Adina Vălean: „Primele taxiuri aeriene ar putea zbura la Olimpiada de la Paris”29 min read

Comisara europeană pe transporturi Adina Vălean explică cum ar putea arăta viitorul mijloacelor de transport din Europa, de la digitalizarea sistemului feroviar la avioane electrice.

Mobile World Congress (MWC) din Barcelona nu înseamnă doar lansări de produse, keynote-uri și discuții de business, ci și întâlniri la nivel înalt, la care participă regele Spaniei, miniștri și șefi de guverne, delegați ai unor regiuni sau administrații locale, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene. Anul acesta, printre numeroșii participanți la acest tip de discuții a fost și Adina Vălean, comisara europeană pentru transporturi în actual comisie condusă de Ursula von der Leyden. 

De ce? Mi-a explicat chiar ea, în prima zi a congresului, într-una dintre camerele de interviuri ale centrului de presă, unde am reușit să ne întâlnim pentru jumătate de oră, ca să vorbim despre viitorul transportului european și cât de importante sunt comunicațiile pentru acest domeniu: „Nu e prima oară când vin la congresul acesta și este fascinant să vedem cu ce produse se mai vine și pe ce se concentrează discuțiile”, spune Adina Vălean.„Am fost la cina de deschidere, găzduită de conducerea GSMA// GSM Association este o organizație a industriei telecom care organizează MWC, gsma.com // și de către rege, iar în discursuri s-au așezat puțin subiectele de interes pentru lumea mobilă. În centrul lor, e dezvoltarea rețelelor. Iar asta se potrivește cu ce am propus noi, Comisia Europeană, și e de interes și pentru transporturi. Sunt diverse discuții în jurul inteligențe artificiale, a spectrului de frecvențe, a finanțării rețelelor care se poartă aici.”

Chiar și în condițiile în care actuala Comisie Europeană se apropie de finalul mandatului este puțin probabil ca politicile publice din domeniile comunicațiilor sau transporturilor să se schimbe radical. Crearea unor coridoare europene de transport sau a unor reguli pentru circulația dronelor sau a vehiculelor aeriene cu decolare verticală (VTOL), Cerul Comun European sau decarbonificarea aviației, interesul pentru vehicule electrice sau autonome sunt lucruri care vor rămâne de interes și pentru următorii cinci ani.

Iată ce am aflat de la Adina Vălean despre aceste subiecte și nu numai.

Adina Vălean, în vizită la standul Ericsson de la Mobile World Congress Barcelona, pe 27 februarie 2024. Foto: Manu Quintero/EU

Dezvoltarea rețelelor 5G e esențială; fragmentarea pe regiuni e o problemă

„Toate serviciile se vor folosi din ce în ce mai mult de conectivitate. Se discuta mai devreme// Într-una dintre întâlnirile de lucru la care a participat Adina Vălean. // despre faptul că tot mai mulți oameni vor lucra în acest domeniu, dar și că foarte multe sectoare au deficit de forță de muncă – de exemplu, transporturile. În aceste domenii, automatizarea va fi o soluție pentru viitor. Iar pentru automatizare ai nevoie de servicii mobile foarte bune, care să funcționeze corespunzător. Metrourile automate din Lyon sau Toulouse sau vasele automatizate, în porturi, sunt câteva exemple că forța umană necesară, care se găsește din ce în ce mai puțin, va fi înlocuită cu automatizarea.

Însă fiecare țară are reglementatorul ei de comunicații. Asta este problema fragmentării – că în multe sectoare există încă autorități naționale naționaliste. De exemplu, în ceea ce privește managementul traficului aerian, am reușit să-l depășim și asta face cu adevărat eficient Cerul unic european.// Cerul unic este o inițiativă a actualei Comisii care vizează reducerea fragmentării și eficientizarea managementului traficului aerian, europarl.europa.eu // 

Există oarecare rezistență și naționalism, probabil, și în telecomunicații, în ceea ce privește spectrul de frecvențe și felul în care se alocă. Eu înțeleg, pe de o parte, că este o tradiție, se consideră că e o prioritate națională, o bogăție națională. Pe de altă parte, alocarea frecvențelor – sigur, în mod competitiv și la licitație – este absolut esențială pentru dezvoltarea serviciilor. În același timp, ar fi interesant – și cred că se dezbate și aici, la MWC – ca aceste licențe să fie acordate pe un termen mai lung, pentru a atrage investitori mai buni în dezvoltarea infrastructurii la nivel național.”

Alocarea frecvențelor ar trebui armonizată la nivel european

„Politicile de alocare ar trebui armonizate la nivel european. Comisia Europeană a scos acum un white paper privind infrastructura digitală,// „White Paper – How to master Europe’s digital infrastructure needs?”, europa.eu // în care propune o consultare generală a celor implicați în sectorul comunicațiilor, pentru a vedea cum e mai bine să procedăm, de ce este nevoie pentru a încuraja investiții în rețea. Banii publici sunt prea puțini, deci trebuie atrași și investitorii privați. Iar aceștia trebuie să monetizeze pe investiție, să-și recupereze banii și să și câștige ceva. 

În acest context, există două școli de gândire. Una spune că cei care folosesc rețeaua pentru serviciile și business-urile lor vor trebui să contribuie cumva la dezvoltare și investiții. Altă școală de gândire spune că însăși dezvoltarea pieței de servicii va face investiția în rețea profitabilă, pentru că de fapt e nevoie de mai multă rețea pentru mai multe servicii. E o dezbatere mai veche. O urmăresc de mulți ani pentru că am fost și în Parlamentul European, la Comisia de Industrii, unde m-am ocupat de chestiuni digitale, cum a fost roamingul. În momentul de față, principala miză este alocarea spectrului – și nu este numai la nivel european, e la nivel global această discuție.“

Încă nu ai posibilitatea de a-ți urmări marfa în sistemul feroviar

„Digitalizarea este necesară în transportul și serviciile de cale ferată. Ai nevoie de semnalizarea automată, pentru că asta ar reduce timpii și ar crește siguranța. Apoi, dacă s-ar putea urmări marfa în sistemul feroviar și ar exista o estimare a timpului petrecut în tranzit, asta ar încuraja lumea să transfere mai multă marfă pe calea ferată. Toate astea lipsesc acum. 

Iar trecerea la semnalizarea automată, deși este o obligație pentru toate țările, merge foarte încet, pentru că implementarea este încă scumpă. De ce? Pentru că nu s-au dezvoltat mai multe oferte. Iar dacă piața nu-i concurențială, produsul rămâne scump.”

Coridoarele europene vor eficientiza mișcare mărfurilor și persoanelor

„S-a adoptat legislația privind coridoarele transeuropene de transport.// Numită TEN-T, rețeaua a fost aprobată provizoriu la finalul anului 2023, consilium.europa.eu // Avem niște hărți obligatorii pentru toată lumea. Ele au fost construite de comun acord cu statele membre, dar pe anumite criterii, pentru că trebuie să creeze sinergie între diverse moduri de transport – cale ferată, drumuri, navigație fluvială – și să apară huburi multimodale. 

Un alt criteriu este legat de termenul de realizare. Degeaba vreau acuma ceva nou, dar care va gata în 2050 – nu poate să facă parte din rețeaua principală. Trebuie să aducem rețeaua principală la anumite standarde și apoi să ne ocupăm de restul. Și pentru asta trebuie ca țările membre să-și asume niște termene de realizare și niște standarde la care infrastructura să fie dată în funcțiune.”

CITEȘTE ȘI: Viitorul bateriilor

Bateriile nu sunt suficient de inovatoare pentru electrificarea transportului

„Există un lobby puternic pentru electrificare, în special, probabil, dinspre cei care produc în acest sector, dar rămâne dezideratul ca și energia folosită pentru vehicule electrice să fie verde. Există, de asemenea, o întreagă dezbatere legată de ciclul de producție și de viață al acestor vehicule. Aici, avem problema bateriilor. Suntem destul de dependenți de producția din țări terțe, care nu este suficient de sigură. 

Uniunea Europeană are ambiția de a dezvolta o producție locală de baterii și programe în acest sens. Sunt fonduri pentru noi investiții în uzine de producție a bateriilor. Bateria în sine rămâne, însă, un element nu suficient de inovator. Eu cred că mai trebuie lucrat până se va ajunge la un tip nou de baterii, care să ne permită să folosim cât mai multă electricitate în transporturi. 

De asemenea, există o concurență între diverși combustibili sustenabili, pentru diferite moduri de transport. De exemplu, se consideră că electrificarea e mai greu de făcut pentru aviație sau domeniul maritim, dar ar putea fi folosită mai mult în transportul feroviar sau rutier. Doar că nu avem încă suficientă producție, nici de vehicule, nici de baterii. Sunt chestiuni pentru viitor, trebuie să vedem cum va răspunde piața la aceste sugestii.”

Archer eVtol este un taxi zburător care a fost prezentat la Salonul International al Aeronauticii și Spațiului (SIAE), pe 25 iunie 2023, la Bourget. Foto: Victor Lochon/Gamma-Rapho via Getty Images

Europa e prima regiune din lume pregătită pentru noi tipuri de vehicule aeriene

„O temă discutată acum este și cea a dronelor și a transportului personal aerian. Suntem singura regiune din lume care s-a pregătit deja, din punct de vedere al siguranței zborului, cu norme pentru folosirea dronelor.// Un plan pentru crearea U-Space, spațiu aerian pentru drone și vehicule eVTOL există încă din 2021, joinup.ec.europa.eu // Acestea au fost foarte bine primiteă de către industrie, iar mie mi-a făcut plăcere să lucrez la acest proiect. Trebuia, de la bun început, să se știe că există niște reguli clare de operare, astfel încât să nu apară incidente în spațiul aerian, cu ceilalți utilizatori, în primul rând cu avioanele.

În transportul aerian automat, cu sau fără pilot, cu decolare pe verticală, sunt foarte multe investiții. Europa este, cumva, lider în inovație. Acum sunt mai multe modele în certificare la Agenția Europeană pentru Siguranța Aeriană (EASA). Există ambiția ca această certificare să se facă, pentru una sau două companii, suficient de repede astfel încât la Jocurile Olimpice de la Paris să se opereze deja primele servicii de taxiuri aeriene. La început cu pilot, dar în timp ele ar putea să fie automate.”

CITEȘTE ȘI: Aviație sustenabilă până în 2050. Chiar e un obiectiv realist?

Avioanele electrice sunt o soluție pentru rute scurte și regiuni izolate

„Pentru avioanele de mici dimensiuni, care ar putea opera rute scurte, există un interes foarte mare, în special din partea țărilor nordice, care le-ar putea folosi pentru transportul de pasageri regional. În țările cu densitate mică de populație și suprafețe mari investițiile în cale ferat ar fi prea mari și nu s-ar justifica. Însă calea aeriană rămâne o sursă importantă de conectivitate. Pentru distanțe scurte, cu avioane mai mici, există modele electrice încurajatoare. 

La fel, în domeniul maritim sau fluvial, ar putea exista vapoare sau feriboturi pe baterii. Dar și acolo există o gândire mai largă legată de reducerea intensității folosirii carburanților. Pentru că majoritatea celor folosiți acum sunt foarte poluanți. dar se poate, prin adaptări tehnologice nu foarte sofisticate, ca aceștia să fie înlocuiți cu unii un pic mai sustenabili. Pentru că, dincolo de emisiile de dioxid de carbon, mai sunt și alte emisii puternic poluante pentru aer și pentru mare.”

Utilizarea combustibilului sustenabil poate face aviația mai puțin poluantă

„Combustibil sustenabilul este abordarea pe care am adus-o pentru decarbonizarea aviației. De zburat, oamenii au nevoie să zboare, regiunile au nevoie să fie conectate. Deci nu putem renunța, ba din contra, ne putem aștepta ca domeniul să continue să se dezvolte. Și atunci, cum faci ca avioanele să fie mai puțin poluante, să producă mai puține emisii? Depinde de ce pui în motor. 

A apărut această legislație, pe care am propus-o, ReFuelEU Aviation.// Detalii pe europarl.europa.eu // Aceasta creează obligația ca, în timp, pornind de la un proces relativ mic, să se folosească un amestec între carburanții alternativi sustenabili, nepoluanți, și kerosen. Iar proporția carburanților alternativi din acest amestec să crească, în timp, în mod procentual. 

E nevoie de temporizare pentru că, în prezent, și dacă ar vrea, companiile nu ar găsi suficienți combustibili alternativi. Trebuie să creezi o piață de producție pentru combustibilii alternativi, așa cum o fac și Statele Unite, care investesc foarte mult, în special în biocombustibili. 

În Europa există interes și pentru dezvoltarea altor tipuri de combustibili alternativi pentru aviație. Tot biocombustibili, dar din surse noi.Există și o preocupare pentru un nou model de producție a combustibililor sintetici, e-combustibili. 

Sperăm să se dezvolte piața, pentru că și la nivel mondial, în Organizația Internațională a Aviației Civile (IATA), am reușit să impunem ca țările lumii să aibă un o țintă comună de o creștere a utilizării combustibilă alternativ în aviație. Și ăsta este un lucru bun, pentru că atunci nu se creează concurență sau costuri diferite între o parte și alta a lumii. Aviația, ca și domeniul maritim, sunt industrii globale, iar măsurile pe care le luăm doar la noi în curte pot deveni păguboase economic dacă nu sunt îmbrățișate și de alte mari piețe ale lumii. Deci, măcar în această privință, am reușit să creăm consens cu restul globului.” 

Avioanele moderne pot funcționa cu 100% combustibil sustenabil

Despre avioanele care sunt acum în producție pot să afirm, cu certitudine, măcar pentru Airbus, că sunt foarte performante. Consumă mai puțin, emit mai puțin, au capacitate să preia chiar 100% combustibil alternativ. Doar că nu avem suficienți combustibili alternativi să punem în ele. 

Deci și avioanele au mers în paralel și au devenit din ce în ce mai performante, ceea ce încurajator. Prin această combinație între un avion mai bun, mai nou, și combustibili alternativi, putem reduce impactul aviației asupra mediului și să-i liniștim pe toți cei care vor să zburăm mai puțin ca să nu poluăm. Adică, vreau să zburăm mai mult și mai bine.”

Mașinile autonome trebuie să fie sigure

„Sunt tot felul de proiecte de inovare, proiecte-pilot, în zona mașinilor autonome, în parte susținute și de Comisia Europeană. Pe de altă parte, pentru o răspândire pe scară mai largă ar trebui să ne bază pe o rețea mobilă sau de date foarte fiabilă. Ori în momentul de față, aceasta nu există, are multe inconsistențe. Până la urmă, fără garanția că o mașină fără șofer este suficient de sigură, cred că nici publicul nu ar accepta-o. Siguranța în transporturi este pe primul loc, și așa va fi și în legătură cu mașinile autonome în Europa.”

Baza industrială a Europei e în transformare

„Europa are o bază industrială foarte bună și foarte solidă, de la producătorii de trenuri și mașini până la avioane, unde este poate cel mai mare producător. E competitivă și intră în altă piețe – este și parte din job-ul nostru, la Comisia Europeană, să promovăm această bază industrială europeană, astfel încât ea, cu standardele ei de siguranță și de calitate, să poată să extindă cât mai mult în lume. 

Această bază industrială este în transformare, pornind de la această dezbatere legată de reducerea emisiilor. Trebuie să-i dăm puțin timp să se așeze și să vedem cum își va defini viitorul. 

Ne lipsesc dezvoltările în industria de componente, în producția de mașini depindem de baterii sau de accelerații produse în altă parte. Această vulnerabilitate în lanțurile de producție a fost detectată și este tratată de alte sectoare ale Comisiei Europene, care încearcă să susțină financiar dezvoltarea acestor industrii de componente în Europa.”

Importurile de componente depind de evoluțiile politice globale

„Sunt afectate marile coridoare logistice. Ce se întâmplă acum în Marea Roșie a reprezentat un subiect de discuție pentru mine la reuniunea din februarie// Acesta s-a încheiat pe 21 februarie 2024, ec.europa.eu // a miniștrilor transporturilor din G7.  Acolo a fost adoptată o rezoluție și un angajament al țărilor din G7 de a modera situația, pentru că toate transporturile dintre Europa și Asia devin mult mai scumpe. 

Dacă ocolești pe altă rută și cresc asigurările, apare un dezavantaj competitiv pentru întreaga economie europeană. Ori în momentul în care depinzi, pe lanțurile logistice, de destinații din afara Uniunii Europene, dincolo de problemele politice, trebuie să te asiguri că acele rute de transport sunt sigure, pentru că altfel îți dai peste cap o întreagă industrie. Există o foarte mare interdependență între siguranța politică și siguranța în transporturi.”