Horacio Villobos/Corbis via Getty Images
Controversa trotinetelor electrice de închiriat: mobilitate crescută, dar și risc mai mare de accidente31 min read
Cât de periculoasă este, de fapt, folosirea trotinetelor electrice de închiriat și cum pot fi rezolvate problemele pe care le crează celorlalți participanți la trafic?
Trotinetele electrice au devenit deja un element obișnuit al peisajelor urbane românești. În multe zone din București, Cluj, Constanța și alte orașe mari din România sunt rare situațiile în care te afli la mai mult de câteva sute de metri de o trotinetă de la Lime sau Bolt care își așteaptă următoarea cursă, parcată mai mult sau mai puțin corespunzător.
Pe hârtie, este o soluție binevenită pentru a populariza conceptul de micromobilitate urbană, care până acum câțiva ani lipsea cu desăvârșire din România. Trotinetele sunt o alternativă semnificativ mai puțin poluantă la mașinile personale. Dar, în același timp, „Are e-scooters polluters? The environmental impacts of shared dockless electric scooters”, iop.org
În practică, însă, deși devin o opțiune tot mai populară pentru deplasările zilnice. Popularitatea a dus la reglementarea prin lege a utilizării lor, ceea ce n-a stins însă dezbaterile aprinse din spațiul public. Acestea pornesc de la o problemă greu de rezolvat chiar și prin norme legale: utilizatorii, mulți neexperimentați, trebuie să împartă pistele cu bicicliștii și chiar pietonii, atunci când acestea sunt pe trotuare, fie să împartă cu bicicliștii ce mai lasă mașinile din carosabil.
Care este situația serviciilor de închiriere a trotinetelor electrice din România?
Piața trotinetelor electrice de închiriat din România este dominată de Detalii pe bolt.eu Detalii pe li.me și start-up-ul local Detalii pe ridesplash.com care au cele mai mari flote în principalele orașe. Există și operatori mai mici, precum Detalii pe pemelc.ro sau Detalii pe blinkee.city
Primele două sunt de departe cele mai răspândite soluții, Bolt oferind trotinete pentru închiriat în București, Cluj-Napoca, Constanța, Oradea, Iași, Sibiu, Arad, Galați, Brașov, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Botoșani și Piatra Neamț iar Lime în Alba Iulia, Arad, Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Deva, Iași, Pitești Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș, li.me
Piața românească s-a dovedit deci competitivă, dar nu nelimitată. Unele companii care ofereau astfel de servicii în anii anteriori, precum Flow sau Wolf-E, s-au retras deja. Alte aplicații, precum E-Twow, s-au specializat și oferă posibilitatea închirierii de trotinetă pe termen mai lung, de câteva zile, doar din puncte specializate.
Sebastian Condrea/Getty Images
Cum poți circula legal cu trotineta electrică în România?
Deși încă există confuzii în acest sens, folosirea trotinetelor electrice a fost reglementată în ultimii ani prin mai multe acte normative care modifică Codul Rutier.
În România, regimul juridic al circulației trotinetelor electrice a fost stabilit inițial prin Detalii pe just.ro completată de Detalii pe just.ro și cu modificări aduse prin Detalii pe just.ro Iată care sunt principalele reguli care trebuie respectate de utilizatorii de trotinete electrice
- Trotinetele electrice pot avea viteze cuprinse între 6 și 25 km/h;
- Ele pot fi folosite doar pe pistele special amenajate pentru biciclete, iar în absența acestora, pe drumurile publice care au o limită de viteză de 50 km/h (deci drumurile din orașe);
- Este interzisă folosirea trotinetelor pe trotuarele care nu au delimitate piste de biciclete;
- Vehiculele pot fi conduse doar în linie dreaptă, iar pentru a schimba direcția de mers conducătorul trebuie să se deplaseze pe lângă ele;
- Vârsta minimă pentru a folosi o trotinetă electrică pe drumurile publice este de 14 ani, iar utilizatorii cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani trebuie să folosească casca de protecție în timpul unei curse. Nu este menționată o limită de vârstă pentru folosirea vehiculelor pe pistele de biciclete;
- Utilizatorii de trotinete electrice trebuie să aibă actul de identitate asupra lor pe durata unei curse și nu le pot fi folosi sub influența alcoolului sau a substanțelor/medicamentelor cu efect stupefiant;
- Trotinetele electrice nu pot fi folosite pentru a transporta pasageri (adică nu pot merge două persoane pe aceeași trotinetă);
- Utilizarea lor mai este interzisă atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață sau zăpadă;
- Pe timp de noapte, trotinetele pot fi folosite numai dacă sunt echipate cu lumini și dispozitive reflectorizant-fluorescente.
În București, „Primăria București a pus în dezbatere Regulamentul pentru circulația trotinetelor electrice care se închiriază. Printre condiții, vârsta minimă de 14 ani și acces interzis din aplicație în Centrul Vechi/Pistele de biciclete, în continuare insuficiente”, economedia.ro care adaugă câteva reglementări la aceste legi, strict pentru folosirea trotinetelor electrice care pot fi închiriate prin aplicații. Aceasta ar restricționa utilizarea lor în parcuri, zone pietonale sau pe drumuri pietruite și ar interzice utilizarea acestora de către tinerii sub 14 ani în orice condiții.
În ciuda adoptării acestor norme, în spațiul public continuă dezbaterile privind folosirea trotinetelor electrice în zonele urbane, mai ales cele aglomerate. Nu e doar din cauza „Accidentele cu trotinete electrice, în creștere: Câte persoane și-au pierdut viața în ultimii 4 ani, conform Poliției și ce soluții propun asigurătorii”, hotnews.ro – nu neapărat suprinzătoare, având în vedere faptul că numărul de utilizatori crește și el –, ci mai ales pentru că s-a încetățenit idea i că utilizatorii de trotinete reprezintă un pericol mai ridicat decât alți participanți la trafic.
O altă sursă de discuții este parcarea necorespunzătoare a trotinetelor după o cursă, de-a curmezișul trotuarelor, incomodând pietonii, o problemă accentuată mai ales în zonele care au deja probleme cu parcarea mașinilor pe trotuar.
Deocamdată, în afara cifrelor oferite de Inspectoratul General al Poliției Române privind accidentele în care sunt implicate trotinete electrice, sunt rare datele concrete privind celelalte aspecte negative ale comportamentului utilizatorilor de trotinete electrice închiriate în trafic. Acestea mai reies din acțiunile desfășurate de polițiști pentru a prinde utilizatorii care nu respectă prevederile legale, precum una desfășurată pe două zile în București și alte 18 județe anul trecut, În acest caz, cele peste 400 de sancțiuni aplicate utilizatorilor de trotinete aproape că a ajuns numărul celor aplicate bicicliștilor), polițiaromana.ro
Există, însă, date mult mai aprofundate colectate din alte state, care au o experiență chiar și mai mare cu flotele de trotinete în centrele urbane. Întrebarea este dacă astfel de date pot oferi o imagine mai clară asupra riscurilor pe care le prezintă folosirea trotinetelor în orașele românești.
NurPhoto via Getty Images
Mai periculoase decât alte vehicule pe două roți?
Unul din primele studii care a încercat să estimeze riscul călătoriilor cu trotinete electrice, „Incidence of Electric Scooter–Associated Injuries in Finland From 2019 to 2021”, jama-network.com a fost efectuat de Spitalul Universitar din Tampere, Finlanda. Cercetarea a concluzionat că, între 2019 și 2021 rata accidentelor cu trotinete electrice care s-au soldat cu vizite la camerele de gardă ale spitalelor din Tampere este de 18 la 100.000 de curse, respectiv 7,3 pentru fiecare 100.000 de km parcurși. Autorii studiului au declarat că aceste date, puse în context, arată o rată mai ridicată a accidentelor serioase la utilizatorii de trotinete electrice decât cele înregistrate la alte modalități de transport similare, cu mențiunea că multe dintre datele comparative E-scooters cause more injuries than cycling or motorbikes, a ‘first-of-a-kind’ study finds, euronews.com/
„Motor Vehicle Crash Injury Rates by Mode of Travel, United States: Using Exposure-Based Methods to Quantify Differences”, oup.com în 2007, estima rate de accidente cu victime de 10,3 la 100.000 de curse de motocicletă și 1,4 pentru bicicliști. „An exposure based study of crash and injury rates in a cohort of transport and recreational cyclists in New South Wales, Australia”, sciencedirect.com din Australia. calcula rata de accidente la bicicliști la 2,3 la 100.000 de km parcurși, iar date oficiale ale guvernului britanic pentru 2017 arăta doar „Reported road casualties in Great Britain: 2017 annual report”, gov.uk
O altă comparație, ceva mai recentă, este inclusă într-un „National evaluation of e-scooter trials”, gov.uk/ despre utilizarea trotinetelor electrice comandat de Departamentul pentru Transporturi din Marea Britanie pentru perioada 2020-2021. Trotinetele electrice nu sunt încă legale în Marea Britanie, dar guvernul de la Londra a autorizat o perioadă de testare a aplicațiilor de închiriere a trotinetelor, doar pentru cei care au permis de conducere pentru „E-scooter trials: guidance for users” – gov.uk
Raportul arată o rată de trei ori mai mare a accidentelor cu victime (răni sau decese) pentru utilizatorii de trotinete electrice închiriate prin aplicații, cu 13 astfel de incidente per milion de mile de călătorii (aproximativ 1,6 milioane de km), față de doar 3,9 la bicicliști.
Aceeași analiză arată, însă, și o problemă cu relevanța concluziilor care pot fi trase din astfel de studii: deoarece conceptul de închiriere a trotinetelor electrice la discreție este încă unul relativ nou, iar rata de adopție crește constant, o bună parte din accidente au loc la utilizatori neexperimentați, al căror risc de accident scade ulterior, cu cât folosesc trotinetele mai des. Raportul arată că, între cele două perioade de testare a permiterii trotinetelor electrice pe drumurile publice din Marea Britanie, a scăzut cu 19% numărul de utilizatori care au raportat un incident la cea mai recentă cursă cu o trotinetă.
Cei care au suferit accidente au indicat două cauze majore: cea mai blamată a fost eroarea personală, prin pierderea controlului trotinetei sau distragerea utilizatorului, în 40% din cazuri (a) în timp ce 30% au dat vina pe infrastructura necorespunzătoare, precum denivelările sau gropile de pe șosele.
Accident implicând o trotinetă electrică în Polonia, în 2019. Nur Photo via Getty Images
Profilul accidentelor cu trotinete
Statistici și cercetări din alte state europene, strânse într-un raport publicat luna trecută de „Recommendations on Safety of E-scooters”, etsc.eu – un ONG alcătuit de experți în siguranță rutieră care consiliază instituțiile Uniunii Europene și guverne naționale în materie – arată alte câteva date interesante despre incidentele cu trotinete electrice.
Conform documentului, Germania contorizează cel mai precis accidentele în care sunt implicate trotinetele electrice, iar un trend observabil în ultimii ani este că acestea devin tot mai dese în rândul accidentelor rutiere soldate cu persoane rănite: dacă în 2020, utilizatorii de trotinete erau implicați în doar 0,8% din numărul total de accidente, în 2021 proporția a crescut la 2%.
Există, în același timp, și suspiciunea că astfel de accidente sunt subraportate semnificativ, având în vedere că statisticile oficiale se bazează doar pe rapoartele de poliție. Un studiu efectuat la un spital din Essen, care a urmărit 68 de persoane rănite în accidente cu trotinete între iunie 2019 și octombrie 2020, a observat că doar opt (11,8%) dintre acestea au fost consemnate în evidențele poliției germane.
Mai grav, accidentele de trotinete vin și cu riscuri destul de mari de a suferi răni la nivelul capului. De exemplu, un studiu efectuat pe pacienți implicați în accidente de trotinete la trei spitale din Viena între 2018 și 2019 a arătat că 40,6% dintre acești au suferit răni majore, incluzând fracturi sau contuzii cerebrale. Un alt studiu din Suedia, efectuat pe 490 de victime, a arătat că 50% dintre trotineștii implicați în accidente au suferit răni la cap, iar 87% au fost răniți în accidente care nu au implicat un alt vehicul sau o altă persoană.
Analize similare din Danemarca și Finlanda au arătat că majoritatea accidentelor de trotinete cu victime implică persoane cu vârste între 18 și 25 de ani, respectiv că aproape jumătate dintre cei internați au condus trotinetele în stare de ebrietate. Profilul victimelor înregistrate în studiul finlandez arată că 60% erau bărbați, iar 51% se aflau sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe. Iar aproximativ jumătate dintre accidente au avut loc între miezul nopții și ora 6 dimineața.
Per total, ETSC arată trei trenduri principale care reies din accidentele cu trotinete electrice: în cele în care care victimele necesită îngrijiri medicale, există șanse de între 20 și 50% de a suferi răni la nivelul capului, în condițiile în care foarte puțini utilizatori folosesc căști de protecție; cele mai multe incidente nu implică coliziuni cu alte vehicule sau persoane; iar conducerea în stare de ebrietate este una dintre principalele probleme asociate cu accidentele de trotinete.
DPA Picture Alliance via Getty Images
Ce măsuri au luat alte țări?
Conștientizarea pericolelor asociate cu utilizarea trotinetelor electrice se vede și în măsurile adoptate recent de alte state, Organizația menține un spreadsheet în care updatează propunerile de reglementare a trotinetelor electrice din mai multe țări europene pe docs.google.com
În 2022, Belgia a introdus o vârstă minimă de 16 ani pentru folosirea trotinetelor electrice, precum și interdicția deplasării pe trotuar și interdicția utilizării lor de mai mult de o persoană.
Danemarca și Spania au introdus obligativitatea folosirii căștilor de protecție de către utilizatori, în timp ce în Norvegia este obligatorie folosirea căștilor pentru copiii de până la 15 ani (vârsta minimă pentru a utiliza trotinete electrice în țara nordică este de 12 ani)
În majoritatea statelor europene, limita maximă de viteză pentru trotinetele electrice variază între 20 și 25 de km/h, iar majoritatea statelor care au adoptat legislații au interzis folosirea vehiculelor pe trotuare. Excepții sunt în Franța și Polonia, unde trotinetele pot fi folosite pe trotuar dacă nu depășesc viteza de 6 km/h.
Reguli speciale există și în unele capitale: în Oslo, este interzisă folosirea trotinetelor pentru închiriat pe timp de noapte. Autoritățile din Helsinki au adoptat aceeași interdicție, dar doar pentru weekend-uri.
În Paris, limita de viteză în anumite zone turistice a fost coborâtă la 10 km/h, fiind aplicată direct din softul companiilor de închiriere. De altfel, oficialii capitalei franceze sunt și cei mai critici la adresa utilizatorilor de aplicații de trotinete electrice, urmând chiar „Parisians to vote on banning e-scooters”, theguardian.com
O problemă rămâne specifică României
Așadar, cu excepția cazurilor de interdicții între anumite ore, legislația privind trotinetele electrice din România nu diferă foarte mult de cea din alte state. Problema, este, după cum probabil ai bănuit, infrastructura: marile orașe din statele enumerate mai sus se numără și These are the 10 most bike-friendly cities in the world (and 9 of them are in Europe)”, euronews.com având destule piste speciale care scad drastic sau chiar elimină nevoia de a circula pe carosabil. Piste care, evident, pot fi folosite și de către trotinetele electrice.
„Topul celor mai prietenoase orașe din România pentru bicicliști. Unde găsim cele mai lungi piste pentru biciclete și ce proiecte au marile orașe”, greencomunity.ro în schimb, cele mai mari zece orașe au împreună cu 35% mai puțini kilometri de pistă de bicicletă decât sunt în Amsterdam, din care jumătate se află în trei orașe (Arad, Timișoara și Sibiu). Bucureștiul se află în cea mai jalnică situație, autoritățile reușind anul trecut performanța de „Primăria Capitalei nu a făcut niciun kilometru de piste pentru biciclete în 2022 / Ce planuri are pentru 2023”, hotnews.ro
Fără o astfel de infrastructură, utilizatorii de trotinete electrice din România vor fi în continuare nevoiți să aleagă între a merge legal pe carosabil, în condițiile de trafic cunoscute a fi ostile chiar și pentru bicicliști și plin de gropi sau denivelări care pot provoca pierderea controlului, sau a face slalom printre pietoni, variantă care s-ar putea solda cu o amendă, însă este semnificativ mai sigură.
În afara măsurilor de infrastructură, ETSC și o organizație similară din Marea Britanie, Parliamentary Advisory Council for Tranport Safety au publicat de curând o serie de recomandări pentru „ETSC and PACTS set out safety recommendations for e-scooters and their riders”, etsc.eu
Acestea includ printre altele, ridicarea vârstei minime la 16 ani, obligativitatea folosirii căștilor de protecție, adăugarea interzicerii folosirii telefonului mobil pe parcursul cursei, limitarea vitezei maxime la 20 km/h și impunerea unei dimensiuni minime a roților de 30,5 cm.
Astfel de măsuri, combinate cu implementarea direct în aplicațiile de ridesharing a unor care să descurajeze parcarea neregulamentară – precum obligativitatea de a face o poză trotinetei la sfârșitul cursei sau de a parca doar în zone specifice, deja implementate de Bolt sau Uber – ar putea să mai tempereze câteva din polemicile legate de utilizarea trotinetelor electrice în trafic și să sporească siguranța utilizatorilor, cel puțin până când se vor trezi autoritățile locale din orașele deficitare să mai construiască infrastructură specifică și pentru metode alternative de transport.
