Fondatorii Juridiq, de la stânga la dreapta: Octavian Lupu, Alexandru Cartoafă, Șenol Frățilă și Denis Sait

Juridiq, aplicația care își propune să eficientizeze munca juriștilor28 min read

De Ionuț Preda 08.08.2022

O soluție care combină legislația și tehnologia își propune să eficientizeze munca liber-profesioniștilor din drept

Deși suntem în era online, munca juridică este în continuare asociată hârțogăraiei și birocrației excesive, iar majoritatea avocaților își pierd o parte deloc nesemnificativă de timp cu organizarea și monitorizarea dosarelor de care se ocupă. Patru studenți propun o soluție la această problemă, sub forma aplicației Juridiq,Mai multe detalii pe juridiq.ro menită să automatizeze aspectele mecanice ale muncii din domeniu. Aplicația va fi disponibilă atât pe desktop, cât și pe mobil și urmează să se lanseze în perioada următoare.

Ideea unei aplicații care ușurează munca juriștilor a început mai mult ca o glumă între Alexandru Cartoafă, cel care se ocupă de partea juridică a aplicației, și Denis Sait, CEO-ul companiei. Însă, după ce au realizat că o astfel de soluție chiar ar putea fi adoptată, i-au cooptat pe Șenol Frățilă, responsabilul pentru partea de tech, și pe Octavian Lupu, care dirijează  marketingul. Toți patru sunt studenți în București, dar se cunosc încă de pe vremea liceului, pe care l-au făcut în județul Constanța.

Deocamdată, aplicația ajută avocații să urmărească progresul fiecărui dosar în parte într-o interfață intuitivă, folosind informațiile disponibile public pe portalul digital al Ministerului Justiției. Utilizatorii pot vedea termenele și soluțiile pronunțate din dosar imediat ce ele sunt apar pe portal, fără a mai fi nevoiți să le caute manual. De asemenea,  ei pot primi notificări atunci când urmează un termen de judecată. Ceea ce pare ușor de făcut fără tehnologie, pentru un singur dosar,  este foarte complicat la media de 100-150 de dosare pe care un avocat le gestionează anual, deci Juridiq chiar adresează o nevoie reală.

Pentru viitor, co-fondatorii Juridiq plănuiesc să simplifice și mai mult activitatea juriștilor prin posibilitatea de a vizualiza documentele dintr-un dosar direct din aplicație, prin crearea unui motor de căutare în deciziile precedente ale instanțelor, precum și a unui model AI care ajute la redactarea textelor juridice, prin sugerarea automată a articolelor legale sau a jurisprudenței relevante pentru cazul respectiv.

Juridiq a câștigat premiul pentru cel mai bun pitch, acordat prin voturile publicului, la finala ediției din 2022 a pre-acceleratorului Innovation Labs. De atunci, membrii echipei au fost productivi: au devansat lansarea publică a primei versiuni a aplicației, programată inițial în toamnă, până în cursul lunii august. Le poți urmări pagina de Facebook pentru mai multe detalii despre lansarea aplicației.

Am vorbit cu doi dintre co-fondatorii Juridiq, Alexandru și Șenol, despre cum au avut ideea unei soluții digitale pentru munca avocaților, cum au calculat câte ore de muncă le-ar salva acestora aplicația lor și cum plănuiesc să implementeze funcționalități mai complexe pe viitor.

M.S: Cum a început Juridiq și de unde v-a venit ideea pentru o aplicație specifică avocaților?

Alexandru Cartoafă: Juridiq își are rădăcinile prin 2019-2020, când eu activam într-un ONG, unde mă ocupam de partea juridică. Eram într-o asociație de elevi,ne luptam cu consiliile locale să dea burse și aveam vreo treisprezece dosare pe rol.

Eu mă ocupam de asta și era destul de stresant să monitorizez fiecare dosar în parte și detaliile respective. Mi-aș fi dorit un soft să facă treaba asta pentru mine. Nu aveam skill-uri de programare, așa că am lăsat ideea așa, să curgă undeva în background-ul meu mental.

Un an și ceva mai târziu, colegul meu Denis mi-a sugerat să-i dau o idee de afacere, că va participa la un concurs de la facultate. Mai în glumă, mai în serios, i-am zis de un soft pentru avocați. Mai mult ca glumă, însă, după ce ne-am gândit câteva zile, ne-am dat seama că s-ar putea să fie o idee bună.

Câteva zile mai târziu, am discutat cu toată echipa – noi ne știam din perioada liceului, Denis și Șenol sunt Tuzla, iar eu cu Octavian din Constanța. Am dat repede câteva telefoane pe la oamenii pe care îi cunoșteam în zona dreptului, inclusiv mama mea, care este avocat. Mi-au spus că ar putea să fie o idee bună, și de acolo a început să curgă totul.

Anul acesta, când am intrat în programul Innovation Labs, nu aveam mai nimic,am plecat strict de la această idee, iar acum la finalul programului, am ajuns la un MVP, Produs minin viabil – o versiune a aplicației, platformei sau produsului care are suficiente funcționalități pentru a putea fi folosită de primii clienți așa că acesta a fost un super-accelerator pentru noi.

M.S: Cum funcționează aplicația Juridiq în momentul de față?

Șenol Frățilă: Aplicația este sincronizată cu API-ul de la Portalul Instanțelor de Judecată,Poate fi accesat pe portal.just.ro care este o bază de date guvernamentală ce poate fi consultată liber. La fel ca acolo, pe aplicația noastră poți să vezi detaliile disponibile despre dosarul tău sau termene de judecată.

Dacă la dosarul acesta se adaugă un termen nou sau o soluție la un termen deja existent, tu o să primești notificare pe WhatsApp în legătură cu asta. Și poți opta să primești și notificări înainte de un termen. De exemplu, dacă ai un termen peste o săptămână, vei primi o notificare cu o zi înainte de acesta.

Practic, scopul MVP-ului nostru este ca avocatul să-și introducă dosarele în aplicație și să fie mereu notificat în legătură cu termenele de judecată.

A.C: În acest moment, aplicația nu este foarte complexă, deoarece am redus-o la un nucleu de superesențialitate. Puteam s-o încărcăm cu mai multe funcționalități, dar ne-ar fi distras de la ce era cu adevărat important, așa că am decis să o lansăm simplă, după ce am validat faptul că varianta actuală este opțiunea care ar fi economisit cel mai mult timp, cu cele mai puține resurse.

M.S: Cum ajută, mai exact, propunerea voastră la eficientizarea muncii unui avocat?

A.C: Un avocat care lucrează individual se ocupă, în medie de 100-150 de dosare pe an. Acum, dacă are un dosar, nu e așa mare problemă să-i facă tracking, dar la 100-150 volumul de muncă este deja foarte mare și este dificil să le țină evidența.

Ș.F:  Fără aplicație, tu trebuie să intri pe portalul just.ro și să dai refresh încontinuu, să vezi dacă s-a adăugat ceva. Asta mănâncă, să zicem, în jur de o oră pe dosar, deci probabil vreo zece pe lună și mult mai multe pe an. În schimb, cu aplicația pe care o propunem, dacă azi știu că îmi vine soluția, în jur de ora 16 doar o să mă aștept la o notificare pe WhatsApp.

Este foarte important pentru avocați să fie notificați cât mai din timp. Spre exemplu, cei care lucrează la un dosar pe secția de penal au soluții care se pot termina cu închisoare pentru client și e important să-i anunțe cât mai repede despre acestea.

M.S: Ar putea însă aceste actualizări să intre cu întârziere pe portal?

A.C: Sunt șanse să se întâmple asta câteodată, pentru că actualizările sunt operate uman, dar regula este că sunt puse pe portal de îndată ce sunt emise. Dacă sunt scăpări, într-adevăr, noi nu prea avem cum să remediem asta, pentru că noi luăm ce pun ei. Dar dacă nu vezi actualizarea la noi în aplicație, nu o vei vedea nici pe portal.

M.S: Aveți avocați care testează aplicația?

A.C: Ne-am făcut încă de prin martie un grup închis pe Facebook, care numără la momentul acesta vreo 350 de avocați, și de acolo am format un grup de beta testing. Pe cealaltă parte, facem și live testing, în care intrăm cu utilizatorii pe Zoom și colectăm metrice. De exemplu, cât timp le ia să-și introducă zece dosare – vrem să vedem dacă experiența este una rapidă, așa cum ne-o dorim noi.

M.S: Ce model de monetizare plănuiți pentru lansare?

A.C: Vom avea un abonament lunar sau anual, dar încă nu avem cifrele precise. Deocamdată avem un range de prețuri și vom testa în continuare să vedem care ar fi cel optim. Noi le propunem un calcul utilizatorilor: dacă le salvăm x-timp din munca de organizare, noi luăm jumătate sau mai puțin de atât din orele salvate.

M.S: Ați estimat cât timp ar salva, mai exact, un avocat prin folosirea aplicației Juridiq?

A.C: Noi am făcut un prim studiu de piață prin ianuarie, în care am întrebat avocații cât timp petrec pe zi în organizarea activității, iar media a fost de două ore pe zi.

Plecând de acolo, am zis să introducem o marjă și să calculăm de la o oră pe zi de muncă economisită. La o rată de încasări de 13 euro pe oră, care înseamnă echivalentul unui venit de undeva la 2000 de euro pe lună, unul destul de mediu pentru domeniu, ar ieși 260 de euro în echivalentul valorii orelor de muncă salvate la sfârșitul lunii prin utilizarea aplicației.

Din acești 260 de euro nu vom percepe nici măcar jumătate, undeva mai puțin de atât, dar mai întâi vrem să validăm cifrele cu cei din piață. Poate am greșit noi undeva și atunci, după ce le validăm și ne dăm seama care este calculul bun, vom fixa prețul în funcție de acesta.

M.S: Cum se deosebește aplicația voastră de alte soluții din domeniu?

Ș.F: Ce am observat noi la soluțiile rivale este că acestea au mizat pe anumite aspecte care nu sunt neapărat cele mai corecte. Adică, spre exemplu, consideră că oamenii își doresc o aplicație cât mai complexă, care să le dea cât mai mult control și care eventual va fi folosită de o corporație mai mare, unde se lucrează în echipă.

În schimb, ceea ce am văzut noi în piață este că avocații individuali sunt mult mai mulți și că oamenii nu sunt deloc tech-savvy, nu prea sunt obișnuiți cu produsele digitale, așa că au nevoie de soluții cât mai simple, care să le câștige mai degrabă timp, decât să îl consume.

M.S: Ce feature-uri plănuiți pentru Juridiq în viitorul apropiat?

Ș.F: Lucrăm la o soluție prin care utilizatorii să-și poată vedea documentele din dosar direct din aplicație, în format PDF. În momentul de față, avocații ar trebui să intre pe portalul instanței de judecată specifice, să zicem Curtea de Apel București, să se înregistreze acolo și să-și descarce manual fiecare document pentru dosarul la care lucrează.

E puțin greu de implementat, pentru că noi lucrăm acum doar cu date publice și nu sunt riscuri mari de securitate. Însă, în cazul documentelor, datele ar trebui să fie confidențiale, așa că va fi nevoie de eforturi mari pe partea de securitate cibernetică. Probabil undeva prin toamnă vom începe development-ul pentru această funcționalitate.

O altă chestie de care am înțeles că au nevoie avocații este partea de jurisprudență, adică hotărârile care s-au dat deja în trecut pe anumite dosare. De exemplu, la dosarul X de la Curtea de Apel Cluj, să zicem, s-a dat hotărârea Y pentru argumentele date. Pentru avocați e foarte important să consulte jurisprudența, ca să poată argumenta cât mai bine în dosarele curente.

Noi vrem să facem un motor de căutare prin care avocații să poată căuta cât mai optim jurisprudența de care au nevoie, să poată să salveze anumite hotărâri date și să primească sugestii. Adică atunci când își introduce un dosar în aplicație, noi să-i sugerăm hotărâri care s-au dat în dosare similare. Deocamdată încă discutăm asta cu testerii, să vedem dacă chiar își doresc o astfel de funcție.

Juridiq

Membrii echipeui Juridiq primind premiul pentru cel mai bun pitch în cadrul finalei Innovation Labs. Octavian Udr/Innovation Labs

M.S: Aveți planuri de a introduce și alte funcționalități pe termen mai lung?

Ș.F: Noi ne dorim să facem un fel de editor de texte, în care avocatul introduce faptic situația și un model AI antrenat de noi să vină și să îi dea sugestii. De exemplu, articolul X s-ar putea să fie relevant pentru speța pe care lucrezi tu. Sau să-i arate ce hotărâri s-au dat în spețe similare. Noi vrem ca modelul să poată genera o parte din textul efectiv și argumentele legale, urmând ca avocatul să îl modifice cât consideră că ar fi necesar.

Pentru început, vrem să luăm efectiv capitole din Codul Civil și Codul Penal și să le compilăm. De exemplu, dacă începem cu capitolul despre divorțuri, îl aducem într-o formă logică și îl folosim ca să antrenăm modelul nostru. Și apoi adăugăm capitolul despre contracte, antrenăm modelul și pe acesta ș.a.m.d.

A.C: Un nucleu comun în activitatea oricărui avocat este partea de scris; orice ar face, nu poate scăpa de ea. Când ne gândeam la cum să optimizăm partea aceasta și să economisim timp, ne-am dat seama că atunci când redactezi un document juridic ai două părți. Mai întâi, o situație de fapt, în care explici efectiv ce s-a întâmplat, de exemplu, X a întârziat să îi plătească lui Y, dar apoi vine semnificația juridică a faptei, în acest exemplu, că X trebuie să-i datoreze dobânzi lui Y.

Noi vrem ca utilizatorul să scrie doar partea faptică și softul să-i sugereze care ar fi partea de drept, astfel încât el să nu mai trebuiască să caute exact articolele de lege, ceea ce consumă foarte mult timp. La un dosar care nu e foarte greu, scrierea documentelor poate să ia în jur de zece ore, iar la 100-150 de dosare pe an deja se pierde foarte mult timp.

Ș.F: Ideea noastră nu este să-i luăm efectiv pâinea de la gură avocatului, ci mai degrabă să-l ajutăm să facă cât mai mult cu timpul pe care îl are. Nu va gândi softul în locul lui, ci îi va economisi timpul pe care îl pierde în prezent în căutarea prin cărți sau portaluri juridice.

M.S: Aici v-ați putea lovi de părțile mai puțin logice prezente în legislația din România.

Ș.F: Da, ne dăm seama de chestia asta. Chiar dacă vrem noi să facem totul cât mai logic, codurile de la noi nu sunt neapărat în concordanță 100% fiecare cu fiecare. Dar la momentul acela o să vedem cum rezolvăm și problema asta – până la urmă, limbajul legal are aspecte în comun cu cel de programare, fiind ambele bazate pe logică. De exemplu, eu am asimilat destul de multe despre partea juridică de când am început proiectul, iar Alex a învățat și el despre programare, pentru că nu ne-a fost greu să echivalăm fiecare cu ce știa din domeniul lui.

M.S: La finala Innovation Labs ați zis că planificați și o extindere internațională. Care sunt piețele pe care le vizați?

Ș.F: Ne uităm la Uniunea Europeană, în primul rând la Italia, unde sunt peste 220.000 de avocați, dar și în Germania sau Spania, unde sunt câte 50-60.000. Acestea ar fi primele țări în care dorim să ne extindem. Sigur, avem de făcut cercetări de piață și studii asupra legislațiilor de acolo, dar pentru început vrem să ne validăm cât mai bine în România, iar extinderea asta ne-o propunem în jurul anului 2024.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

MEDIU|SOLUȚII

Fiecare picătură contează. Managementul eficient al apei asigură resurse sustenabile

De
Reutilizarea apelor reziduale ar putea fi soluția la problema tot mai mare a deficitului de apă din Europa.
TEHNOLOGIE|SLOW FORWARD

Lecțiile cazului CrowdStrike. Internetul e vulnerabil fiindcă nu e destul de divers

De
O parte semnificativă a economiei mondiale a avut de suferit din cauza unui upgrade software. Nu va fi ultima dată când se întâmplă asta.
TEHNOLOGIE|FYI

Haos în cloud. Un update de securitate a blocat serviciile aeriene în întreaga lume. CrowdStrike are un centru de inovare în România

De
Serverele Microsoft au afișat ecranul albastru al morții și servicii globale au picat pentru câteva ore din cauza unui update eronat făcut de compania de securitate americană Crowdstrike.
SOCIETATE|SOLUȚII

Play for Democracy: 16 tineri au creat, în șase luni, două jocuri video care să încurajeze mersul la vot

De
Un proiect inedit din zona ONG-urilor combină jocurile video cu educația civică, în contextul unui an cu multe runde de alegeri.