modalitate viabilă de trai și poate contribui la susținerea ecosistemului local.

„Copiii au fost încântați de activitățile desfășurate în cadrul laboratorului viu, deoarece le place tot ceea ce este neconvențional”, spune Batsilas. „Le adoptă cu bucurie.”

Koulouris a spus că învățământul deschis are potențialul de a răsturna noțiunile tradiționale de reușită academică.

Acesta a declarat că dovezile de la școlile cu care a lucrat SALL sugerează că învățământul deschis îmbunătățește stima de sine a elevilor, implicarea în știință și angajamentul civic.

Koulouris speră ca SALL să fie o rampă de lansare pentru schimbări educaționale mai ample în Europa, spunând că acestea sunt necesare datorită numeroaselor amenințări globale la a căror soluționare pot contribui cunoștințele științifice.

„Lumea se confruntă cu provocări uriașe și complexe”, spune el. „Acestea necesită implicarea, sensibilizarea și eforturile tuturor. Sperăm ca învățământul deschis să poată face știința relevantă în acest fel.”


Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene. Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.



Text de

Andrew Dunne

Este jurnalist de știință și scrie despre cercetare, mediu, istorie și alte subiecte.

TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Eco-inovații electronice: senzori și plăci de circuite din lemn și hârtie pentru un viitor sustenabil

De
Cercetătorii din UE dezvoltă senzori, plăci de circuite și alte dispozitive electronice mai ecologice pentru a reduce cantitățile extrem de ridicate de deșeuri electronice.
TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Grafenul, un material miraculos, ajunge în lumina reflectoarelor cu sprijin european

De
Grafenul a ieșit din laboratoare și a ajuns pe piață datorită contribuției deloc neglijabile a UE, potrivit prof. Patrik Johansson.
SOCIETATE|FYI

Cine sunt cei 33 de europarlamentari pe care România îi trimite la Bruxelles

De
Cele mai recente alegeri europarlamentare au arătat încă o dată că, atunci când e vorba de propriile interese, nu mai e loc de conflicte ideologice.
SOCIETATE|HOT TAKE

Concertul Coldplay în România: cum s-a văzut rasismul pe Arena Națională

De
Rasismul structural e încă atât de încetățenit, încât mulți români, oricât de educați ar fi, nu-și dau seama că discriminează prin reacțiile pe care le au.