Radio Civic, sau cum tehnologia nouă conectează comunități vechi25 min read

De Adriana Moscu 05.03.2021

Două stații de radio experimentale, bazate pe o tehnologie inovatoare, emit într-un sat din Deltă și o comună de lângă Craiova. Proiectul, unic în România, oferă grupurilor locale marginalizate o voce prin intermediul radioului.

Sfântu Gheorghe este un mic sat de pescari din Delta Dunării, care primește vara mii de turiști. Cea mai apropiată așezare este Sulina, dar accesul nu se poate face decât cu greu pe pământ, neexistând un drum bine amenajat. În restul localităților, se poate ajunge doar pe apă. Aici se desfășoară proiectul  Radio Civic,Site oficial: radiocivic.ro un concept de jurnalism comunitar, lansat în 2019 de MEDAlert și ActiveWatch.

Vârvoru de Jos este o comună aflată la 18 kilometri de Craiova. O zonă agricolă pitorească, cu o comunitate largă, de aproape 3.000 de locuitori, dispersată în opt sate. Este cealaltă localitate care face parte din proiectul dezvoltat de cele două ONG-uri.

„Vârvoru de Jos este atât de mare, încât există localnici care nu au pus piciorul în satele cu care împart aceeași administrație locală”, spune Liana Ganea, coordonatoarea de proiect din partea ActiveWatch.

„Ambele așezări au mai multe caracteristici în comun: sunt marginalizate, populația este îmbătrânită, dar sunt liniștite, natura este frumoasă și chiar sălbatică”, spune Liana. 

Un proiect comunitar de impact, cu costuri minime

„Este o idee despre care am discutat încă din 2015, când un profesor american și un programator ugandez, fondatorii unei mici companii de tehnologie, RootIO,Mai multe despre cum funcționează, aici: rootio.org ne-au întrebat dacă nu vrem să creăm radiouri rurale comunitare, realizate cu tehnologie la costuri foarte mici, de câteva mii de euro”, spune Liana. 

Astfel de radiouri mai fuseseră testate în Uganda, însă în România, tipul acesta de proiect venea la pachet cu riscuri mari – dificultatea obținerii unei licențe, misiunea aproape imposibilă de găsi în sate oameni pricepuți într-ale jurnalismului. 

„Ne-a motivat ideea că am putea ajuta la crearea unui canal de comunicare autentic, care să transmită informații de interes real pentru comunități mici și în care vocile oamenilor necunoscuți, neștiuți să poată fi auzite”, explică Liana. 

Așa a început totul.

Localnicii, față cu tehnologia

Foto: arhiva personală/MEDAlert

Mira Bălan este un membru de bază al echipei de jurnaliști voluntari de la Radio Civic Sfântu Gheorghe. Foto: arhiva personală/MEDAlert

Mira Bălan s-a întors în Sfântu Gheorghe, satul său natal, în 2010, după 21 de ani de absență, la rugămințile mamei, care îmbătrânea. „Primarul, cu care am păstrat legătura în toți acești ani, m-a asigurat că-mi voi găsi de lucru în sat, dacă mă întorc”, spune ea. „Însă ce nu știa el, era că postul fusese blocat.” 

Deși era nevoie de personal medical în sat, a reușit să se angajeze cu mare greutate, cu jumătate de normă. Însă nu era suficient, așa că până când jobul a fost din nou disponibil, a început să caute soluții ca să poată câștiga mai mulți bani. 

A înființat Asociația Comunitară Sfântu Gheorghe, cu care a aplicat la diverse proiecte și s-a implicat în viața comunității, prin sprijinirea cazurilor sociale. Când inițiatorii proiectului Radio Civic au ajuns la Sfântu Gheorghe, localnicii au știut imediat către cine să-i îndrume: „Mergeți la Mira!”. 

„Aveam nevoie de orice mijloace care să mă ajute să comunic cu oamenii din comunitate și, știind că radioul ăsta îi conectează pe cei cu tot felul de probleme, mi-am dat seama cât de util ne va fi”, spune Mira, care s-a convertit în jurnalist de bază în cadrul Radio Civic Sfântu Gheorghe.  

Cele două stații de radio au putut fi pornite datorită unei finanțări a Comisiei Europene prin programul Horizon2020, care urmărea crearea unor modele ușor de replicat în Europa, explică Dan Manea, manager de proiect din partea MEDAlert. Noutatea tehnologică era că studioul clasic a devenit unul virtual, iar telefonul mobil a interconectat oamenii. Echipamentele au fost plasate la baza antenei, instalată pe o structura ușoară. Telefonul mobil este folosit pentru înregistrarea interviurilor și emisiunilor offline, care apoi sunt transmise prin WhatsApp sau urcate direct în cloud (în funcție de priceperea voluntarilor) și de acolo sunt încărcate în softul de radio care face posibilă difuzarea. Telefonul facilitează, de asemenea, și realizarea transmisiilor live. 

„Există o soluție tehnică ce implică o aplicație dezvoltată de RootIO cu MEDAlert și o soluție dezvoltată de MEDAlert, folosind o aplicație open source românească – Radio DJ. Acum, ambele stații folosesc soluția MEDAlert, care e mai bine adaptată condițiilor din România”, spune Liana Ganea. 

Pare simplu pentru o lume tehnologizată. Doar că voluntarii din cele două comunități nu au, neapărat, abilități de a lucra cu soluții digitale. Există, însă voință. Și nevoia de a se conecta unii cu alții a fost motivația care a topit reticența la nou. 

„Îți dai seama că eu n-am făcut asta în viața mea”, spune Mira Bălan. „Am început după cum m-am gândit eu. Am căutat aplicația de înregistrare de pe telefon, am oprit turiștii pe stradă, i-am întrebat care a fost prima lor impresie când au intrat în Sfântu Gheorghe, ce le place, ce nu le place, m-am dus pe plajă, am văzut grupuri acolo, m-am dus și la ei. Liana a rămas cu gura căscată când i-am trimis primele interviuri.” 

Roboțelul Daria, vocea de la știri

ActiveWatch și MEDAlert continuă să coordoneze și să susțină activitatea stațiilor și după terminarea finanțării europene a proiectului, pe 31 decembrie, anul trecut. Este motivul pentru care MEDAlert a înființat două sucursale în cele două comunități, menite să asigure sprijinul logistic și administrativ. 

„Au fost obținute două licențe audiovizuale pentru aceste două stații comunitare. CNA și ANCOM, ca organisme de reglementare, au acordat încredere acestui proiect”, spune Dan Manea. 

Lipsa legislației care să definească și să reglementeze radioul comunitar a obligat însă cele două posturi să funcționeze cu o grilă de programe similară radiourilor comerciale, cu 24 de ore de emisie, zilnic, șapte zile din șapte. Totul făcut cu voluntari. Radiouri ca Europa FM și RFI au fost de acord să ajute, și au permis retransmisia anumitor emisiuni. 

„Proiectul acesta ne-a dat șansa să descoperim printre localnici abilități neașteptate: o ingineră agricolă și o asistentă medicală sunt prezentatoare de știri, o asistentă comunitară face interviuri și muncă de redactor-șef, o funcționară scrie știrile, un jurnalist pensionat a devenit specialist în hardware-ul și software-ul necesare emisiei în FM”, spune Liana.

Iar datorită unuia dintre partenerii din proiect, cele două radiouri pot folosi tehnologie text-to-speech de cea mai bună calitate, în limba română. Vocea roboțelului Daria, creat de compania britanică  CEREPROC,Poți asculta vocea Dariei aici: cereproc.com este atât de bine realizată, încât unii localnici au crezut că este vocea Cristinei Abaianeț, voluntara Radio Civic Sfântu Gheorghe, care scrie și citește știrile. 

Cu ajutorul unui soft creat de o cercetătoare americană implicată în proiect, roboțelul Daria citește periodic pe post, în mod complet automatizat, informațiile meteo actualizate, localizate pentru fiecare comunitate. Informațiile despre vreme și despre viteza și direcția vântului sunt foarte importante mai ales pentru pescarii din Sfântu Gheorghe. Iar ideea acestei rubrici a venit chiar de la un membru al acestei comunități. 

Muncă de detectiv și conținut organic

Mirei nu i-a fost greu să-și intre în pâine. Natura meseriei ei este de-a discuta, de-a consilia persoanele, iar ele încep să se deschidă și capătă încredere. Așa a apărut și rubrica Interviurile Mirei, unde persoane din comunitate își spun poveștile sau prin care sunt redescoperite tradiții vechi haholești (în Dobrogea, ucrainenilor li se spune haholi). Conținutul programelor se dezvoltă în mod organic, în timp, pe baza feedback-ului primit la nivel local. Însă coloana vertebrală a programului o reprezintă informația utilă. Cetățeanul trebuie să simtă acest radio comunitar ca parte esențială din viața sa. 

„Merg la magazin și aflu cât mai costă pâinea și când e deschis, ca bătrâna din capătul satului să știe la ce oră să vină. Apoi, mă duc la farmacie, să văd care e programul acolo. Intru, pur și simplu, în magazin și înregistrez discuția mea cu vânzătorul”, spune Mira. 

La început, însă, nu toată lumea a fost încântată de această muncă frenetică de cercetare. Unii nu-i înțelegeau rostul și atunci s-au căutat și s-au găsit metode de sensibilizare. Iar liantul a fost muzica. 

„Am găsit casete cu înregistrări vechi ale unor cântece ucrainene – una dintre ele, datând din anii ’60, ne-a fost oferită de un profesor care era pe-atunci redactor la radio”, spune Mira. „Apoi, Uniunea Europeană ne-a făcut o surpriză plăcută, ne-a oferit aparate de radio pentru toate familiile din comunitate. Așa a intrat Radio Civic în aproape fiecare casă.” 

Un radio al comunității

Paradoxal, comunități atât de mici pot genera subiecte infinite. „Este o zonă cu o istorie bogată, aici s-au petrecut foarte multe lucruri, au trăit comunități de greci, de bulgari, de nemți. Când intru într-o casă, aflu de fiecare dată un alt fir de poveste și mă întorc pentru un alt interviu”, mai spune Mira. 

Radio Civic Sfântul Gheorghe emite în FM, pe o rază de doar 10 kilometri, dar redactorii săi voluntari – șapte la număr – sunt răspândiți peste tot prin lume. Din Spania, Jean Trofimov pregătește Tonomatul Muzical, una dintre emisiunile-vedetă. Pe vremuri, a fost liderul formației Delfin ’90 – un mic icon local. 

Alin Varenic este cel mai tânăr dintre voluntari, are doar 16 ani, face liceul la Tulcea și în timpul liber realizează emisiunea Haholii în graiul lor. Este un autodidact, a învățat singur limba ucraineană. 

Într-o comunitate de minoritari, Alin este de două ori în minoritate, pentru că tinerii din sat sunt foarte puțini. Sunt ani în care nu se naște niciun copil, și alți ani în care la un copil născut, 20 de localnici dispar. 

Totuși, niciun bătrân nu e lăsat în urmă, iar Mira spune că asta e posibil și datorită anunțurilor de la radio. De câte ori e nevoie sau cu ocazia sărbătorilor, comunitatea este chemată să se implice în acțiuni caritabile pentru cazuri sociale, cei în vârstă sunt colindați și li se aduc cele necesare. 

(Nu) doar un experiment

Foto: arhiva personală/MEDAlert

În stânga, două voluntare localnice de la Radio Civic Vârvoru de Jos. În dreapta, în aceeași localitate, primarul (primul din stânga, pe scară) ajută la insatalarea echipamentelor de transmisie. Foto: arhiva personală/MEDAlert

Radio Civic Sfântul Gheorghe emite pe 89,9 FM, iar Radio Civic Vârvoru de Jos pe 106 FM. Aici, Simona Forțan prezintă știri din prima zi a difuzării și tot ea este liderul local al grupului de voluntari de la Vârvoru, a contribuit la proiectarea stației, realizează o serie de interviuri cu localnici și contribuie la programul Rețeta săptămânală

Claudia Titu prezintă și ea știri la Vârvoru. Este realizatoarea emisiunii Pilula de sănătate, unde l-a implicat și pe medicul de familie din localitate. Sineta Badea Cazacu este, printre altele, autoarea emisiunii Povestea serii, un program difuzat pe ambele posturi Radio Civic, cu povești pentru copii, citite din cărți, pentru care voluntarii cer permisiunea editurilor din țară. 

Adrian Săpăceanu, un elev de liceu de 15 ani, face interviuri cu localnicii pe teme relevante pentru comunitate. Rodica Mixich, un membru foarte respectat al comunității, a susținut radioul încă de la începuturile sale. A contribuit la programul Memoria locului și lucrează, de ani, cu copiii din comunitate, pe care îi implică în activitățile radioului. 

Până și primarul din Vârvoru s-a implicat activ, iar una dintre fotografiile de pe pagina de Facebook a radioului comunitar îl arată urcat pe scară, ajutând la instalarea echipamentelor de transmisie. 

O serie de alți voluntari au fost implicați în diferite etape ale proiectului și au contribuit cu conținut, logistică, sfaturi sau asistență tehnică. 

Radio Civic unește membrii comunității, îi motivează și îi stimulează. Și nu doar pe ei. „Unii dintre ascultătorii noștri au fost turiști de-o vară și au continuat să ne asculte și când au ajuns la casele lor”, spune Mira. „Apoi, copiii plecați, care au părinți sau alte rude în sat, ascultă să vadă ce s-a mai întâmplat. Sau poate își aud mama sau mătușa într-un interviu sau într-un cântec la radio. Mi-ar plăcea ca radioul acesta să crească și să devină Vocea Deltei, nu doar a comunei Sfântu Gheorghe. Am avut ocazia să intervievez neamuri ale localnicilor venite din satul Caraorman, vecin cu noi, din Murighiol sau din Dunavăț și erau foarte încântați de ideea unui post de radio. Unii chiar mi-au cerut să-i las să-și spună pe post nemulțumirile, să audă și alții.” 

Acest lucru nu e posibil deocamdată. Licențele se acordă foarte greu, iar dosarul pentru aplicare poate dura ani. E însă un bun început, care arată că radiourile comunitare funcționează, că echipele sunt trainice. Iar un astfel de proiect comun poate ajuta, măcar un pic, la încetinirea ritmului migrației. Poate face ca aceste comunități vechi să nu se piardă de tot. 

După zeci de ani departe de casă, Mira s-a întors ca să rămână. Are de crescut o fetiță și un radio. „Îl am și pe fratele meu, care e singur, iar casa care a rămas de la mama și tata parcă mi-au predat-o pe inventar, deja rădăcinile s-au înfipt mai bine aici.”

„La trei ani de când am început efectiv să lucrăm la acest proiect, după ce am trecut prin suișuri și coborâșuri, putem spune că e un succes”, adaugă Liana. „Nu suntem însă la final de drum, ci abia la început.”



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SOCIETATE|OVERVIEW

Pandemia amplifică inegalitățile digitale din societate

De
Numai 20% dintre românii cu vârste cuprinse între 65-74 de ani accesează internetul zilnic. Lipsa accesului la online și a competențelor digitale crește inechitatea socială în pandemie, reduce șansele la informație verificată și la sprijin social. 
SOCIETATE|STUDIU

Minți extremiste: trăsăturile psihologice ce ajută la identificarea persoanelor care s-ar putea radicaliza

De
Un studiu recent de la Universitatea Cambridge arată că persoanele cu tendințe extremiste nu se descurcă cu sarcinile concrete. O cercetătoare implicată în studiu explică cum a ajuns la această concluzie.
SOCIETATE|SCIENCE OF FOOD

Zero food waste: restaurantele românești care nu vor să creeze deșeuri

De
Un concept nou, care redefinește relația dintre materie primă și afacere, este din ce în ce mai prezent în obiceiurile noului val al bucătăriei românești.
SOCIETATE|TIPPING POINT

Care e cel mai bun lucru pe care ni-l va aduce viitorul?

De
Răspund 18 gânditori, artiști și cercetători.