Brenda Hoffman/Getty Images

Războiul în timp real: cum schimbă informațiile open-source monitorizarea conflictului din Ucraina40 min read

De Ionuț Preda 26.02.2022, ultima actualizare: 04.03.2022

Imaginile și filmările care apar în războiul din Ucraina sunt verificate și contextualizate public de comunități de analiști indepedenți, care lucrează aproape non-stop pentru a oferi o imagine mai clară asupra situației complicate din teren

Ucraina a distrus numeroase tancuri și blindate rusești, în atacuri efectuate cu o dronă tucească Bayraktar 2, chiar în prima zi a războiului pornit de agresiunea neprovocată a Rusiei.

Informația aceasta a fost relatată, joi, de publicații majore din România.„Războiul din Ucraina: Blindate ruseşti, distruse cu drone de provenineţă turcească”, adevarul.ro Sună exact a ceea ce ar vrea să audă orice persoană rezonabilă în acest moment: armata ucraineană, mai slabă din punct de vedere tehnic, reușește să reziste invadatorilor cu tehnică oferită de un stat NATO, iar totul este prins pe camere.

Din păcate, este și o informație falsă, pentru că s-a aflat ulterior că filmarea în cauză arăta, de fapt, o acțiune militară efectuată de regimul al-Assad împotriva rebelilor sirieni în 2020.


Astfel de confuzii sunt un efect firesc al cantității imense de informații care vine din Ucraina în aceste zile, în condițiile unui război care se poartă pe fronturi multiple din întreaga țară. Iar verificarea informațiilor riscă să devină și mai complicată, cu cât conflictul avansează și ambele tabere își intensifică războiul informațional.

Există, însă, o diferență foarte mare față de ultimul război purtat pe teritoriu european: pe parcursul conflictelor sângeroase din fosta Iugoslavie nu existau Twitter, TikTok sau Telegram, telefoane mobile cu cameră și siteuri de monitorizare a traficului aerian global. Așa că, între filmările fake și imaginile de propagandă deja omniprezente la începutul oricărei crize globale, există și terabiți de filmări și poze reale din toată Ucraina, urcate pe diverse rețele sociale de oameni simpli care s-au văzut dintr-o dată prinși într-un conflict brutal.

Iar asta, printre alte, este un scenariu de coșmar pentru cei care trebuie să verifice dacă astfel de mărturii virtuale sunt adevărate și ce prezintă ele de fapt.

Încă de la debutul războiului declanșat de Rusia, comunități de analiști s-au apucat de verificat, selectat și contextualizat avalanșa de informații venită aproape în timp real, mulți dintre ei folosind metode și experiența acumulată din urmărirea războaielor perpetue din Orientul Mijlociu.

Cu alte cuvinte, zilele acestea un război european este transmis în direct pe rețelele de socializare.

război ucraina

Blindate rusești întră în Donețk pe 24 februarie. Anadolu Agency via Getty Images

Războiul de pe TikTok și Telegram

Încă din săptămânile premergătoare agresiunii ruse, mișcările de trupe din jurul Ucrainei au fost documentate intens nu doar de agențiile de securitate sau de serviciile de monitorizare prin satelit, ci și de civili. Poze și filmări ale tehnicii rusești de la sau îndreptându-se către graniță au fost postate pe TikTok, Twitter sau Instagram,„The war in Ukraine via TikTok: How ordinary citizens are recording Russian troops”, elpais.com sau distribuite pe platforme de mesagerie, precum Telegram, de șoferii sau localnicii care le-au surprins în trafic.

Așa cum era de așteptat, din primele ore ale invaziei rusești, numărul acestor mărturii vizuale a crescut semnificativ. Aspecte vaste ale conflictului, de la bombardamente și coloane blindate care se deplasează prin toată Ucraina, până la schimburi de focuri sau localnici care intră în dispute verbale aprinse cu soldații ruși din zonele pe care aceștia le-au ocupat, sunt surprinse în filmări scurte sau poze făcute cu telefonul mobil.

Nu este prima dată când acest tip de „jurnalism cetățenesc” este folosit într-un război, și nici măcar în Ucraina. Atacurile din estul țării, purtate de așa-zișii rebeli ruși în Donețk și Luhansk sau încercările de a crea conflicte similare în Harkiv sau Odesa au fost la rândul lor documentate în acest fel. Filmări de amator au fost făcute și în conflictele din Orientul Mijlociu din ultimul deceniu, documentând chiar și crime împotriva umanității din războiul sirian.„Syria’s Citizen Journalists on the Frontline of Press Freedom”, thenewhumanitarian.org

Însă faptul că astfel de imagini apar de cele mai multe ori în formă brută, fără context, le face dificil de verificat și diferențiat față de falsurile promovate de războaiele informaționale. Și, chiar și în cazul fake-urilor care sunt ulterior demontate, impactul inițial al distribuirii acestora poate rămâne semnificativ, mai ales în timpul conflictului.

Ca răspuns la nevoia de sortare rapidă a acestor mărturii virtuale, au apărut în ultimii ani analiști independenți – jurnaliști, studenți și experți în apărare sau tehnică militară, membri ai unor think-tank-uri sau simple persoane pasionate – care încearcă să le verifice și le distribuie pe cele considerate a fi veridice, dar și să le pună în context folosind alte tipuri de informații disponibile public.

Analizele de acest tip sunt plasate într-un domeniu mai larg, utilizat și de diverse agenții de securitate din lume, numit OSINT„Technology is revolutionizing how intelligence is gathered and analyzed – and opening a window onto Russian military activity around Ukraine”, theconversation.com – acronim pentru „open source intelligence” – care înglobează selectarea și evaluarea informațiilor disponibile din surse publice.

OSINT poate implica, de exemplu, monitorizarea diferitelor tipuri de trafic – precum multe din rutele avioanelor militare, care pot fi urmărite prin instrumente precum FlightRadar24Accesibil pe flightrader24.com – a imaginilor din satelit de la operatori comerciali sau a camerelor de supraveghere conectate la rețele publice, pe lângă agregarea informațiilor mai relevante venite pe căi tradiționale, din presă sau surse oficiale. Descoperirea și analiza informațiilor relevante din marea de date postate online în fiecare zi se face cu ajutorul unor unelte și metode folosite deseori și în jurnalismul investigativ.„A Guide to Open Source Intelligence (OSINT)”, cjr.org

În cazul celor care analizează astfel de date în mod independent, s-a creat un efort colaborativ: există comunități de analiști OSINT care discută pe grupuri private informațiile brute pe care le găsesc, lucrând împreună pentru a le localiza sau pentru a verifica detalii importante privind contextul lor (de exemplu, modelul unui vehicul militar surprins într-o filmare de calitate slabă).

Mulți dintre analiștii independenți ai unor astfel de date au ales Twitter-ul ca mod de a comunica pentru actualizările rapide, în timp ce discuții și analize mai de ansamblu au loc în podcasturi și bloguri specializate. S-au stabilit chiar și coduri deontologice informale,„How Open Source Intelligence Became the World’s Window Into the Ukraine Invasion”, time.com în care unii analiști s-au angajat să nu distribuie imagini grafice sau, în cazul acestui război, mișcări ale trupelor ucrainene.

OSINT-ul are capcanele lui

Evaluările pe baza OSINT sunt cert preferabile distribuirii directe ale unor imagini sau informații brute, iar modul în care analiștii independenți acoperă războiul aproape în timp real este, în unele cazuri, mai rapid și detaliat decât cel al presei tradițională. Ei devin chiar surse importante pentru publicații majore, în contextul unui război în care foarte multe evenimente se desfășoară simultan pe teritoriul Ucrainei.

Există, însă, și multe probleme. În primul rând, o cantitate imensă de imagini, filmări și informații trebuie prelucrată, iar analiștii pe care i-am urmărit în primele 48 de ore ale conflictului au funcționat cu pauze foarte scurte de odihnă.

În astfel de condiții, este imposibil să nu apară erori umane, chiar și pentru analiști experimentați. De exemplu, Michael A. Horowitz,  director de intelligence al firmei de consultanță a riscului Le Beck International, a distribuit în mod eronat vineri un filmuleț cu o bătălie aeriană care ar fi avut loc lângă Harkov, dar care era de fapt o captură dintr-un joc video. Nu pare să fi fost singurul păcălit, deoarece chiar și Ministerul Apărării din Ucraina a distribuit filmarea ulterior (deși este imposibil de știut dacă este o vorba de o greșeală sau de o mișcare calculată).

Alteori, analiștii se pot înșela privind contextul unor imagini sau filmări reale. Un exemplu este o filmare apărută în cursul zilei de vineri, în care un vehicul blindat trece peste o mașină civilă în Kiev. Nu s-a stabilit cert dacă vehiculul este rus sau ucrainean, având în vedere că modelul în cauză este folosit de ambele armate, iar schimburi de focuri erau raportate în mai multe zone din capitala ucraineană. Au apărut diverse teorii contradictorii privind explicația incidentului.

În cele mai multe cazuri în care informațiile sunt dovedite a fi eronate, greșelile sunt anunțate și rectificate prin postări noi, iar postările vechi sunt șterse pentru a limita răspândirea informațiilor false.

Nu, în ultimul rând, fiecare analist are standarde diferite de raportare: unii aleg să publice imagini sau informații descifrate parțial sau completate cu speculații proprii, chemând public alți analiști să le verifice, în timp ce alții preferă să își asume informații care pot fi verificate.

Mai este și o discuție mai largă despre potențialul ca astfel de raportări în timp real să influențeze conflictul sau să fie manipulate ca parte a războiului de informații, de exemplu prin transmiterea unor potențiale manevre de diversiune pe care una dintre părți, care și le-ar dori ajunse sub ochii inamicului cât mai rapid.  În același timp, imagini cu efective distruse ale armatei ucrainene pot demoraliza sau stârni panică în rândul populației, sau pot fi folosite pentru a susține propaganda Rusiei în regiune.

Rămâne la latitudinea fiecărui analist OSINT să încerce să minimizeze impactul negativ al postărilor proprii. În schimb, beneficiile ar putea și mai importante: nu doar că imagini cu efective rusești distruse sunt, în mare, singurele surse despre pierderile pe care le are Kremlinul dar, la fel ca în Siria, pot documenta rapid potențiale crime de război, precum bombe cu dispersie care par să fi fost folosite în apropierea unui spital ucrainean.

Analiști OSINT pentru războiul din Ucraina cu background verificabil

Unul dintre cele mai active conturi de analiză OSINT de la începutul conflictului este COUPSURE, administrat de către Centrul pentru Informații Reziliente,„Center for Information Resilience,” info-res.org un institut non-profit din Londra specializat în identificarea operațiunilor de influență și propagandă, format din jurnaliști, foști șefi de stat și experți din zona de intelligence. Contul are o frecvență foarte ridicată a postărilor, în mare filmări cu un context explicat scurt, dar clar, precum și redistribuiri ale informațiilor publicate de alți analiști.  Însă majoritatea acestor informații au fost verificate ulterior cu succes, iar în cazul celor inexacte au fost făcute rectificări prompte.

Un alt analist OSINT care postează actualizări dese despre situația militară din Ucraina este Rob Lee. Doctorand în politicile de apărare ale Rusiei la King’s College din Londra și membru al Foreign Policy Research Institute,Un centru de cercetare al politicii externe din Statele Unite cu tradiție de peste 50 de ani Lee a postat peste 150 de imagini și filmări în primele două zile de la începutul invaziei, majoritatea despre mișcări militare ale Rusiei, identificând tehnica militară folosită și notând clar cazurile în care propune speculații proprii. Cercetătorul a oferit și o perspectivă de ansamblu asupra operațiunilor din primele două zile pentru Foreign Policy.„Russia’s Invasion of Ukraine Is Just Beginning”, foreignpolicy.com

OSINTtechnical@Osinttechnical, twitter.com este un alt cont cu update-uri postate practic în timp real, dar cu un volum mai mare de speculații, de multe ori detaliate în comentarii ulterioare din același thread. Este asumat de UK Defence Journal,„UK Defence Journal”, ukdefencejournal.org o publicație britanică independentă specializată pe probleme de apărare, securitate cibernetică și relații internaționale. Membri sau colaboratori au publicației administrează și Military Air Tracking Alliance,@MATA_osint, twitter.com un cont care urmărește mișcările avioanelor militare în contexte de conflict.

Acestea sunt câteva dintre inițiativele pe care le-am putut verifica. Alte conturi precum OSINTDefenderWoofers sau ELINT News funcționează în mod similar și cel mai probabil colaborează în cadrul comunității OSINT, având în vedere că postările lor sunt deseori redistribuite sau confirmate de către alți analiști cunoscuți. Deținătorii acestor conturi se descriu, însă, drept analiști independenți sau neoficiali, și nu oferă informații privind studii sau afilieri la instituții cu relevanță în domeniu a celor care le administrează paginile.

Surse care verifică mai în detaliu postările în timp real

Dacă analiști precum cei de mai sus sortează aproape în timp real informațiile pe care le obțin, mai multă claritate este oferită de instituții sau experți care le verifică pe cât posibil veridicitatea după ce sunt publicate, nu neapărat instant, dar tot impresionant de rapid.

Una dintre cele mai utile tehnici în acest sens este stabilirea geolocației, adică a coordonatelor exacte ale zonei în care a fost făcută o poză sau o filmare. Se poate face fie prin analiza metadatelor fișierului, dacă acestea sunt disponibile,În cazul acestui război chiar sunt disponibile în multe cazuri, având în vedere că multe dintre imagini sunt distribuite prin serviciul de chat Telegram, care păstrează intacte metadatele imaginilor sau filmărilor publicate fie prin identificarea unor repere vizibile în platformele publice de hărți digitale.

Bellingcat,Mai multe detalii pe bellingcat.com o publicație independentă de jurnalism investigativ cu sediul în Olanda, care folosește tehnici OSINT în investigații desfășurate în toată lumea, încearcă să localizeze cât mai multe dintre filmările sau imaginile neclare ale războiului, prin cercetări proprii sau prin agregarea celor realizate de experți independenți. Unul dintre aceștia din urmă, jurnalistul investigativ Thomas Eydoux, colaborator pentru Le Monde și Slate, a postat o localizat un volum semnificativ de imagini și clipuri de la începutul invaziei.


Un efort similar este organizat și de către Conflict Intelligence Team, unul dintre grupurile mai vechi de jurnaliști investigativi care urmăresc mișcările militare ale Rusiei încă din 2014. Condus de Ruslan Leviev, una dintre țintele campaniilor agresive de cenzură prin intimidare fizică din Rusia,„Russian Investigative Journalist Says He Was Attacked in Moscow”, themoscowtimes.com CIT oferă context mai detaliat asupra efectivelor militare din poze. Informațiile sunt publicate mai întâi în limba rusă, apoi în engleză, ducând la o frecvență mai scăzută a actualizărilor.

O inițiativă de verificare mai specifică este Oryx, fondată de doi analiști olandezi specializați în tehnică militară, Stijn Mitzer și Joost Oliemans. Aceștia verifică și documentează pierderile de vehicule militare vizibile din imaginile și filmările de amatori, care sunt adăugate ulterior la un bilanț al ambelor tabere, actualizat pe blogul inițiativei.„Attack On Europe: Documenting Equipment Losses During The 2022 Russian Invasion Of Ukraine”, oryxspioenkop.com

război ucraina

Vehicul militar explodat în regiunea Donbass pe 18 februarie. Separatiștii au reclamat faptul că ar fi fost o tentativă de asasinat a Ucrainei împotriva unui oficial pro-rus. Ukraina a negat acuzațiile, iar un jurnalist independent din regiune, Anton Pustuvalov, a observat că plăcuța de înmatriculare a fost luată de la mașina oficialului în cauză și pusă pe un vehicul nou, într-o tentativă de a înscena un atac. TASS/Getty Images

Problema hărților agregatoare de informații

Chiar și în cazul unor feed-uri care conțin exclusiv surse de încredere, modul în care apar informațiile pe rețelele sociale nu prea au cum să nu creeze confuzie, mai ales cu privire la situația de ansamblu a operațiunilor militare. De aceea, Liveuamap,Poate fi accesat pe liveuamap.com creată de antreprenori tech ai companiei de IT Altwork în urma crizei dintre cele două state din 2014, este o unealtă extrem de utilă. Site-ul aranjează diversele informații care apar în regiune pe o hartă ușor de utilizat, și le și separă vizual în funcție de tipul acestora, prin pictograme codate pe diverse culori. Apăsarea unei de pictograme dezvăluie și sursa informației.

Totuși, este departe de a fi un instrument perfect. LiveUAMap este mai degrabă un agregator de surse OSINT, clipuri brute și știri care apar pe canale tradiționale, dar nu face verificări proprii. Și, deși majoritatea informațiilor care sunt ulterior dezmințite sunt șterse de pe hartă, acest lucru poate dura; de exemplu, informațiile inițiale despre o debarcare în zona Odessei, apărute în primele ore ale invaziei, au rămas pe hartă timp de câteva ore după ce au fost infirmate. Astfel de situații pot duce la răspândirea de informații eronate, mai ales în contextul în care serviciul a fost întrerupt des în ultimele 48 de ore.Nu este clar dacă întreruperile au fost cauzate de traficul ridicat sau de posibile atacuri cibernetice.

Așa că este indicată o utilizare precaută a hărții, cu verificări ale surselor. O alternativă, formată doar din informații confirmate oficial sau verificate independent, este o hartă menținută de Centrul pentru Reziliența Informației pe platforma maphub,Disponibil pe maphub.net evident cu actualizări mai rare.

Jurnaliști independenți din regiune și alte surse

Trebuie amintit, însă, că analizele OSINT nu sunt menite să înlocuiască munca depuse în zonele de conflict de jurnaliști, ci să ofere informații suplimentare care să ajute în obținerea unei imagini mai clare despre situația din teren. Relatările și verificările efectuate la fața locului de jurnaliști locali sau corespondenți de război rămân, în continuare, cele mai precise informații care pot fi extrase din astfel de zone.

Un exemplu local este Kyiv Independent,Mai multe detalii pe kyivindependent.com o platformă în limba engleză finanțată prin donații, creată de jurnaliști care au părăsit la sfârșitul lui 2021 Kyiv Post, cea mai veche publicație ucraineană în limba engleză, din cauza unor conflicte cu patronatul privind independența editorială.„Staff Of Shuttered English-Language Kyiv Post Launches New Media Project”, rferl.org Jurnaliștii publicației relatează direct din capitala ucraineană, pe site-ul lor și prin update-uri pe Telegram, verificând informații OSINT și citând surse din cadrul autorităților ucrainene. Reporterul lor specializat în apărare, Illia Ponomarenko, postează actualizări mai dese pe contul personal de Twitter, incluzând filmări cu lupte din capitala ucraineană.

Kevin Rothrock, redactorul-șef al publicației letone Meduza,Mai multe detalii pe meduza.io specializată pe știri și investigații independente din Rusia, prezintă actualizări dese ale conflictului pe contul său personal de Twitter, agregând atât surse OSINT, cât și informații despre modul în care este percepută agresiunea Rusiei pe plan intern. El a alcătuit, în același timp, și o listă de Twitter a jurnaliștilor aflați pe teren în Ucraina în momentul de față.O poți urmări pe twitter.com O listă similară pentru jurnaliștii români care relatează de la fața locului a fost alcătuită de Pagina de Media.„Jurnalişti români pe frontul din Ucraina. Ce redacţii din România au corespondenţi în războiul declanşat de Rusia”, paginademedia.ro

În schimb, pentru analize similare care pun accent mai mare pe evenimentele non-propagandistice din tabăra rusă, îi poți urmări pe Anton Barbashin, director editorial al publicației independente Riddle Russia, sau Michael Kofman, membru al think-tank-ului Center for Naval Analyses, finanțat la nivel federal de Statele Unite.

Pentru informații oficiale transmise direct de către guvernul ucrainean, există pagina Stratcom Centre UA, administrată de o instituție din subordinea Ministerului Culturii și Politicilor de Informație de la Kiev, care oferă actualizări constante în limba engleză. Este ușor de înțeles, însă, că acestea nu vor reprezenta neapărat întreaga realitate din teren, scopul principal al autorităților ucrainene fiind protejarea și încurajarea populației și contracararea unui război informațional împotriva unui oponent extrem de dificil.

Nu în ultimul rând, chiar și după ce luptele se vor încheia, vor rămâne la fel importante justificările halucinante ale conducătorilor ruși pentru invadarea unei țări neagresive. Discursul deja celebru al lui Vladimir Putin a fost verificat de publicații mari din toată lumea,„Fact check: Do Vladimir Putin’s justifications for going to war against Ukraine add up?” dw.com dar, poate și mai important, operațiunile ruse care au încercat să creeze un pretext în zilele premergătoare războiului au fost strânse la un loc și demontate de Bellingcat.„Documenting and Debunking Dubious Footage from Ukraine’s Frontlines”, bellingcat.com EUvsDisinfo,Mai multe detalii pe euvsdisinfo.eu un proiect finanțat de serviciul diplomatic al UE, analizează mai sistematic strategia de dezinformare susținută de către Kremlin.

CITEȘTE ȘI: „Cernobîl, 1:23 a.m.” Povestea celui mai grav accident nuclear din istorie

Și, dacă bătălia recentă de la Cernobîl și armamentul nuclear extins al Rusiei îți dau motive de panică, ar putea să te liniștească DEFCON Warning System, Mai multe detalii pe defconwarningsystem.com o publicație de intelligence care analizează de aproape 40 de ani posibilele amenințări nucleare, indiferent dacă acestea apar la nivel de armament sau centrale. Până acum, nu au văzut semne că Rusia și-ar pregăti forțele pentru un atac nuclear sau că luptele de la Cernobîl ar fi provocat noi probleme la unul din reactoarele centralei.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

TEHNOLOGIE|OVERVIEW

AI cu conștiință sau doar un chatbot care a învățat filosofie?

De
Un inginer de la Google a afirmat că există un program de inteligență artificială cu conștiință în cadrul companiei. E începutul unei perioade de tranziție, în care granița dintre realitate și science fiction este tot mai confuză. Oamenii continuă să fie sceptici atât cu privire la entuziasmul, cât și cu privire la frica din jurul inteligenței artificiale. Și entuziasmul și frica sunt, însă, justificate.
TEHNOLOGIE|TENDINȚE

Chiar și fără Metavers, vom avea un viitor cu influenceri digitali

De
Personajele animate ar putea deveni cele mai importante personalități ale internetului viitorului
TEHNOLOGIE|SLOW FORWARD

MacBook Air devine negru (și plicticos); Internet Explorer moare, dar nu se predă

De
Uniunea Europeană obligă Apple să-și schimbe mufa de la iPhone (dar abia din 2024), iar Disney+ a venit în sfârșit în România 
TEHNOLOGIE|GADGETS

De ce colaborează Oppo cu Hasselblad și ce e aia HEIC?

De
Oppo pare decis să ia locul Huawei, așa că, pentru Find X5 Pro, a început o colaborare cu un producător de camere mobile profesionale (dar nu cu Leica).