MirageC/Getty Images

De ce-și strică companiile singure produsele, apoi nu te lasă să le repari?16 min read

De Andrei Luca 22.09.2021

Un mixer franțuzesc, o mașină ieșită pe poarta fabricii în California, un ventilator medical produs în Germania. Aparent trei produse fără nicio legătură unul cu altul care au însă ceva în comun: nu se pot repara decât dacă producătorul vrea să te lase. Nu mai bine îți iei unele noi?

În ianuarie 1925, Philips, Osram, General Electric și alți cinci mari producători de becuri se întâlneau la Geneva pentru a face lumea un loc mai bun. Un loc mai bun pentru ei. Înțelegerea semnată la Geneva și numită ulterior Cartelul Phoebus,Înțelegerea inițială prevedea ca organizația să funcționeze până în 1955, wikipedia.org urmărea să controleze producția și vânzarea becurilor cu filament prin partajarea piețelor și limitarea intenționată a duratei lor de viață. Astfel, dacă înainte de 1925 durata medie de viață a unui bec era de aproximativ 2.500 de ore, membrii cartelului au căzut de comun acord că e mai profitabil ca aceasta să scadă la 1.000 de ore.

Cartelul Phoebus s-a dizolvat spontan la începutul celui De-al Doilea Război Mondial, în momentul în care orice interes comercial a fost abandonat și accentul s-a pus exclusiv pe durabilitate. Totuși ideea a supraviețuit și 100 de ani mai târziu. Firme precum Apple, Samsung, Tesla, Bosch sau John Deere sunt acuzate constant că își sabotează singure produsele ca să vândă mai mult.

dreptul la reparare

Guido Mieth/Getty Images

Există viață după viața produsului?

Cunoscută și sub numele de uzură planificată, reducerea intenționată a duratei de viață a unui produs e un dirty secret bine cunoscut în industrie, dar despre care companiile se feresc să vorbească.

Fie că e vorba de ecrane și baterii lipite care nu pot fi înlocuite fără deteriorarea altor componente, șuruburi proprietare, componente proiectate să se deterioreze după un anumit număr de utilizări, piese turnate dintr-o bucată, limitări de software sau limitări legale de a repara produsul, companiile nu se dau în lături de la nimic pentru a se asigura că la un moment dat produsul lor va trebui înlocuit, sau va necesita service autorizat doar din partea lor.

Motivul? Așa cum remarca în anii ’50 designerul industrial Brooks Stevens, părintele mai multor modele de Harley-Davidson, de multe ori designul unui produs expiră mult mai repede decât funcționalitatea sa. Astfel, e bine să-i oferi mereu consumatorului „ceva puțin mai bun, ceva puțin mai nou, ceva puțin mai devreme”,Brooks era un adept al ideii că trebuie să împingi clientul să-și dorească ceva nou de fiecare dată GDCA.com ca să ții vânzările în viață.

Totuși, în ultimii ani există voci tot mai puternice, atât în Statele Unite cât și în Europa, care luptă pentru drepturile consumatorilor și vor să-i determine pe producători să renunțe la tacticile abuzive. Miza confruntării se numește „Dreptul la reparare”.

În ciuda denumirii, nu e un drept propriu-zis, ci mai degrabă un cadru legislativ care să clarifice lucrurile. Deși, legal, utilizatorii au dreptul să-și repare dispozitivele așa cum consideră, în realitate producătorii fac tot posibilul pentru a împiedica acest lucru, limitând accesul la piese de schimb, unelte, documentație sau obligând utilizatorii ca mentenanța să fie efectuată doar de tehnicieni proprii.

dreptul la reparare

Drew Angerer/Getty Images

Tesla, Apple și tractoarele

La începutul lui 2021, un șofer din Statele Unite a trecut cu Tesla lui nouă peste niște resturi de pe șosea.Mai multe detalii despre incident aici, thedrive.com Unul dintre gunoaie a intrat sub bara mașinii și a secționat conducta de răcire a modulului de baterii.

Ușor dezamăgit de fragilitatea Tesla, bărbatul a avut un șoc și mai mare în momentul în care a mers la o reprezentanță Tesla și a aflat că asigurarea nu acoperă accidentul, iar reparația îl costă 16.000 de dolari. Asta pentru că presupunea schimbarea unui modul întreg de baterie, fiindcă piesa e mult prea complexă pentru a fi înlocuită. Mai mult, modulul înlocuit nu poate să-i rămână lui, pentru că așa prevăd politicile Tesla.

Din fericire, păgubitul a găsit un service independent, aflat la trei state distanță, la care lucrează foști angajați Tesla și care i-a rezolvat problema înlocuind o singură piesă cu 700 de dolari.

Dacă există o companie care exploatează la maximum uzura planificată și se opune dreptului la reparare, atunci acea companie este Apple. Pe lângă rețeaua strictă de service-uri autorizate, șuruburile exotice și lipsa pieselor de schimb de pe piață, în special atunci când vine vorba de ecrane, în 2020 compania a trebuit să plătească 150 de milioane de dolari despăgubiri după celebrul Batterygate,Inițial Apple a negat orice implicare, apoi a recunoscut că face asta pentru a proteja bateria telefoanelor vechi, npr.org în urma căruia s-a descoperit că Apple scade intenționat performanțele telefoanelor mai vechi.

Exista chiar și un zvonUlterior s-a descoperit că nu se baza pe date reale, appleinsider.com potrivit căruia, dacă-ți treci iPhone-ul vechi pe regiunea Franța, atunci acesta începe miraculos să se miște mai repede pentru că Apple a pierdut un proces în Franța pe drepturile consumatorilor. E vorba doar de o legendă urbană.

Mult mai recent, odată cu lansarea iPhone 12, s-a descoperi că mai multe componente, printre care bateria, butonul de sleep și modulul de cameră nu pot fi schimbate schimbate între elecamerele și butoanele își pierd din funcționalitate, mspoweruser.com între două telefoane Apple, pentru că încetează în mod misterios să mai funcționeze.

Există și domenii însă în care dreptul la reparare nu se rezumă doar la bani, ci și la salvarea de vieți omenești. Unul dintre aceste domenii e cel al aparaturii medicale, care în majoritatea cazurilor nu poate fi reparatăiFixit e o inițiativă care își propune să schimbe asta, wired.com decât de tehnicieni autorizați din partea producătorului. Totuși aceștia sunt rari, cu o treime mai scumpi decât tehnicienii obișnuiți și deseori ajung cu mare întârziere, mai ales în zonele greu accesibile, ceea ce înseamnă consultații anulate și operații amânate. În perioada pandemiei întârzierile au fost chiar și mai mari, încât au existat situații excepționale în care medicii au apelat la 3D printingMedicii au printat mai multe valve Venturi pentru un ventilator, Forbes.com ca să modifice chiar ei unele aparate de respirat, fără permisiunea producătorului.

Un alt câmp neașteptat de bătălie în războiul pentru recâștigarea dreptului de a repara lucruri este chiar câmpul de porumb sau cel de grâu. Puși față în față cu tractoare automatizate de 800.000 de dolari pe care le pot conduce, dar nu le pot repara și nici reprograma,Tractoarele și utilajele agricole sunt în mare măsură automate, bloomberg.com mulți fermieri se plâng că au ajuns la mâna John Deere și a celorlalți producători de utilaje agricole care au pus monopol pe agricultură. În replică, producătorii se apără spunând că tractoarele au ajuns prea complexe pentru fermieri și e mai bine să nu umble la nimic, pentru că ar putea deveni periculos.

SVETIKD/Getty Images

Un viitor reparabil

Există totuși motive de optimism. Parlamentul European a votat o legeMotivul oficial este reducerea cantității generate de deșeuri independent.co.uk care specifică că electrocasnicele comercializate în Uniunea Europeană ar trebui să reziste minimum zece ani, să fie acompaniate de manuale detaliate de reparații, să poată fi dezasamblate folosind scule obișnuite și, la sfârșitul ciclului de viață, să poată fi reciclate cu ușurință.

Dacă se dovedește un succes, inițiativa va fi extinsă și la telefoane mobile, laptopuri și alte electronice mici. În plus, chiar dacă a ieșit din Uniunea Europeană, Marea Britanie va fi obligată cel mai probabil să urmeze aceleași reguli dacă vrea să comercializeze produse pe piața unică.

În același timp, unele țări au dus lucrurile și mai departe pe plan național. Suedia de exemplu a hotărât să scadă taxa pe valoare adăugată la reparații și piese de schimb.

Dacă în Uniunea Europeană implementarea dreptului de reparare e construită în jurul nevoii de a recicla, în Statele Unite, Președintele Biden tocmai a dat un ordin executiv„Biden’s executive order takes on right-to-repair. It could make fixing your smartphone easier”, cnn.com care invocă sporirea competitivității pentru a introduce acest drept. Ordinul instruiește Federal Trade Comission (FTC), organismul responsabil cu protecția consumatorului în Statele Unite, să emită un set de reguli clare care să descurajeze restricțiile marilor producători asupra micilor centre de reparații, recunoscând practic dreptul utilizatorului de a-și repara produsul oriunde dorește.

Chiar dacă e greu de crezut că se va renunța prea curând la uzura planificată, mai ales că giganții din lumea tech se opun în continuare cu vehemență, există șanse destul de mari ca pe viitor să poți să-ți înlocuiești camera de la iPhone, mult mai ieftin și mai ușor, fără să fie nevoie să-ți vinzi Tesla defectă pentru asta.



Text de

Andrei Luca

Pasionat de mediu și drepturile consumatorilor, încă mai speră că tehnologia va schimba lumea și Facebook n-o să mai tragă cu urechea de fiecare dată când comandă mâncare chinezească

TEHNOLOGIE|STUDIU

Cum colectează telefoanele Android date și când spun că nu o fac

De
Marii producători de telefoane Android și Google sunt mai curioși despre ce fac utilizatorii decât ar trebui să fie.
SPAȚIU|OVERVIEW

Ce putem afla despre Univers studiind undele radio?

De
Te-ai întrebat vreodată de ce savanții folosesc undele radio pentru a afla secretele cele mai ascunse ale Universului? Iată răspunsul.
TEHNOLOGIE|Q&A

De ce se antrenează jucătorii de Dota 2 la fel de mult ca fotbaliștii sau tenismenii

De
O incursiune în lumea ultracompetitivă din Dota 2, unul dintre cele mai aprig disputate sporturi virtuale.
TEHNOLOGIE|GAMING

Cât adevăr e în afirmația „jocurile video dau dependență”?

De
În timp ce liderii politici și cercetătorii încearcă să înțeleagă cum să abordeze problema dependenței de jocuri video, o companie a dezvoltat unul pentru a trata ADHD.