Zodia Starlink-ului sau vremea lui Elon-Vodă19 min read
De milioane de ani, oamenii din cele mai îndepărtate colțuri ale Pământului se uită la stele, așteptând ceva. Mulțumită lui Elon Musk și „trenulețului” lui de sateliți, o să și primească: internet broadband ieftin.
Pe 24 mai 2019, o rachetă Falcon 9 decola de la baza aeriană Cape Canaveral din Florida. O oră și două minute mai târziu, ajunsă la 440 km deasupra Pământului, își plasa pe orbită încărcătură: primii 60 de sateliți oficiali ai constelației Starlink, un proiect ambițios prin care SpaceX, compania lui Elon Musk, își propune până în 2027 să aducă internet de mare viteză, la un preț accesibil, chiar și în cele mai izolate locuri din lume, adică cel mai probabil cartierul bucureștean Drumul Taberei. Între timp, numărul total al sateliților lui Musk a ajuns la 422, cea mai recentă lansare având loc pe 22 aprilie 2020, și tot mai mulți pământeni au început să arate spre cer cu degetul la trenulețul luminos care le alină izolarea și postările de pe Facebook. Problema e că nu toți o fac cu degetul arătător, unii dintre ei o fac cu degetul mijlociu. De ce? S-o luăm de la început.
Viziunea lui Musk
Atunci când În 2018, Elon Musk a acuzat un scafandru britanic de pedofilie în timpul operațiunilor de salvare dintr-o peșteră thailandeză. theguardian.com și nu are refulări existențiale pe Twitter care Musk a avut o serie bizară de tweet-uri, unul dintre ele susținând că acțiunile Tesla sunt prea bine cotate theverge.com Elon Musk pare o proiecție reală a personajului Tony Stark din Universul Marvel: e un geniu excentric, care întâmplător e și miliardar și vrea să facă lumea un loc mai bun cu ajutorul tehnologiei. De aceea, atunci când în ianuarie 2015, Musk a anunțat că vrea să lanseze o rețea de sateliți de comunicații care să furnizeze internet în întreaga lume, nimeni nu s-a mirat foarte tare. La momentul respectiv proiectul nu se numea încă Starlink, numele a venit de-abia Musk recunoscând că a fost inspirat de filmul The Fault In Our Stars. space.com Omul a făcut o mașină electrică care se conduce singură, o camionetă din oglinzi și acoperișuri din panouri electrice, deci, de ce nu?
Primele scărpinături în cap au început să apară în momentul în care SpaceX a început să ceară aprobări de la Comisia Federala de Comunicații (FCC), organismul care reglementează lucrurile cu butoane și frecvențe în SUA. Aprobările vizau nu una, ci două rețele de sateliți de orbită joasă. Prima rețea era compusă din 4.425 sateliți care operează pe frecvențele Ka și Ku sunt două frecvențe folosite de sateliți. Ka, sau K above, este o frecvență mai mare decât frecvența K folosită de NATO, Ku, sau K under, e o frecvență mai mică decât frecvența K folosită de NATO. esa.int și orbitează la 1.200 de km deasupra altitudine, iar cea de-a doua rețea era compusă din 7.518 sateliți care operează în Banda V e o frecvență mai ridicată decât Ka și Ku, destul de puțin utilizată în momentul de față. nsr.com și orbitează la doar 340 km altitudine.
De ce e asta atât de neobișnuit? În primul rând, evident, datorită numerelor. Potrivit estimărilor oficiale, în 2018 existau 2.218 de sateliți artificiali Numărul sateliților funcționali e mai mic însă. wikipedia.org cu totul. Asta înseamnă că cei 12.000 de sateliți din Starlink ar urma să aglomereze cerul fără precedent, asta fără să luăm în calcul creșterea riscului de impact cu alți sateliți și la câte tone de deșeuri punem pe orbită. Dar totuși de ce vrea Musk atât de mulți sateliți? De ce nu se mulțumește cu doi-trei ca majoritatea oamenilor normali? Pentru o acoperire mai bună. Ca să livreze internet ieftin chiar și în cele mai izolate colțuri ale lumii. Și nu vă gândiți neapărat la țări sărace și deșerturi, lucrurile nu stau foarte roz nici în Statele Unite ale Americii, unde piața furnizorilor de internet e controlată de câțiva jucători, prețul unui abonament lunar e în jur de Majoritatea americanilor plătesc și mai mult pentru o conexiune decentă. allconnect.com iar viteza medie de download e aproximativ 75,94Mbps. Prin comparație, prețul unui abonament lunar în România e de 14,42 dolari iar viteza de download e de România face parte dintr-un club select de țări cu internet peste 100 Mbps. worldpopulationreview.com
În al doilea rând, ideea unei rețele de sateliți de orbită joasă e ceva nou. Sigur, În 2015, Samsung a anunțat un plan similar de constelație de sateliți care să ofere internet broadband dar planul a fost abandonat pe parcurs. popsci.com, dar e prima oară când cineva începe s-o și pună în practică. De ce vrea Musk sateliți care zboară atât de jos? Ca să fie mai aproape de utilizatorii și semnalul de internet să aibă o latență cât mai mică de 25-30 de milisecunde. Pe scurt, ca să ți se încarce Instagramul și rețetele de pâine mai repede. Prin comparație, sateliții tradiționali de comunicații zboară la 35.800 km deasupra Pământului și au o latență de 550 de milisecunde, ceea ce e de neacceptat dacă vrei să duci o viață activă pe social media.
Din ce e făcut Starlink?
Musk spunea la lansarea proiectului că își dorește să se ajungă la o variantă de satelit mic, care poate fi produs în masă, pentru că doar așa se pot reduce costurile și se poate revoluționa spațiul. Firește, tot Musk lăsa să se înțeleagă că Starlink e doar un proiect pilot pentru când o să colonizeze planeta Marte și o să instaleze un sistem similar de comunicații acolo. Momentan însă, singurul lucru care s-a apropiat de planeta roșie e În 2018, Space X a testat cu succes modelul de rachetă Falcon Heavy lansând în spațiu decapotabila roșie a lui Musk. space.com focusul fiind pe Pământ.
S-a ajuns la o formulă finală de satelit în proiectul de 10 miliarde de dolari? Cel mai probabil nu. Ne aflăm în continuare într-o fază de testare. Cert e că până acum au avut loc opt lansări de sateliți. Una de test, cu doi sateliți botezați Tintin A și Tintin B, și șapte oficiale, cu câte un calup de 60 de sateliți fiecare.
În total, s-au lansat 422 de sateliți pe orbită, dintre care 417 sunt funcționali, dar planul este ca în 2020 și anii următori să se accelereze procesul, cu câte 60 de sateliți lansați la fiecare două săptămâni. Greutatea medie a unui satelit e de 250 de kilograme și majoritatea sunt dotați, pe lângă echipamentele de comunicații, cu sisteme de evitare a impactului și Propulsorul cu efect Hall e un tip de propulsor cu ioni care funcționează pe bază de xenon sau kripton. wikipedia.org care îi ajută să-și modifice orbita. De altfel, sateliții nu rămân în „trenulețe”, așa cum au fost observați până acum, ci se distribuie în mod uniform pe orbită, pentru o acoperire cât mai mare. Teoretic, durata de viață a unui satelit e de cinci ani, după care acesta e înlocuit de un nou satelit, Cel vechi își modifică treptat traiectoria și arde complet în atmosferă. Unul dintre sateliți, botezat Darksat, e acoperit un strat special de vopsea neagră nereflectorizantă și e folosit pentru a testa dacă se poate minimiza poluarea luminoasă pe care o fac sateliții Starlink noaptea și care-i deranjează foarte mult pe astronomi. Tot în același scop, cel puțin unul dintre sateliții care urmează să fie lansați anul acesta va avea un vizor solar special.
Din punct de vedere operațional, Musk a demonstrat că sistemul funcționează în octombrie 2019 atunci când a postat un Tweet care spunea: „Whoa, funcționează”. Totuși, același Musk spunea într-un tweet anterior că e nevoie de cel puțin 420 de sateliți pe orbită pentru ca Starlink să ofere o acoperire minoră de internet broadband, și minim 1.600 ca să ofere acoperire moderată. Deci când va fi disponibil Starlink în mod oficial? Cel mai probabil cândva la mijlocul anului 2020, însă doar în SUA, planul inițial fiind ca serviciul să fie gata la timp, în America de Nord, pentru sezonul uraganelor.
De ce-l urăște lumea pe Musk?
Așa cum spuneam la început, nu toată lumea îl iubește pe Elon Musk pentru că vrea să umple cerul de sateliți. Paradoxal, același lucru care îi face pe oameni să iasă entuziasmați pe balcon și să pozeze cerul, și încă îi mai ia prin surprindere pe piloții de curse comerciale, e și cea mai mare problemă a sateliților: sunt mult prea luminoși, ceea ce îi înfurie groaznic pe astronomi. Chiar dacă SpaceX a anunțat că lucrează la remedierea problemei, prin vopsele speciale și vizoare de soare, majoritatea astronomilor se plâng că munca lor de observare a cerului se bazează foarte mult pe fotografii cu expunere lungă, fotografii care vor fi distruse de cei 12 mii de sateliți care lasă dâre luminoase pe cer. Și lucrurile n-au decât cum să se înrăutățească în condițiile în care și alte companii vor să-și lanseze propriile constelații de sateliți, cum ar fi Proiectul Kuiper, al lui Bezos crede că furnizarea de internet spațial ar putea aduce venituri de 30 de miliarde de dolari pe termen lung. geekwire.com În viziunea lui Carolyn Porco, fost lider de imagistică la NASA pentru misiunea Cassini Huygens pe Saturn, sateliții lui Musk nu sunt doar o problemă doar pentru Pe lângă comunitatea astronomică, sateliții lui Musk au supărat și mulți experți spațiali care spun că spațiul se va umple de deșeuri. euronews.com ci și o amenințare pentru întreaga rasă umană, pentru că: „Ne fură dreptul din naștere la o imagine veche de 13,8 miliarde de ani: Universul”. Și dacă credeați că este rău cu 5G-ul, stați să vedeți când află conspiraționiștii despre asta.