Justin Sullivan/Getty Images
Uber a activat pe piața traficului de influență, Twitter se judecă cu Musk
Companiile tech care păreau că vor revoluționa lumea au tot felul de probleme. Plus: Chiar rămâne Europa fără Facebook?
Multă lume fost extrem de încântată de apariția unor companii care „disrup” piața. Tehnologia învinge, pentru că oferă servicii mai bune, spuneau ei. Companii apărute de nicăieri câștigau milioane de dolari de la investitori pe baza unui concept disruptiv, chiar și fără a avea un plan clar de a deveni profitabile. Iar Uber era cea mai apreciată dintre toate aceste companii.
Un deceniu mai târziu apar însă dovezile că felul în care Uber a cucerit lumea nu s-a datorat exclusiv unei idee excepționale, ci ignorării cu bună știință a legilor și unui lobby agresiv. Este știrea ultimei luni și, probabil, semnul cel mai clar că epoca în care orice vine din Silicon Valley e îmbrățișat fără spirit critic s-a încheiat. A trecut vremea inovatorilor carismatici, dar iresponsabili.
Dacă vrei să fii anunțat de fiecare dată când apare un nou articol din această rubrică și să primești un scurt rezumat, pe e-mail, abonează-te aici.
Uber Files – cum și-a făcut loc cu forța pe piața taximetriei (inclusiv în România)
O serie de documente publicate de „Uber broke laws, duped police and secretly lobbied governments, leak reveals”, theguardian.com și de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), care include și „Mașinăria Uber”, riseproject.ro arată felul în care Uber a intrat pe nenumărate piețe încălcând legea și apelând la un lobby extrem de agresiv pentru a-și impune produsul, adică folosind versiuni mai mult sau mai puțin digitalizate ale unor proceduri din secolele trecute.
Cele peste 124.000 de documente confidențiale (sau 182 GB), care includ memouri interne, e-mailuri și discuții pe SMS sau WhatsApp, au fost trimise ziarului britanic de către un fost angajat al companiei, „The Uber whistleblower: I’m exposing a system that sold people a lie”, theguardian.com și sunt acum cunoscute ca Dosarele Uber (Uber Files).
Felul agresiv cu care Uber a cucerit noi piețe e cunoscut deja. Văzut drept acest vârf de lance al Sillicon Valley, un disruptor, firma și-a obținut influența prin tactici extrem de agresive și vechi, decât doar prin inovație. Compania a încălcat voit legislațiile locale (atât legile ce reglementau taximetria, cât și cele ale muncii), susținând că oferă un produs inovator, mai bun (atât pentru public, cât și pentru șoferi, spuneau, în timp ce sponsorizau cursele din banii investitorilor, păstrând astfel prețurile la un nivel scăzut) sau pe nuanțe lexicale forțate („The Differences Between Ride-Sharing and Traditional Taxis”, energyfuse.org). Documentele arată că tactica includea apelarea la politicieni pentru a obținere reglementări favorabile și ascunderea informațiilor de poliție.
Cinismul conducerii Uber este cel mai bine descris de o declarație a CEO-ului de atunci, Travis Kalanick, după ce protestele taximetriștilor din Franța deveniseră periculoase pentru șoferii Uber: „’Violence guarantees success’: how Uber exploited taxi protests”, theguardian.com Uber era dispus să riște integritatea fizică a șoferilor pentru a se folosi de eventuala violență ca să întoarcă opinia publică împotriva eventualilor agresori. Le-a ieșit, deși Kalanick „Statement from Travis Kalanick’s spokesperson on the Uber Files”, icij.org că ar fi susținut acest lucru.
Concept bun vs reglementări stricte
Uber și companiile similare au oferit niște lucruri noi și apreciate de public, altfel n-ar fi prins. Posibilitatea de a chema o mașină din aplicație față de sunatul la un dispecerat (deși începuseră să apară și aplicații similare pentru taxiuri), plata cu cardul (evitată de taximetriști), care elimina nevoia de cash și de bacșiș, mașini aparent mai noi și mai curate (și discrete), un preț stabilit de la început (extrem de scăzut în perioada promoțională, pentru că Uber urmărea expansiune în dauna profitului) sau un traseu monitorizat, care putea fi distribuit prietenilor. În plus, foloseai aceeași aplicație în aproape orice oraș sau țară te-ai fi aflat – Uber e disponibil acum în peste 10.000 de localități.
Pe de altă parte, Uber intra pe o piață extrem de reglementată, în care existau obligații nenumărate pentru taximetriștii tradiționali (multe introduse la presiunea publică):. În România, și nu numai taximetriștii trebuiau să aibă mașini de culoare unică, cu inscripții vizibile, semnale luminoase de liber/ocupat, aparate de taxat omologate, stații radio, licențe obținute de la primărie și să nu depășească un tarif reglementat. Uber încălca voit toate aceste reguli și, practic, forța dereglementarea pieței.
Disfuncționalitățile au început să se simtă destul de repede, odată ce aplicațiile de ride sharing s-au impus pe piață. Tariful dinamic, poate cea mai vizibilă invenție a aplicațiilor de acest tip depășește adesea limitele legale (și ale bunului simț), șoferii Uber au fost multă vreme lipsiți de protecție legală, mașinile s-au dovedit, în timp, din ce în ce În momentul de față, acestea trebuie să fie de cel mult 15 ani vechime, în timp ce la taxiuri limita e de 10 ani. și chiar și șoferii mai puțin tăcuți și eleganți. Tot o consecință a strategiei companiei care, odată ce s-a impus pe piață, a retras toate beneficiile atent sponsorizate, precum prețurile promoționale, cadourile pentru șoferi (primii înscriși primeau chiar și iPhone-uri) și a crescut procentele pe care le încasează de la cei din urmă.
Lobby-ul agresiv, încurajat de companie
Dosarele Uber arată că firma a apelat la un lobby agresiv, încercând să determine (și uneori convingând) politicienii locali să îi ajute. În acțiunile lor de lobby, șefii companiei au ajuns la persoane ca Joe Biden (pe atunci, vicepreședinte SUA), Olaf Scholz (actualul cancelar german) sau George Osborne (membru important al guvernului britanic). Președintele Franței, Emmanuel Macron, pe atunci ministru al finanțelor, s-a implicat personal în ajutarea Uber atât pentru a obține „As Uber steamrolled into France, Emmanuel Macron was a ‘true ally’”, washingtonpost.com cât și atunci când aplicația a fost interzisă în Marsilia.
Trebuie spus însă și că, nu întotdeauna întâlnirile dintre politicieni și Uber s-au soldat cu o izbândă pentru companie sau au fost neapărat dubioase. Totuși, se pare că firma reușea să le obțină destul de repede, pentru că își căuta aliați cheie pe majoritatea piețelor, iar poziționarea publică drept inovator în tehnologie și PR-ul agresiv din jurul companiei îi făcea pe mulți decidenți politici să îi dea prioritate, pe ideea că ajută „dezvoltarea tehnologică”.
De asemenea, cei de la Uber n-aveau probleme în apela la persoane dubioase, precum „Uber hired oligarch-linked Russian lobbyist despite bribery fears”, theguardian.com Ei l-au angajat pe Vladimir Senin, actual membru al Dumei, pentru a obține sprijin politic. Calculul s-a dovedit greșit – Rusia fiind deja ostilă start-up-urilor occidentale, Uber n-a primit ajutor.
Și pe piața din România lucrurile sunt gri, conform dezvăluirilor „Mașinăria Uber”, riseproject.ro De exemplu, firma își făcea liste de aliați pe care era trecut șeful ANAF, Gelu Diaconu, (întâmplător?) tatăl șefei filialei locale a companiei, Nicoleta Diaconu Schroeder. Pe de alta, compania se arăta îngrijorată de asocierea cu Peter Imre, un personaj controversat politic, și de planurile de a se folosi de influența acestuia pentru a modifica legislația locală. Îngrijorată sau nu, compania Uber a continuat să colaboreze cu Imre, care s-a întâlnit cel puțin cu câțiva demnitari în cursul anului 2015.
După ani de ilegalitate, Uber și celelalte companii de ridesharing au ieșit din zona gri, în România, de la 1 februarie 2020, „Ordonanța de urgență 49 25/06/2019”, legislatie.just.ro la mijlocul anului 2019, venită și ca urmare a unei decizii a Curții Europene de Justiție care obliga statele să găsească o soluție pentru acest tip de transport.
Cercetători plătiți de firmă
O practică folosită des de companii, finanțarea unor studii care să poată fi folosită ulterior în promovare, a fost adoptată și de Uber. Conform dezvăluirilor The Guardian, economiști din Germania și Franța „Uber paid academics six-figure sums for research to feed to the media”, theguardian.com Ei au fost plățiti cu sume de 100.000 de euro sau mai mult, iar cercetările acestora au fost folosite în campaniile de lobby și PR.
De exemplu, „Working In The On Demand Economy: An Analysis Of Uber Driver Partners In France”,turinschool.eu (PDF) creat de Augustin Landier, de la Școala Economică din Toulouse, și David Thesmar, de la Înalta Școală Comercială din Paris (HEC), demonstra că Uber e benefic pentru tinerii din suburbii. Presa s-a lăsat convinsă de acuratețea datelor (fără a ști cine a plătit raportul). Raportul este citat, printre altele, de „Uber: a route out of the French banlieues”, ft.com
Pe lista celor plătiți de Uber și care au produs rapoarte favorabile companiei sunt și cercetători din Germania, dar și Alan Krueger, fostul consultant pe probleme financiare a lui Barack Obama. Kruger, care a murit în 2019, „Uber’s economics team is its secret weapon”, qz.com cu un an înainte că a primit bani de la firmă.
Poliția, ținută departe de informații
O altă activitate dubioasă a celor de la Uber, dezvăluită de fișierele obținute de The Guardian, era blocarea automată a accesului la fișierele companiei în cazul unui raid al poliției, printr-o metodă de tip kill switch. Practic, la un simplu SMS dat de un director dintr-o țară, accesul tuturor angajaților acelei filiale la serverele Uber aflate în Danemarca era tăiat automat, iar computerele deveneau inutilizabile. Acest lucru s-a întâmplat inclusiv în România, atunci când firma a fost anchetată de Serviciul de Criminalitate Economică, la finalul lui 2015, conform dezvăluirilor „Mașinăria Uber”, riseproject.ro
Într-un „Statement on the ICIJ Investigation”, uber.com Uber își asumă „greșelile făcute înainte de 2017” și susține că valorile actuale ale companiei sunt diferite, sub conducerea noului CEO al companiei, Dara Khosrowshahi.
Travis Kalanick a demisionat în 2017, în urma unor „Uber co-founder Travis Kalanick steps down from board”, bbc.com precum acuzații de hărțuire sexuală și bullying în interiorul companiei, încurajate de atmosfera toxică de acolo, folosirea unei aplicații Uber false pentru persoanele care lucrează în poliție (declarativ, pentru a proteja șoferii) sau accesarea călătoriilor unor persoane de către angajați ai companiei.
Foto: Britta Pedersen/Pool/Getty Images
Elon Musk renunță, dar va plăti totuși pentru Twitter
După câteva luni în care s-a agățat de faptul că Twitter nu-i dezvăluie câți boți și câți utilizatori reali are platforma, Elon Musk a anunțat, „Twitter vows legal fight after Musk pulls out of $44 billion deal”, reuters.com că retrage oferta de 44 de miliarde de dolari făcută pentru achiziționarea platformei. Compania de social media a anunțat „Twitter Sues Musk After He Tries Backing Out of $44 Billion Deal”, nytimes.com că îl va da în judecată, cerându-i să finalizeze tranzacția.
Nu este clar cum se va finaliza întreaga dramă, opiniile experților „Walking Away From Twitter Deal May Not Be An Option For Musk: Merger Expert On What’s Next”, yahoo.com de la o posibilă decizie de a-l obliga să plătească cele 44 de miliarde până la o eventuală înțelegere financiară prin care Musk să plătească celor de la Twitter o sumă pentru a rupe contractul. Puțină lume îi dă însă șanse lui Musk să se retragă fără consecințe asupra contului său bancar.
Europa vs. Big Tech: UE forțează schimbări
Parlamentul European a adoptat „Pachetul privind serviciile digitale: Comisia salută adoptarea de către Parlamentul European a noului cadru de reglementare al UE pentru serviciile digitale”, ec.europa.eu care va intra în vigoare în toamna acestui an, la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial. Pachetul constă în două legi, Actul legislativ privind serviciile digitale și a Actul legislativ privind piețele digitale.
Ambele acte introduc noi obligații pentru platformele online și noi drepturi pentru utilizatori și vor schimba masiv internetul european după intrarea lor în vigoare. De la eliminarea conținutului ilegal, protejarea minorilor și mai multă transparență până la combaterea dezinformărilor și garanții pentru utilizatori, platformele digitale vor trebui să investească masiv în reformarea serviciilor pe care le oferă. Riscul pentru companiile Big Tech e major: amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.
Fără Facebook în Europa?
Până să intre în vigoare reglementările adoptate de Parlamentul European, serviciile digitale ale companiei Meta, Facebook și Instagram, ar putea fi oprite încă din această vară, pentru că Comisia Pentru Protecția Datelor din Irlanda „Europe faces Facebook blackout”, politico.eu transferul datelor utilizatorilor europeni către servere din SUA.
Blocarea nu intră însă în vigoare imediat. Chiar dacă comisia irlandeză e cea care reglementează activitatea Facebook și Instagram în UE (nu și a WhatsApp, însă), autoritățile similare din celelalte țări au la dispoziție o lună ca să aducă obiecții deciziei, iar Meta ar putea-o ataca în instanță.
Meta spune că transferul este esențial pentru funcționarea serviciilor, dar dacă SUA și Uniunea Europeană nu ajung „European Commission and United States Joint Statement on Trans-Atlantic Data Privacy Framework”, europa.eu care să reglementeze aceste transferuri și decizia autorităților irlandeze e confirmată și de alte țări, blocarea chiar s-ar putea produce.
Interdicția dată de autoritățile din Irlanda pune însă presiune pe autoritățile europene, care ar trebui să ia o decizie mai rapidă în ceea ce privește acordul cu SUA.
Datele a un miliard de chinezi, la licitație
La începutul lunii iulie, ChinaDan, un hacker chinez, „Hacker claims to have obtained data on 1 billion Chinese citizens”, theguardian.com că a obținut 23 de terabiți cu datele personale ale un miliard de chinezi și toate cazurile poliției din Shanghai. Individul a încercat să le vândă pe piața neagră, contra a 10 bitcoini, și a publicat mici sample-uri din baza de date, care au fost verificate pentru autenticitate de mai multe persoane.
Dacă în presa chineză informația n-a ajuns (ce surpriză!), iar de pe rețele sociale de acolo au dispărut postările pe această temă, presa internațională a tratat-o pe larg, evidențiind cantitatea imensă de date personale culeasă de autoritățile chineze și riscurile care „Why China’s Massive Data Leak Is So Chilling”, bloomberg.com
Ca un făcut, premierul chinez Li Keqiang a ținut să evidențieze, într-o ședință de guvern, „China premier stresses data security after alleged leak affecting 1 billion Chinese residents triggers concerns”, scmp.com fără să facă însă vreo referință la scurgerea de date cu pricina.
Streaming News
HBO Max, fără producții românești originale
Vestea că HBO Max a eliminat serialele românești de pe platformă n-a venit de la companie, ci O poți citi aici: facebook.com a scenaristei Vera Ion, creatoarea serialului Ruxx. Se întâmpla pe 28 iunie, cu doar o zi înainte ca platforma să elimine producțiile locale.
Vestea a fost surprinzătoare, în condițiile în care Ruxx a fost folosit în campania de promovare a noii platforme, lansate în România de 8 martie. De pe HBO Max au mai dispărut Umbre (dar doar sezonul 3), Hackerville, Tuff Money și emisiunea One True Singer.
Decizia a venit ca urmare a fuziunii dintre Warner Bros și Discovery, care presupune și o comasare a platformelor HBO Max și discovery+, la nivel global. Conform unei declarații făcute pentru „HBO Max Halts Originals in Parts of Europe in Major Restructure”, variety.com de un purtător de cuvânt al noii companii, restructurarea presupune oprirea tuturor producțiilor originale din Europa Centrală, Țările Nordice, Turcia și Olanda.
Pentru piața media din România, aceasta este o lovitură majoră, HBO fiind singurul jucător global care investea în producții locale. Compania susține că va achiziționa în continuare filme și seriale din țările afectate, dar nu se va mai implica în producție.
Reclame pe un Netflix cu mai puțini angajați
La finalul anului 2022, Netflix va introduce „Ads Are Officially Coming to Netflix. Here’s What That Means for You”, time.com mai ieftin decât cel actual, dar pentru care utilizatorul va trebui să urmărească și reclame alături de filme și seriale.
Știrea a fost confirmată de CEO-ul companiei, Ted Sarandos, la o discuție purtată la festivalul de film de la Cannes. Nu s-a precizat care ar fi suma, dar ea ar trebui să fie mai mică decât 7,99 euro, cât este acum cel mai ieftin abonament Netflix (fără HD, pentru un singur utilizator și un singur dispozitiv mobil).
Vestea vine în contextul în care Netflix e sub presiune după ce a pierdut abonați pentru prima dată (e drept, și fiindcă a ieșit din Rusia, dar investitorilor nu le pasă de asta), „Netflix lays off 300 employees in second round of job cuts”, theguardian.com și a pierdut conținut, retras de diverși producători pentru a-l pune pe platformele lor dedicate, cel mai vizibil fiind cazul serialelor Marvel, „6 Marvel Shows Leave Netflix on March 1 — So What’s Next for Daredevil, Jessica Jones, and the Defenders?”, rottentomatoes.com
Gadget news
Nothing Phone (1)
Telefonul anunțat cu surle și trâmbițe de noua companie a lui Carl Pei, co-fondatorul One Plus care a părăsit acea firmă în 2020, „Nothing Phone (1)”, nothing.tech pe 12 iulie. Dincolo de aspect (ledurile de pe spatele transparent) și hype-ul din jurul lansării, specificațiile și prețul sunt cele ale unui mid-range.
Rămâne de văzut dacă luminițele vor fi suficiente pentru a-l face apetisant. Telefonul va fi vândut în România de „This is where you can buy Phone (1)”, nothing.tech
Samsung anunță un senzor de 200 MP
Samsung a anunțat „Samsung Unveils ISOCELL Image Sensor With Industry’s Smallest 0.56μm Pixel”, samsung.com un senzor foto pentru telefoanele mobile de 200 MP, care are pixeli de 0,56 micrometri, cea mai mică dimensiune obținută până acum. Senzorul vine cu autofocus, promite fotografii de noapte și mai luminoase, prin combinarea a 4 sau 16 pixeli (pentru fotografii de 50, respectiv 12,5 MP) și înregistrare video până la 8K, cu 30 de cadre pe secundă. Momentan, nu se știe ce telefoane vor folosi acest senzor.
ASUS ROG Phone 6
ASUS a lansat ROG Phone 6 și Phone 6 Pro, „ROG Phone 6 Pro”, rog.asus.com Varianta pro are specificații high end (prețul reflectă asta), precum rată de refresh de 165Hz, două baterii de 3.000 mAh, cu încărcare rapidă de 45W, chipset Snapdragon 8+ Gen1, 18 GB de memorie și 512 GB spațiu de stocare.
Nikon Z30
Firma japoneză intră pe piața camerelor hibrid dedicate vloggerilor cu „Z 30 | Aparat foto mirrorless în format DX pentru vlogging”, nikon.ro o cameră cu senzor APS-C de 20 MP care filmează 4K până la 30 de cadre pe secundă.
MacBook Air la precomandă
MacBook Air cu chipset M2, noul laptop Apple despre care am scris luna trecută, a devenit disponibil la precomandă, inclusiv în România, Îl găsești pe emag.ro și va ajunge în magazine după 15 iulie.
EDIȚIA ANTERIOARĂ: MacBook Air devine negru (și plicticos); Internet Explorer moare, dar nu se predă
