Recuperatorii. Patru frați din București salvează fișiere de pe hard disk-uri stricate

Dacă îți crapă hard disk-ul, nu-l desface. Și, mai ales, nu veni la service cu platanele în pungă.

Într-o cameră modestă din București, cam cât o sufragerie mai mare, lucrează unii dintre cei mai buni recuperatori de date din Europa. Sunt patru frați, născuți într-o familie simplă din județul Suceava, care au învățat unul de la altul cum să rezolve cele mai dificile probleme care apar la hard disk-uri. În service-ul lor ajung cazuri complicate, pe care alte firme de recuperări de date nu le pot soluționa. 

Frații Olariu primesc disk-uri lovite cu pumnul, căzute de la un metru și, uneori, călcate cu mașina. Dar și unele de calitate slabă, care îmbătrânesc repede și dau rateu după doi ani.

Frații Olariu: Valentin, Ionuț, Miu, Ciprian. Foto: Arhiva personală.

Valentin e specializat pe defecte mecanice, Miu pe defecte mecanice și pe probleme de firmware, Ciprian recuperează date de pe SSD-uri și stick-uri, iar Ionuț se ocupă de defecte de firmware și de afacere.Îi găsești pe recuperaridate.ro

„Noi împărțim de la unul la altul informația și cunoștințele”, spune Ionuț. „E un domeniu cu atât de multe secrete, încât nu știu dacă am fi funcționat în altă formulă.”

În mai bine de 10 ani de muncă, fraților Olariu le-au trecut prin mâini zeci de mii cazuri. Cele mai dubioase sunt cele în care clienții încearcă să-și rezolve singuri problema și desfac hard disk-ul, agravând situația.

„Am văzut hard disk-uri tăiate cu flexul, clienți care veneau cu platanele în pungă, am văzut multe platane cu amprente și salivă pe ele”, spune Ionuț.

Componentele unui hard disk. Foto: recuperaridate.ro

Scratch-uri și platane

Hard disk-urile pot să crape din multe cauze. Defectele mecanice sunt cele mai dese și apar, de exemplu, atunci când echipamentul pică de pe birou. Uneori, hard-urile cad de la câțiva centimetri, dar se zgârie în totalitate fără să se mai poată recupera ceva. Alteori, ele pică de la un metru, iar informația poate fi reconstituită în proporție de 99%.

Multe probleme apar și deoarece componente hardware nu se mai fac ca pe vremuri.

„Clasele mai vechi aveau viață și de 10-15 ani”, spune Ionuț Olariu. „Astăzi, un hard disk cu doi ani garanție în mod clar nu va duce mai mult de patru-cinci ani, iar unul cu garanție de cinci ani, nu va duce mai mult de șapte-opt.”

Interiorul unui hard disk seamănă mult cu un pickup. Există câteva platane, un fel de discuri de vinyl în miniatură, și capete de scriere și citire cu care este accesată informația (Spre deosebire de pickup-uri, citirea se face magnetic, nu cu ac.). Fișierele, exact ca melodiile, se scriu circular. Însă, spre deosebire de o melodie, un JPEG fi împărțit în mai multe bucăți și chiar pe mai multe platane.

Când vor să recupereze un JPEG, specialiștii trebuie să identifice toate bucățile și să le pună cap la cap, un proces care poate fi de multe ori laborios.

Atunci când primesc un hard disk, specialiștii încearcă întâi să-l diagnosticheze: să afle ce probleme are și cât de multe date pot recupera. Uneori, pot salva 30% din fișiere, alteori 60%, iar în unele cazuri chiar 99,9%. 

Multe dintre hard disk-urile noi sunt de calitate mai slabă decât cele din anii 2000. Platanele lor sunt adesea din plastic. Cele mai ieftine sunt „doar spoite cu o suprafață argintată”, explică Ionuț. La încălzire, se produc tot felul de modificări care se văd în calitatea scrierii și citirii.

Ionuț spune că la hard disk-uri nu există conceptul de reparație: „Noi lucrăm doar pentru recuperare de date. Un hard odată ce are niște defecte de suprafață, este un hard pierdut.”

Problemele întâlnite cel mai des sunt mecanice: deteriorări de suprafață, capete de citire blocate pe platane, motor blocat sau circuite arse. Unul dintre frați, Valentin, desface hard disk-ul într-o cameră curată, unde analizează componentele, văzând dacă sunt zgârieturi puternice sau superficiale pe platane. 

Sunt și situații în care discul poate avea probleme de firmware și atunci nu trebuie desfăcut. Firmware-ul e o aplicație software care face ca toate componentele hardware să se miște și să funcționeze așa cum își dorește producătorul. Uneori, din cauza unor probleme apărute aici, totul se blochează. 

Pe lângă aceste situații standard, în service ajung și cazuri speciale, care îi scot pe specialiști din zona de confort. 

Un hard disk în stare de distrugere avansată. Foto:recuperaridate.ro

Discuri călcate cu mașina

Frații Olariu au ajuns să recunoască hard disk-urile după greutate și să intuiască problemele lor doar ascultându-le sunetul. Mereu au fost fascinați de hard disk-urile grav avariate, în cazul cărora alți recuperatori spuneau că nu se mai poate face nimic.

„Uneori ai și cazuri de genul ăsta, care sunt alimentație pentru specializarea ta”, spune Ionuț.

Așa au ajunsă să aibă drept clienți alte firme de recuperări din Europa, care le trimit discurile prin curier sperând că românii vor putea salva ceva. Aceste cazuri reprezintă cam jumătate din munca lor.

„Avem și soluții pentru unele spețe pe care nu le mai are nimeni în lume”, spune Ionuț. „Le descoperim noi înaintea tuturor la nivel global, cu un an – un an și jumătate înainte.”

De o astfel de soluție salvatoare au nevoie și în perioada asta. În service au primit o geantă de laptop peste care s-a trecut cu mașina. Laptopul a fost puternic avariat și la fel s-a întâmplat și cu un hard disk de backup, aflat tot în geantă. 

„Hard disk-ul extern a venit cu șasiul îndoit, cu suprafețe într-o stare destul de proastă. În momentul de față avem cam 40% din suprafață recuperată”, spune Ionuț.

Acest 40% nu înseamnă însă că aproape jumătate dintre fișiere vor fi salvate. E posibil ca discul să nu poată fi recuperat în structură, adică să fie fișiere pentru care să nu se recupereze toate bucățile și, drept urmare, să nu poată fi reconstituite.

„Majoritatea cazurilor noastre se recuperează în structură, dar uneori trebuie să te bucuri și la 20%”, spune Ionuț.

La acest caz, vor mai lucra probabil câteva zeci de ore, pentru a fi siguri că salvează tot ce se poate salva. Și n-ar fi deloc cea mai complexă situație cu care s-au confruntat. Au fost și hard disk-uri la care au muncit sute de ore, spune Ionuț.

Platanul unui hard disk. Foto:recuperaridate.ro

Un astfel de caz tocmai a ieșit din service-ul lor, la șapte luni de la primul diagnostic. Era un hard disk de la o casă de producție video, plin cu imagini cu nunți și botezuri ale unor cupluri.

„La nunți și botezuri ne implicăm cel mai mult. Sunt cele care ne afectează cel mai rău”, spune Ionuț. „De obicei prefer să nu știu ce are clientul. Vreau doar să-mi spună prioritățile pentru recuperare: folderul ăsta, folderul ăsta, folderul ăsta.”

Când au primit hard disk-ul cu probleme, l-au evaluat și au ajuns la concluzia că, la nivel global, nu există o soluție tehnică pentru el. Însă i-au spus clientului că ar fi, poate, unele lucruri care ar putea fi încercate.

„Clientul ăsta a avut încredere în noi”, spune Ionuț. „Între timp am lucrat la aproape zece cazuri la care am putut proba o anumită tipologie de soluție, cazuri care nu erau atât de complicate ca al lui”.

După mai multe teste, în primăvara asta, frații s-au reapucat de caz.

”Acum trei zile am livrat datele recuperate în proporție de 98%”, spune Ionuț.

Pentru ei, costurile au fost de trei-patru ori mai mari decât ce a plătit clientul.

Microscopul este util pentru a vedea defectele ascunse. Foto:recuperaridate.ro

SSD-urile și telefoanele sunt încă o provocare

Unul dintre frați, Ciprian, se ocupă de recuperat date de pe SSD-uri și de pe stick-uri de memorie. Spre deosebire de hard disk-uri, care au platane care se rotesc și capete de citire, SSD-urile nu au părți în mișcare.„How Solid-state Drives Work”, howstuffworks.com Ele stochează informația în mici celule care conțin până la patru biți. De-asta și scrierea și citirea se fac diferit. 

Un JPEG poarte fi împărțit și în zeci sau sute de bucăți. „Un JPEG trece ca printr-o sită. Informația nu se scrie liniar”, explică Ionuț.

Dacă scrierea s-ar face în blocuri mari de biți, așa cum se întâmplă în cazul hard disk-urilor, SSD-uri ar crăpa mult mai repede, spune Ionuț.

De altfel, interiorul unui SSD nu seamănă deloc cu cel al unui hard disk. În loc de platane, se găsesc mai multe flash-uri, pe care informația se scrie foarte fragmentat. Dacă unul dintre flash-uri se strică, SSD-ul devine inaccesibil. Teoretic informația poate fi reconstituită doar dacă se poate citi flash-ul defect și se asamblează cu celelalte flash-uri funcționale, explică Ionuț.

Procesul de recuperare a fișierelor de pe SSD-uri e greoi și de multe ori imposibil, spune Ionuț. El explică faptul că există mai mulți algoritmi complecși care decid cum se scrie un fișier, împărțindu-l în blocuri de informație minuscule. Pe lângă aceștia, sunt și algoritmi puternici de criptare, care nu pot fi sparți.

Ciprian și Ionuț au succes în special cu SSD-urile mai vechi, apărute pe piață acum trei-patru ani, pentru că acestea folosesc algoritmi mai simpli.

Și datele de pe telefoanele mobile sunt greu de recuperat, pentru că și acestea folosesc o criptare puternică.

„Acum trei ani, am avut în probe cel mai bun echipament pentru recuperarea datelor de pe smartphone-uri”, spune Ionuț. „Am primit de la clienți în jur de 50 de telefoane. Din 50, am recuperat unul și jumătate, din cauză că nu s-a putut trece de criptare. Telefonul de pe care am recuperat datele era un model mai vechi.”

SSD-urile și telefoanele mobile pun la încercare afacerea lor. SSD-urile vor deveni tot mai ieftine și vor acapara o bucată tot mai mare din piață, în dauna vechilor hard disk-uri. Ionuț mai vede o viață de cinci până la șapte ani a business-ului lor.

„Hard disk-urile vor exista în continuare, dar într-un procent mai redus”, afirmă el. 

Întrebat ce alege între SSD-uri și hard disk-uri, când vine vorba de date personale, Ionuț spune: „Nu vă încredeți nici în SSD-uri, nici în hard disk-uri. Dacă vreți să nu ne vedem pe termen mediu sau scurt, faceți backup. Toate pică.”